Trei contra Mafie
Preluarea de către primarul Mihai Chirica, în 2015, a funcției de primar al Municipiului Iași coincide cu declanșarea unei serii aproape interminabile de ilegalități în domeniul urbanistic. Proiecte de amploare au fost anulate de instanțe, la cererea Prefecturii, altele au fost sau sunt anchetate de DNA și DIICOT, iar o altă parte se află, în prezent, pe masa judecătorilor. Nu este vorba de un fenomen pe scară largă de neglijență în serviciu: o arată atât faptul că instituția condusă de Chirica a acoperit ilegalitățile, cât și rezultatele înregistrate atunci când Primăria s-a adresat instanțelor pentru a cere anularea unor documente sau demolarea clădirilor ilegale. În aceste ultime situații, aproape de fiecare dată, Primăria și subordonata sa Poliția Locală au pierdut procesele pe excepții: fie acțiunile au fost întocmite greșit, fie au fost depuse în afara termenului legal.
În multe dintre cazurile incriminate există suspiciuni de corupție, dar, cel puțin până acum, procurorii nu au demarat nici o anchetă în care să fie cercetate infracțiuni de dare/luare de mită sau trafic de influență.
Prefectura: victorii aproape pe linie
Fie după sesizarea din presă, fie a unor cetățeni, Instituția Prefectului a atacat în contencios adminstrativ, în ultimii ani, legalitatea mai multor autorizații de construcție sau a unor Planuri Urbanistice Zonale adoptate sau semnate de Primăria Iași/Consiliul Local cu încălcarea legilor în vigoare. De fiecare dată, Prefectura s-a bazat pe expertize ale Inspectoratului Teritorial în Construcții.
Astfel, prin sentințe definitive au fost anulate autorizațiile de construire acordate pentru ridicarea de blocuri/cămine de către firma Marluc-H în zona Smârdan, de In Front Associates și Carabus Grup Construct în Cantemir, de societățile Great Lakes Construction SRL şi SC Next Capital Investments SRL și Ioan Alexandru Amarie și Petru Abătăcesei, ultimii în Copou.
Turnul Bauer din Podu de Piatră, situat prea aproape de blocurile din zonă
Se află pe rolul primei instanțe o acțiune prin care Prefectura cere anularea unui document similar, eliberat de municipalitate pentru ridicarea unui turn în zona Podu de Piatră de către firma Bauer Solutions SRL.
Judecătorii au anulat una dintre cele trei autorizații eliberate pentru edificarea unui bloc în zona Pod Socola, dezvoltator 3I Teknik, procesul fiind în apel.
O sentință din aprilie 2022, prin care a fost desființată și aprobarea unui imobil din Alexandru cel Bun de către Familial Restaurant SRL nu a fost atacată cu apel până în acest moment.
De asemenea, judecătorii au anulat definitiv Planurile Urbanistice Zonale obținute de Teomalis SRL (patron, soțul unei șefe din Primărie) lângă noul Palat de Justiție și de MSG Trade Concept SRL (afacere a familiei consilierului local PMP din perioada 2016-2020 Violeta Găburici).
Cele mai multe dintre proiectele de mai sus fie se doreau a fi amplasate foarte aproape de blocuri/case învecinate, fie nu aveau suficiente locuri de parcare, fie nu dețineau toate avizele necesare înainte de a primi autorizațiile/Planurile Urbanistice.
DIICOT, pe urmele unui grup infracțional organizat
Spre deosebire de DNA și Prefectură, DIICOT este singura instituție care, printr-un dosar aflat în anchetă, se apropie de miezul/realitatea a ceea ce s-a întâmplat în Iași, din punct de vedere urbanistic, în ultimii ani: existența unui grup infracțional care, în mod repetat, comițând mai multe infracțiuni, a avut ca scop favorizarea de către administrație a unor dezvoltatori. Miza: milioane de euro.
Blocul lui Asimionesei din Sărărie
Astfel, într-o anchetă încă nefinalizată, sunt cercetate trei proiecte duse la capăt prin încălcarea unei sumedenii de legi: un bloc ridicat de patronul BZI, Ghiocel Asimionesei, pe un teren din Sărărie aparținând municipalității, un alt bloc, edificat în zona Smârdan de Constantin Radu Holban (fost Talabă) și o casă din Bucium. La primul dintre proiecte, în loc de birouri și spații de cazare s-au construit apartamente.
În acest dosar este pus sub acuzare și primarul Mihai Chirica. O parte dintre infracțiuni, însă, riscă să se prescrie după recente decizii ale Curții Constituționale și Înaltei Curți de Casație și Justiție.
DNA: anchete pe bandă rulantă
După ani de expectativă în fața multiplelor semnale din presă și dinspre opinia publică, de la începutul acestui an s-a implicat în devoalarea ilegalităților imobiliare din Iași și structura locală a Direcției Naționale Anticorupție. Procurorii de la acest Parchet au și terminat o parte din dosare, unul fiind cel numit generic ”Cheșcu-Flux” legat de ridicarea unui bloc în Tătărași cu mai multe niveluri peste cele autorizate. În această anchetă este trimis în judecată și edilul Mihai Chirica, precum și fostul viceprimar Gabriel Harabagiu.
Blocul care i-a adus inculparea lui Chirica: are șase niveluri în plus față de autorizație
Tot DNA Iași a trimis la instanță în 2022 un dosar în care este incriminată intabularea ilegală a mai multor blocuri ridicate integral sau parțial fără autorizații de către Anca Elena Condurache, dezvoltator de fapt fiind partenerul ei Doru Plugaru.
Există informații că, în urma unor dezvăluiri din presa locală, procurorii anticorupție au mai cerut de la municipalitate acte din dosarele de autorizare a unor imobile din Tătărași (bloc ridicat de Sitera Development, autorizație de construire anulată definitiv de instanțe), Smârdan (spații comerciale și apartamente aprobate în loc de parcări) și Splai Bahlui (centru de birouri edificat de o firmă a familiei Cheșcu).
Cum se preface Primăria că vrea să facă dreptate
Teoretic, un rol important în corectarea multora dintre nereguli l-ar fi putut avea Primăria Iași și Poliția Locală, instituția subordonată municipalității cu atribuții în disciplina în construcții. Până în prezent, nu a fost deloc așa, o posibilă explicație fiind complicitatea șefi-funcționari și nepotisme cu iz penal. Non-combatul a avut un preț: în anchetele procurorilor au fost puși sub acuzare mai mulți angajați din Primărie (inclusiv șefa Serviciului Juridic, Cristina Oțeleanu), Poliția Locală (inclusiv fina edilului Chirica, cea care conduce Serviciul de Disciplină în Construcții) sau Oficiul Județean de Cadastru.
Cum s-au manifestat tentativele de mușamalizare: ani la rând, după ce subiectul ilegalităților din domeniul urbanistic a fost ignorat sau catalogat drept inventat, pe fondul unei presiuni a opiniei publice, municipalitatea s-a decis „să ia taurul de coarne”. A făcut-o lamentabil, lăsând loc și mai multor suspiciuni.
În primul rând, zeci de procese intentate pentru demolarea imobilelor ilegale au fost pierdute după ce instanțele au constatat lipsa calității procesuale – cu alte cuvinte, acțiunile fuseseră întocmite eronat, cu reclamanți fără atribuții. Printre beneficiarii acestor ”greșeli” s-au numărat dezvoltatorii Daniel Niculiță și Doru Plugaru.
În al doilea rând, după ce presa a dezvăluit ilegalități flagrante în documente ale Primăriei (certificate de edificare, autorizații de construire), aceasta s-a adresat instanțelor cerând anularea lor (blocul Flux din Tătărași incriminat de DNA sau un altul, ridicat de firma Vixens în Moara de Vânt). Și aceste acțiuni au fost respinse, ca tardive, deoarece există un termen în care instituția publică poate intenta un astfel de demers, iar în cele două cazuri de mai sus acesta a fost depășit. Este una dintre cele mai cunoscute prevederi legale de către juriștii din administrația publică. Cu toate acestea, la cacealma, Primăria Iași a încercat să pozeze în Apostol al Dreptății și a pierdut procesele cu brio.
