Instituțiile statului s-au pus pe capul unui simplu ieșean care se opune blocului din Maiorescu. Familia Mustață, care își renovează casa, s-a trezit cu Poliția și ITM în curte, fiind acuzat că are muncitori „la negru”. Dar zidarii nici nu-l cunoșteau pe proprietar și nu se știe cum au ajuns în curtea omului. Au urmat alte controale de la Poliția Locală și Poliția Județeană. Ce vrea Asimionesei e imposibil: bloc cu 5 nivele pe un teren de 470 mp, înconjurat de case, fără nicio cale de acces. Legalitatea avizului din Comisia de Urbanism este contestată.
Familia Asimionesei are un teren pe Titu Maiorescu şi este dispusă să-şi „dinamiteze” vecinii pentru că nu are drum de acces care să-i permită să ridice acolo un bloc. Proiectul a trecut deja de Comisia de Urbanism, deşi pe schiţa pe care a ataşat-o Claudiu Asimionesei la documentaţie drumul de acces de 7 metri este, de fapt, pe proprietatea altcuiva. La instanţe, Asimionesei a pierdut deja definitiv două procese, având pe rol un ultim dosar.
Instituțiile statului s-au pus pe capul unui simplu ieșean care se opune blocului din Maiorescu. Familia Mustață, care își renovează casa, s-a trezit cu Poliția și ITM în curte, fiind acuzat că are muncitori „la negru”. Dar zidarii nici nu-l cunoșteau pe proprietar și nu se știe cum au ajuns în curtea omului. Au urmat alte controale de la Poliția Locală și Poliția Județeană. Ce vrea Asimionesei e imposibil: bloc cu 5 nivele pe un teren de 470 mp, înconjurat de case, fără nicio cale de acces. Legalitatea avizului din Comisia de Urbanism este contestată.
Familia Asimionesei are un teren pe Titu Maiorescu şi este dispusă să-şi „dinamiteze” vecinii pentru că nu are drum de acces care să-i permită să ridice acolo un bloc. Proiectul a trecut deja de Comisia de Urbanism, deşi pe schiţa pe care a ataşat-o Claudiu Asimionesei la documentaţie drumul de acces de 7 metri este, de fapt, pe proprietatea altcuiva. La instanţe, Asimionesei a pierdut deja definitiv două procese, având pe rol un ultim dosar.
„Deși nu a trecut mult timp de la afacerea cu iz penal, prin care administrația Mihai Chirica a concesionat în cel mai păgubos mod cu putință un teren extrem de valoros al ieșenilor, situat în Sărărie nr. 202, către protectorii săi media, familia Asimionesei, cei ce controlează publicația Bună Ziua Iași, astăzi avem dovada unui nou fals grosolan”, arată deputatul Marius Bodea într-un comunicat de presă.
„Deși nu a trecut mult timp de la afacerea cu iz penal, prin care administrația Mihai Chirica a concesionat în cel mai păgubos mod cu putință un teren extrem de valoros al ieșenilor, situat în Sărărie nr. 202, către protectorii săi media, familia Asimionesei, cei ce controlează publicația Bună Ziua Iași, astăzi avem dovada unui nou fals grosolan”, arată deputatul Marius Bodea într-un comunicat de presă.
Uzucapiunea, tehnica îndelung exersată de familia Cazacu. Alt teren câștigat în instanță fără acte succesorale, ci doar prin metoda „posesiei neîntrerupte”. Cu o mână a dat, cu alta a luat, procedeul fiind uzucapiunea. Judecătoarea Cerasela Cazacu, cea care i-a atribuit un teren de 4.000 de metri pătraţi, în Copou, lui Vasile Filip, un viitor partener de afaceri, a ajuns şi ea în posesia unei suprafeţe valoroase, prin aceeaşi metodă. Este vorba de 318 metri pătraţi la câţiva paşi de Târgu Cucu. La fel ca Filip, Cazacu a cumpărat drepturile litigioase asupra terenului în timpul procesului, lucru care pentru magistraţi ar fi ilegal. Ce fericire: judecătoarea a cerut 283 mp şi a primit prin sentinţă 318 mp.
O nouă uluitoare coincidenţă. Fix în acelaşi an, 2009, când Vasile Filip, actual dezvoltator imobiliar, încerca să intre în posesia unui teren de aproape 4.000 mp, în Copou, invocând uzucapiunea, judecătoarea Cerasela Cazacu, la care era dosarul, avea un caz similar în familie. Socrii săi voiau să obţină câteva sute de metri pătraţi de teren pe strada Roşcani, în apropiere de Podu de Fier, tot prin uzucapiune. Parcelă care, până la urmă, a ajuns în proprietatea familiei judecătoarei. Povestea, extrem de încălcită, ridică mai multe semne de întrebare. Şi are şi două victime colaterale, octogenarii Maria şi Costachi Brătuleanu.
Uzucapiunea, tehnica îndelung exersată de familia Cazacu. Alt teren câștigat în instanță fără acte succesorale, ci doar prin metoda „posesiei neîntrerupte”. Cu o mână a dat, cu alta a luat, procedeul fiind uzucapiunea. Judecătoarea Cerasela Cazacu, cea care i-a atribuit un teren de 4.000 de metri pătraţi, în Copou, lui Vasile Filip, un viitor partener de afaceri, a ajuns şi ea în posesia unei suprafeţe valoroase, prin aceeaşi metodă. Este vorba de 318 metri pătraţi la câţiva paşi de Târgu Cucu. La fel ca Filip, Cazacu a cumpărat drepturile litigioase asupra terenului în timpul procesului, lucru care pentru magistraţi ar fi ilegal. Ce fericire: judecătoarea a cerut 283 mp şi a primit prin sentinţă 318 mp.
O nouă uluitoare coincidenţă. Fix în acelaşi an, 2009, când Vasile Filip, actual dezvoltator imobiliar, încerca să intre în posesia unui teren de aproape 4.000 mp, în Copou, invocând uzucapiunea, judecătoarea Cerasela Cazacu, la care era dosarul, avea un caz similar în familie. Socrii săi voiau să obţină câteva sute de metri pătraţi de teren pe strada Roşcani, în apropiere de Podu de Fier, tot prin uzucapiune. Parcelă care, până la urmă, a ajuns în proprietatea familiei judecătoarei. Povestea, extrem de încălcită, ridică mai multe semne de întrebare. Şi are şi două victime colaterale, octogenarii Maria şi Costachi Brătuleanu.
Planul executat în regim de urgență a picat în Consiliul Local. Caz-școală despre tunurile „gulerelor albe”. Cererea notarei, din 22 decembrie 2017, a și ajuns în mapa consilierilor la sfârșitul lui martie. Evaluarea terenurilor comandată de Primărie fusese realizată în doar șapte zile. O schemă imobiliară de proporții la care participă fix invitații de la cumătria primarului. Terenurile Manuelei Pohoață n-au nicio valoare imobiliară, de ce s-ar sacrifica Primăria pentru toți cei care cer un schimb? Acesta este un caz-școală despre cum poate funcționa mașinăria de vot din CL în ciuda evidențelor.
Primăria oferă notarei Manuela Pohoață 836 mp de teren în cea mai vânată zonă a orașului, lângă un bloc construit de dezvoltatorul Cristian Bolobiță, și primește la schimb un teren pe Copou cu ieșire la trotuar și un altul lipit de gardul Bisericii Bărboi – un mic parc cu copaci și verdeață.
Planul executat în regim de urgență a picat în Consiliul Local. Caz-școală despre tunurile „gulerelor albe”. Cererea notarei, din 22 decembrie 2017, a și ajuns în mapa consilierilor la sfârșitul lui martie. Evaluarea terenurilor comandată de Primărie fusese realizată în doar șapte zile. O schemă imobiliară de proporții la care participă fix invitații de la cumătria primarului. Terenurile Manuelei Pohoață n-au nicio valoare imobiliară, de ce s-ar sacrifica Primăria pentru toți cei care cer un schimb? Acesta este un caz-școală despre cum poate funcționa mașinăria de vot din CL în ciuda evidențelor.
Primăria oferă notarei Manuela Pohoață 836 mp de teren în cea mai vânată zonă a orașului, lângă un bloc construit de dezvoltatorul Cristian Bolobiță, și primește la schimb un teren pe Copou cu ieșire la trotuar și un altul lipit de gardul Bisericii Bărboi – un mic parc cu copaci și verdeață.
Secretele din spatele scandalului Oancea: 4.000 mp dați cu scandal în 2010 printr-o sentință a aceleiași judecătoare care acum e asociata imobiliarului Vasile Filip. Acesta a cumpărat drepturile litigioase ale unei comori din Copou: 4.000 mp mai jos de Penitenciar, lângă blocurile Bellevue. Vânzătorul a spus că a semnat de frică și a contestat tranzacția. Titlul s-a eliberat pe seama declarațiilor a doi martori, fără niciun act de proprietate, fără alte dovezi. Judecătoarea Cerasela Cazacu a dat sentința de împroprietărire. Peste 8 ani, Cazacu și Filip sunt asociați la turnul din Oancea, judecătoare urmând să primească 25% din totalul locuințelor, vreo 20 de apartamente.
Arc peste timp. Marile spirite se întâlnesc și la interval de câțiva ani. Așa este și cazul controversatului investitor în imobiliare, Vasile Filip, și al judecătoarei Cerasela Cazacu. Spre exemplu, în februarie 2010, judecătoarea a pronunțat o sentință prin care Filip a devenit stăpân peste 4.000 de metri pătrați în Copou, în apropierea Penitenciarului. Prima paranteză: retrocedare de milioane făcută doar pe baza declarațiilor a doi martori.
Secretele din spatele scandalului Oancea: 4.000 mp dați cu scandal în 2010 printr-o sentință a aceleiași judecătoare care acum e asociata imobiliarului Vasile Filip. Acesta a cumpărat drepturile litigioase ale unei comori din Copou: 4.000 mp mai jos de Penitenciar, lângă blocurile Bellevue. Vânzătorul a spus că a semnat de frică și a contestat tranzacția. Titlul s-a eliberat pe seama declarațiilor a doi martori, fără niciun act de proprietate, fără alte dovezi. Judecătoarea Cerasela Cazacu a dat sentința de împroprietărire. Peste 8 ani, Cazacu și Filip sunt asociați la turnul din Oancea, judecătoare urmând să primească 25% din totalul locuințelor, vreo 20 de apartamente.
Arc peste timp. Marile spirite se întâlnesc și la interval de câțiva ani. Așa este și cazul controversatului investitor în imobiliare, Vasile Filip, și al judecătoarei Cerasela Cazacu. Spre exemplu, în februarie 2010, judecătoarea a pronunțat o sentință prin care Filip a devenit stăpân peste 4.000 de metri pătrați în Copou, în apropierea Penitenciarului. Prima paranteză: retrocedare de milioane făcută doar pe baza declarațiilor a doi martori.
