Clădirea principală se află într-o stare avansată de degradare. Surse din interiorul UMF au afirmat că aceasta va fi demolată. Dacă va fi consolidată, costurile vor dubla practic prețul achiziției. E ca și cum ai face o clădire nouă.
În aceste condiții, proprietatea a fost achiziționată pentru terenul său. Dar parcela de 1.438 mp, situată la câțiva metri în spatele universității, iese la un preț mediu de 1.137 euro/mp. De două sau chiar de trei ori mai scump decât ce s-a tranzacționat în ultimii ani în zona centrală.
7,7 milioane de lei doar pentru un teren
Actul întocmit în decembrie 2019 l-a avut pe Viorel Scripcariu, rector, în calitate de reprezentant al cumpărătorului – UMF, iar pe Gabriel Olteanu (cel care a inițiat afacerea cu vinurile Gramma), în poziția de vânzător. Imobilul care a făcut obiectul contractului este situat pe strada Dr. Cehac, la numărul 18 și este compus dintr-un teren de 1.438 mp, o construcție de locuințe S+P+E de 544 mp la sol. Pe teren mai sunt trei anexe, una de 17 mp, o alta de 18 mp și a treia de 31 mp.
În document se precizează că prețul vânzării, aproape 7,7 milioane de lei, a fost stabilit prin negociere, aprobat ulterior de Consiliul de Administrație și de Senatul UMF. „Am vizionat imobilul, acesta fiind în conformitate cu schițele de plan cadastrale, dar și în stadiu avansat de degradare”, a menționat rectorul Scripcariu în actul de vânzare-cumpărare.
Rectorul Viorel Scripcariu a făcut tranzacția pe finalul primului mandat, în ultimele 60 de zile. Între timp, a obținut al doilea mandat
E în pragul autodemolării
În același document, s-a menționat: „Construcțiile ce fac obiectul prezentului contract nu sunt înscrise în Lista monumentelor istorice 2015”, iar „terenul se află într-o zonă cu patrimoniu arheologic reperat – Centrul istoric și Curtea Domnească Iași”. Chiar dacă imobilul nu e monument istoric, intervenția la clădire se poate face cu aviz de la Direcția Județeană de Cultură. Pentru acesta, fostul proprietar avea un certificat de urbanism emis de Primărie pentru consolidare, modernizare și reamenajare pod imobil.
În ambele situații, cea a refacerii clădirii sau a construcției uneia noi, costurile vor fi comparabile. „Casa e în prag de autodemolare. Ori se consolidează și restaurează, ori se construiește alta nouă, costurile sunt cam aceleași. Practic, acolo s-a cumpărat terenul”, a afirmat un expert în imobiliare.
La Chirica a fost de trei ori mai ieftin
Deci, refacerea casei sau construirea uneia noi înseamnă o investiție de sine stătătoare. În aceste condiții, dacă reducem întregul preț de aproape 7,7 milioane lei la cei 1.438 mp, ar reieși un preț pe metrul pătrat de 5.345 lei, adică 1.137 euro. „Chiar dacă în zonă nu mai sunt terenuri foarte mari în circuitul imobiliar, totuși prețul este prea mare”, a spus expertul.
Un prim element de comparație, un exemplu deja foarte cunoscut. REPORTER DE IAȘI a dezvăluit că în vara anului 2018, bebelușul primarului Mihai Chirica a cumpărat o casă cu 836 mp de teren. Pentru această proprietatea, familia primarului a achitat 1.159.425 lei, iar după achiziție a depus cerere de demolare a construcțiilor existente.
Cu alte cuvinte, Chirica a făcut achiziția doar pentru teren. În acest caz, prețul pe metru pătrat: 1.386 lei, adică 308 euro.
În concluzie, UMF a plătit în decembrie 2019 de peste 3,5 ori mai mult decât Chirica în vara anului 2018. Comparația este relevantă deoarece acele imobile se află foarte aproape unul de celelalt, unul pe strada dr. Cehac, celălalt pe Manolache Drăghici, între acestea fiind o distanță de doar câteva sute de metri.
Unghiul este înșelător. Casa e mult mai degradată decât pare din această imagine
Alte evaluări făcute în Centru
Alte prețuri din zona centrală, așa cum au reieșit din expertize oficiale realizate la comanda unor instituții publice:
- În aprilie 2018, pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local a figurat un schimb de terenuri între Primărie și notarul Manuela Pohoață care însă nu s-a concretizat. Parte a schimbului au fost parcele din Copou, lângă biserica Bărboi și un teren din Smârdan, la câteva sute de metri de Palas. Relevantă este evaluarea suprafețelor, calcul făcut de o firmă de profil. Astfel, pentru terenul din Copou, de la bulevard, raportul de evaluare a estimat un preț de 660 euro/mp, pentru cel de lângă biserica Bărboi – 380 euro/mp, în timp ce parcela din strada Moldovei a fost cotată la 551 euro/mp.
- Un alt schimb încercat de Primărie cu Cristin Zămosteanu, mare dezvoltator imobiliar, a însemnat expertizarea altor suprafețe din zone centrale. Astfel, un metru pătrat de teren a fost evaluat, în 2018, pe strada IC Brătianu, la doi pași de Teatrul Național, la doar 282 euro/mp.
Iar pe strada Zimbrului, la 5 minute de Palas, un evaluator desemnat de Primărie a stabilit în 2018 valoarea unui metru pătrat de teren la 231 euro.
- Alte două schimburi de terenuri puse în operă de Primărie arată evaluările pentru alte parcele situate în centrul orașului: în 2017, un metru pătrat pe amplasamentul fostei piețe Dimitrov (b-dul Independenței) a fost evaluat la 414 euro. Iar prețul unui metru pătrat pe Elena Doamna, lângă noul Palat de Justiție, a fost fixat la 276 euro.
Prețul de 7,68 milioane de lei este o adevărată lovitură pentru familia Olteanu, pentru că imobilul era foarte greu vandabil și doar o universitate foarte bogată, cum este UMF, ar fi putut da acest preț. Niciun cumpărător privat nu ar fi dat atât
Întrebări pentru rectorul Viorel Scripcariu
Până la ora editării acestui material, Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași, nu a exprimat niciun punct de vedere pe această temă. REPORTER DE IAȘI i-a trimis acestuia, încă de joi 23 ianuarie, patru întrebări:
1) În ce condiții a achiziționat UMF Iași imobilul, casă și teren, situat la adresa strada Dr. Cehac nr. 18? Care a fost prețul de achiziție și cum s-a ajuns la acea valoare? A existat o evaluare independentă?
2) A existat o prospecție a pieței imobiliare, cum s-a ajuns să fie preferat spre achiziție acest imobil, care au fost pașii?
3) Care sunt planurile UMF în legătură cu acest imobil? Clădirea principală și anexele vor fi restaurate sau vor fi demolate și realizată o construcție nouă?
4) Care va fi destinația ulterioară a imobilului, fie după refacarea sa sau după construirea unuia nou? Concret, ce va face acolo UMF?
