Primarul Mihai Chirica și șefa ISJ Iași, Luciana Antoci, nu își strică buna dispoziție discutând principala problemă din sistem: construirea de școli noi, Iașul să devină un oraș în care toți copiii învață dimineața
În municipiul Iași sunt 24 de școli gimnaziale, în sistem public, iar în 14 dintre acestea se învață în două schimburi. În 60% din școlile ieșene mii de elevi au ore după-amiaza, o reminiscență a perioadei comuniste, când statul aflat în faliment economic nu mai putea ține pasul cu creșterea populației în mediul urban.
La Iași nu s-a construit nicio școală în sistemul public în ultimii 30 de ani. Ultima construcție datează din 1992, în Nicolina II, fiind începută înainte de 1989.
Pe lângă cele 14 școli generale cu învățământ în două schimburi, sunt și cinci licee teoretice în care sunt ore și după-amiaza, iar cele mai grele situații, de care se știe de peste 10 ani, sunt la Ibrăileanu și Cantemir.
În total, în municipiul Iași avem o populație școlară de 55.000 de elevi, de la clasa I până la a XII-a, iar circa 7.000 dintre aceștia sunt nevoiți să meargă la cursuri seara, având copilăria dată peste cap. Unul din 8 elevi din Iași trăiește încă în comunism.
Deficitul de săli de clasă din Iași este în acest moment de minim 200. Primarul n-a construit nimic în ultimii 8 ani, deși Iașul are printre cele mai mari bugete locale din țară. Un exemplu de management performant îl dă o școală privată, Paradis, care tocmai a finalizat o clădire nouă, de la zero, cu 80 de săli de clasă, în care ar putea încăpea până la 1.000 de elevi.
Liceul Ibrăileanu este asaltat de cereri și e nevoie practic de încă o școală
Școala „Alexandru cel Bun”: „Nu mai încăpem nici după-amiaza”
Aglomerația în multe școli din Iași este atât de mare încât clasele depășesc 30 de elevi, ajungând chiar și la 39 într-o singură clasă, deși Legea 185/2020 precizează că o clasă a învățământului primar nu ar trebui să depășească 22 de elevi, iar în cazul învățământului gimnazial 26 de elevi.
Există școli unde peste 500 de elevi ajung să învețe după-amiaza, unități de învățământ care s-au extins în mai multe corpuri aflate pe mai multe străzi și directori care, din cauza lipsei spațiului, s-au adaptat și au transformat laboratoarele în săli de clasă obișnuite, fără a mai servi scopului lor principal. Șefii de școli au recunoscut că solicită de ani de zile construirea de noi spații, făcând proiecte de fundamentare rămase fără niciun rezultat.
Cristian Popa, directorul Școlii Gimnaziale „Alexandru cel Bun”, spune că numărul de săli este prea mic: „Nu mai încăpem nici după-amiază. Ar mai fi nevoie de o școală. Noi în laboratoare avem permanent clase, colective de elevi. În laboratorul de chimie avem o clasă permanent, în laboratorul de informatică avem o clasă permanent”.
Constantin Chirilă, directorul Colegiul Național „Garabet Ibrăileanu” (foto), spune că ar avea nevoie urgent de minim nouă săli noi: „La ora actuală, Colegiul este sufocat de cereri atât pentru clasele primare, gimnaziale, dar și liceale. Ne-am întins în tot cartierul, am făcut niște eforturi foarte mari pentru a obține spații de învățământ, altfel ar fi trebuit să mutăm multe clase după-amiaza. Avem un număr de 11 clase primare, iar cinci dintre acestea învață în afara unității, deci nu în strada Oastei, în alte spații de învățământ care nu sunt la aceeași adresă”.
Directorul de la Ibrăileanu spune că răspunsul primit este că nu sunt fonduri suficiente pentru investiții: „Noi avem realizat încă din 2009 un proiect pentru nouă săli de clasă, dar fără succes. Ar trebui cel puțin încă o școală cu multe săli de clasă. Pentru Colegiul Național Garabet Ibrăileanu aș avea nevoie de încă o clădire cu cel puțin 12 săli de clasă. Din păcate, mai durează. Ar trebui să construim școli și să nu avem mai mult de 25 de copii în fiecare clasă. Problema este că ar trebui să existe și fondurile necesare, adică prioritatea pentru educație”.
Elevii care învață după-amiaza se concentrează mai puțin la ore și nu mai au o viață personală, alte activități extrașcolare
Învățatul în două schimburi distruge viața copiilor
Psihologii spun că învățământul de după-amiază afectează, în timp, psihicul elevilor, iar randamentul este mai mic decât în ciclul de dimineață. Elena Adumitroaie, profesor consilier școlar în cadrul Centrul de Asistență Educațională, afirmă că elevii care învață în schimbul doi sunt dezavantajați: „Învățământul de dimineață respectă curba de efort naturală. Dimineața, atât elevii cât și profesorii au mai multă energie mentală, sunt mai odihniți, lucru ce le permite să fie mai atenți, mai creativi, ca să aibă informația mai bine predată în clasă. Dacă ținem cont de curba de efort și de curba de învățare, în primele ore ale dimineții elevii se află într-o perioadă propice, e vârful efortului cognitiv și elevii au o capacitate mai mare de a se concentra, de a înțelege concepte complexe și de a rezolva probleme”.
În plus, afirmă experta, copiii din schimbul doi au mult mai puțin timp liber la dispoziție pentru alte activități, practic li se fură copilăria. „Elevii care învață dimineață declară că se pot organiza mai bine, au timp pentru activități extrașcolare, lucru care nu se întâmplă la programul de după-amiază, au timp să-și facă temele, să se odihnească, să practice sporturi, să se joace. Aceste lucruri contribuie la o dezvoltare echilibrată. Totodată, este important să existe o sincronizare și cu programul părinților, iar aceștia lucrează de cele mai multe ori dimineața”.
„Cei mai mulți dintre elevii care învață după-amiaza se plâng că nu li se potrivește programul cu alte activități extrașcolare, nu pot participa la sporturi, la cursuri de muzică sau să acorde timp unui alt hobby. Totodată, se plâng că ajung la școală obosiți sau că nu mai au energie, lucru care este firesc pentru curba noastră de efort. De-a lungul zilei, după câteva ore petrecute dimineață acasă, cu teme sau cu alte activități, elevii pot resimți oboseală, scăderea energiei, în special spre finalul programului școlar, iar acest lucru poate să le afecteze performanța școlară, capacitatea de a învăța eficient și chiar starea emoțională.”
Elena Adumitroaie, consilier școlar, Centrul de Asistență Educațională Iași
La Școala „Otilia Cazimir” 500 de elevi învață după-amiaza, aglomerația fiind foarte mare
Marian Dalban (PSD): „În trei ani se putea face proiectarea pentru școli noi”
Consilierii locali confirmă cererile repetate de spații de învățământ venite din partea părinților. Marian Dalban (PSD) spune că trebuie reorganizate spațiile neutilizate din rețeaua școlară și îndreptate investițiile spre construirea de școli noi: „Am avut numeroase sesizări în audiențe din partea părinților și din partea directorilor din cauza lipsei spațiului. Am sesizat administrația publică locală prin interpelări și dialoguri directe cu reprezentanții executivului, iar răspunsul poartă cu sine un adevăr parțial: . Politica renovărilor (necesară într-o anumită măsură) trebuie transformată într-o politică a investițiilor prin construcția de noi creșe, grădinițe, unități școlare. Acest efort trebuie completat prin analiza spațiilor de învățământ care nu sunt utilizate, urmată de o reorganizare a acestora, ținându-se cont de necesitățile actuale”.
Consilierul PSD spune că există de trei ani o propunere pentru noi hub-uri școlare și că era timp pentru parcurgerea etapelor de proiectare și obținere a finanțărilor: „Aceste proiecte sunt de durată, dar în trei ani se puteau identifica terenuri, se demarau procedurile de proiectare. Acum se putea ajunge la faza de execuție”.
Traficul din Iași este de coșmar, principalul motiv fiind transportul copiilor la școală cu mașinile personale. Părinții traversează orașul pentru că nu sunt școli suficiente în cartierele aglomerate
Marius Bodea (USR): „Administrația este obligată să facă școli noi”
Senatorul USR Marius Bodea afirmă că rolul administrației este de a face infrastructură, inclusiv în educație: „Nicio școală nouă în ultimii 30 de ani, doar în zona privată s-a mai făcut câte ceva. Populația școlară este în creștere, e nevoie de spații noi începând de la creșe până la licee. Cetățenii muncesc, plătesc impozite, iar administrația trebuie să asigure atractivitatea unui oraș prin oferta pentru familiile tinere, cu copii, care decid dacă rămân sau se mută în alt oraș.
Eu am propus deja construirea a trei mari centre școlare în capetele de oraș și este obligatoriu să avem școli noi în cartierele ieșene”.
Consilierul local Florentin Ciubotaru (PNL, fost PSD), care este și inspector general adjunct la ISJ Iași, a refuzat dialogul cu REPORTER DE IAȘI, deși i s-a explicat tema și i s-au cerut lămuriri timp de două zile consecutiv.
Școlile din Iași în care se învață după-amiaza
1. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ALEXANDRU CEL BUN"
2. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ALEXANDRU VLAHUȚĂ"
3. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "CARMEN SYLVA"
4. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "DIMITRIE A. STURDZA"
5. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "GEORGE CĂLINESCU"
6. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ION CREANGĂ"
7. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ION SIMIONESCU"
8. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "NICOLAE IORGA"
9. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "OTILIA CAZIMIR"
10. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ȘTEFAN BÂRSĂNESCU"
11. ȘCOALA GIMNAZIALĂ "TITU MAIORESCU"
12. ȘCOALA PRIMARĂ NR. 1 "VASILE CONTA"
13. ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ "GR. GHICA VODĂ"
14. ȘCOALA PRIMARĂ "CAROL I"
15. ȘCOALA PRIMARĂ "GHEORGHE ASACHI"
16. COLEGIUL NAȚIONAL DE ARTĂ "OCTAV BĂNCILĂ"
17. COLEGIUL NAȚIONAL "GARABET IBRĂILEANU"
18. LICEUL CU PROGRAM SPORTIV
19. LICEUL TEORETIC "DIMITRIE CANTEMIR"
20. LICEUL TEORETIC "MIRON COSTIN"
