Preşedintele Klaus Iohannis încearcă să îşi îndepărteze adversarii politici cu ajutorul unor instituţii de forţă, a opinat sâmbătă seară, la Antena 3, liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu.

„Ceea ce încearcă Klaus Iohannis este evident: să îşi îndepărteze adversarii politici. Şi eu probabil că sunt considerat, cel puţin aşa ştiu din analizele care au fost făcute la Cotroceni, că sunt considerat un adversar politic potenţial pentru domnia sa în perspectiva alegerilor din 2019. Este regretabil că în România preşedintele foloseşte astfel de metode în lupta politică", a declarat Tăriceanu, citat de Agerpres.

Tăriceanu susţine că, din declaraţiile făcute de Iohannis, bănuieşte că şeful statului ar avea legătură atât cu dosarul în care el este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului, cât şi cu altele.

„Ceea ce este foarte grav este că, pe lângă preşedinte, în acest joc sunt antrenate anumite instituţii sau şefii unor anumite instituţii şi câţiva colaboratori apropiaţi din jurul lor. România nu mai este stat de drept", a adăugat Tăriceanu.

(Sursa: Epoch Times România)

Preşedintele Românie, Klaus Iohannis, a anunţat un acord cu Canada pentru ridicarea vizelor. Astfel, românii vor putea intra fără vize pe teritoriul Canadei de la 1 decembrie 2017.

Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis, aflat la Bruxelles, unde se desfășoară summit-ul UE.

„Am o veste bună în acestă dimineață. S-a ajuns la un acord cu partea canadiană. Un acord rezonabil pentru ambele părți. România își retrage rezervele față de acordul CETA. Astfel,  România nu mai are nici un fel de obiecțiuni privind acordul comercial cu Canada. Este o înțelegere care e destul de bună”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

România a câștigat câteva luni în urma negocierilor. Astfel, din mai 2017, nu vor mai avea nevoie de viză pentru Canada cei care au mai avut vize pentru această țară, iar din decembrie 2017, vizele vor fi eliminate total.

În urma acestui acord, România renunță la obiecțiile față de tratatul comercial dintre Uniunea Europeană și Canada.

(Sursa: EVZ.ro)

Primul președinte a Partidului Național Liberal, după căderea comunismului, Radu Câmpeanu, a decedat miercuri la vârsta de 94 de ani.

Radu Câmpeanu a fost președinte al PNL între 1990 și 1993, a candidat la primele alegeri prezidențiale de după căderea comunismului împotriva lui Ion Iliescu și Ion Rațiu, unde a luat 10.64% și s-a clasat pe locul 2. Seniorul a mai fost și senator în Parlamentul României între 1990 și 1992 și între 2004 și 2008.

„Reconstrucția Partidului Național Liberal și renașterea unei vieți democratice în România sunt legate de numele lui Radu Câmpeanu. A vorbit în Exil despre o Românie liberă și despre valori europene, iar după 1990 a luptat pentru acestea în țară. Odată cu dispariția sa, pleacă unul dintre seniorii autentici ai politicii românești. Dumnezeu să-l odihnească în pace!", a scris președintele Klaus Iohannis pe Facebook în mesajul de condoleanțe adresat.

„Anunţăm cu mâhnire că seniorul liberal, Radu Câmpeanu, a încetat astăzi din viaţă. Rămâne în inimile noastre ca primul preşedinte al partidului după 1989, cel care a reînfiinţat PNL după cumplita perioadă comunistă şi anii petrecuţi în închisoare ca deţinut politic. Suntem cu toţii alături de familia îndoliată", a anunţat PNL, pe Facebook.

Actualul președinte PNL, Alina Gorghiu, a transmis condoleanțe familiei.

(Sursa: b1.ro)

Preşedintele Klaus Iohannis suprinde prin modul de adresare către preşedintele Senatului. Astfel, şeful statului a afirmat, făcând referire la Călin Popescu Tăriceanu, că „ne-am lămurit cu acest indivd" care este împotriva Justiţiei. Declaraţia a venit după ce Tăriceanu le-a cerut parlamentarilor să nu se mai pronunţe pe cererile DNA.

Întrebat despre apelul făcut de Tăriceanu colegilor săi parlamentari, prin care le cere să nu se mai pronunțe asupra cererilor Direcției Naționale Anticorupție privind ridicarea imunității unor politicieni, Klaus Iohannis a precizat că „sunt cunoscute demersurile acestui individ împotriva Justiției”.

„Cu acest individ ne-am lămurit, are un discurs anti-justiţie şi vrea să scape de justiţie. Şi spun foarte bine individ pentru că mi-e greu să cred că un întreg partid este împotriva justiţiei. Eu cred că acest individ nu vrea să se scape doar pe el, ci şi o gaşcă de câţiva prieteni. Vom vedea cine va ajunge în Parlament în perioada următoare", a mai spus președintele Iohannis, marți, la Cernavodă, după o întrevedere cu conducerea Centralei de la Cernavodă.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a făcut, duminică, apel la parlamentari să nu se mai pronunţe asupra niciunei cereri a DNA de ridicare a imunităţii, până la finalul actualei legislaturi.

„Este binecunoscută poziţia mea potrivit căreia DNA nu mai slujeşte de mult Justiţia, ci, în spatele paravanului luptei necesare şi legitime cu corupţia, a devenit prea adesea un instrument folosit pentru anihilarea adversarilor politici ai celor care dirijează pe căi oculte activitatea acestei instituţii. Scenariul din campania electorală pentru alegerile locale, când DNA a scos în public cu surle şi trâmbiţe mediatice tot felul de dosare inconsistente, motiv pentru care au fost respinse de instanţe sau despre care nu s-a mai auzit nimic, dar care şi-au atins atunci scopul eliminării din cursă a unor candidaţi nedoriţi şi incomozi, se repetă acum înaintea campaniei pentru alegerile parlamentare”, susţine preşedintele Senatului, într-un ”apel către parlamentari” postat şi pe site-ul Senatului. Preşedintele CSM Mircea Aron a sesizat deja Inspecţia Judiciară în legătură cu declaraţiile lui Călin Popescu Tăriceanu.

(Sursa: realitatea.net)

Procurorii DNA cer președintelui Klaus Iohannis aviz pentru urmărirea penală a lui Gabriel Oprea. Fostul ministru de Interne este acuzat de ucidere din culpă în cazul morții polițistului Bogdan Gigină.

Direcţia Naţională Anticorupţie a formulat în 1 septembrie cererea de efectuare a urmăririi penale faţă de senatorul Gabriel Oprea, fost ministru al Afacerilor Interne, pentru ucidere din culpă în cazul morții polițistului Bogdan Gigină.

Solicitarea DNA a fost respinsă, pe 19 septembrie, în plenul Senatului, cu 73 de voturi ”împotriva” cererii, 45 ”pentru” şi şase abţineri.

Ulterior, Oprea a demisionat din Senat, iar Laura Codruţa Kovesi a precizat că cel mai probabil pas al DNA va fi formularea unei solicitări către președintele României, pas făcut miercuri de procurori.

„Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Președintelui României, pentru a aprecia asupra exercitării dreptului de a cere urmărirea penală a lui GABRIEL OPREA, fost viceprim-ministru pentru Securitate Națională și ministru al Afacerilor Interne, având în vedere că au reieșit indicii rezonabile cu privire la participarea acestuia la săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă în perioada în care deţinea funcţia ministerială.

Solicitarea a fost transmisă în conformitate cu prevederile legale şi constituţionale şi având în vedere încetarea, prin demisie, a mandatului de senator al lui Gabriel Oprea, începând cu data de 01 octombrie 2016 (publicată în Monitorul Oficial).

Potrivit reglementărilor legale în vigoare, efectuarea urmăririi penale faţă de persoane care deţin sau au deţinut calitatea de ministru, pentru fapte săvârşite în exercitarea mandatului, şi care, la data sesizării, nu au și calitatea de deputat sau de senator, este condiţionată de obţinerea unui aviz din partea Preşedintelui României.

Detaliile referitoare la stare de fapt reţinută de procurori în cauza respectivă se regăsesc în comunicatul nr. 1150/VIII/3 din data de 1 septembrie 2016.

Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 18 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Preşedintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție", anunță un comunicat al DNA.

(Sursa: realitatea.net)

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat legea care modifică folosirea armei şi înlăturară răspunderea penală în cazul polițiștilor și jandarmilor care deschid focul. Noua lege aduce completări şi legate de situațiile în care persoanele pot face uz de arme de foc.

Poliţiştii nu mai răspund penal dacă folosesc armele de foc pe care le au în dotare, potrivit noii legi.

„Uzul de armă executat în condiţiile şi situaţiile prevăzute de lege înlătură caracterul penal al faptei şi răspunderea materială”, se arată în noua lege a armelor.

Cu alte cuvinte, cei care vor trage cu pistoalele sau puştile vor da explicaţii şefilor şi procurorilor, dar nu vor mai putea fi daţi în judecată dacă anchetatorii constată că au respectat legea.

De asemenea, în situaţii excepţionale, precum ameninţările teroriste, armamentul poate fi folosit fără somaţie, potrivit noii legi.

Cei care au gândit noile prevederi au susţinut că România era printre singurele ţări din Uniunea Europeană în care poliţiştii aflaţi în pericol ezitau să folosească armele de foc pentru a nu li se întocmi dosare penale.

Ofiţerii de poliţie îşi foloseau armele mai mult în poligon până acum. Dacă o făceau şi în misiune, erau obligaţi să scrie zeci de pagini în care să-şi explice gestul.

„Aceste noi prevederi sunt ancorate în realitatea anului 2016. Acel uz de armă din 1996 era o prevedere comunistă. Dacă aveam vătămare, era cercetat pentru vătămare, dacă era deces, era cercetat pentru omor calificat”, a explicat vicepreședintele SNPPC, Dumitru Coarnă.

Sute de poliţişti, jandarmi, ofiţeri SPP şi militari au fost cercetaţi pentru că şi-au folosit armele în timpul serviciului. Unii au fost chiar condamnaţi. Un poliţist din Galaţi de exemplu a fost găsit vinovat pentru omor după ce a împuşcat un suspect care l-ar fi atacat. Înainte ca legea să se schimbe, poliţistul mărturisea.

„Cel care are curajul să efectueze această acţiune, să tragă, e privit de colegi ca un pic nebun, mulţi n-ar face-o”, a spus atunci polițistul.

Proiectul a fost iniţiat de deputatul Ştefan Burlacu, fost ofiţer SPP din garda preşedintelui.

(Sursa: digi24.ro)

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că a discutat cu procurorul-sef al DNA, Laura Codruța Kovesi, despre posibilul plagiat în cazul lucrării sale de doctorat.

Preşedintele a arătat că nu are motive de îngrijorare şi că Parchetul General trebuie să rezolve foarte repede această speţă.

„Am vorbit scurt cu doamna Kovesi, însă nu cred că este ceva special de comunicat aici. Am întrebat-o cum vede acele acuzaţii, mi-a reiterat că domnia sa nu se simte vinovată cu nimic şi atunci am plecat destul de lămurit din discuţie", a spus şeful statului.

El a precizat că Parchetul General trebuie să rezolve foarte repede această speţă.

„În această chestiune am avut o discuţie cu procurorul general pe care l-am rugat ca, în virtutea atribuţiilor domniei sale, să se ocupe ca această cercetare să se facă cu celeritate", a subliniat Iohannis.

Şeful statului a susţinut că nu a discutat despre raportul în cazul lucrării de doctorat a procurorului şef al DNA.

„Nu am stat să discutăm astfel de detalii. Asta este treaba altora să lămurească această chestiune", a arătat el.

Klaus Iohannis dezminte posibilitatea demisiei şefei DNA, atât timp cât nu există niciun indiciu clar că Laura Codruța Kovesi ar fi plagiat

Întrebat dacă se impune o demisie a Laurei Codruța Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, Iohannis a răspuns: „Nu cred că trebuie să vorbim despre o demisie atâta timp cât deocamdată cel puţin nu există niciun indiciu că ar fi un plagiat acolo. Sigur, în măsura în care lucrurile iau altă turnură se poate relua discuţia, dar deocamdată nu am motive de îngrijorare".

Întrebat despre afirmaţiile lui Traian Băsescu potrivit cărora Laura Codruța Kovesi i-ar fi ameninţat cu arestări pe membri ai Guvernului dacă se reia cercetarea pe lucrarea sa de doctorat, Iohannis a spus: „Vreţi să reiau expunerea cu fanteziile electorale (ale lui Traian Băsescu - n.r.). Nu am auzit niciodată ceva în acest sens şi mi se pare total neverosimil"

(Sursa: Știrile Pro TV)

Fostul premier Victor Ponta spune că președintele Klaus Iohannis îl plagiază pe fostul președinte Traian Băsescu.

„Eu l-am mai auzit pe Băsescu spunând chestia asta. De o mie de ori a zis că nu mă desemnează prim-ministru și m-a desemnat cred că de trei ori. Câți bani am dat pe ce zicea Băsescu tot atâția bani dau și pe Iohannis. Vorbind de un lucru serios, eu știu că toți trebuie să ne supunem regulilor din Constituție, deci din legi. Dacă dl. Iohannis are vreun articol din Constituție sau vreo lege care spune că trebuie să desemneze portarul de la Sibiu sau doamna care i-a falsificat actele pentru casă, să o facă”, a spus Victor Ponta.

Fostul premier a spus că președintele trebuie să respecte Constituția și legile „ca și noi”.

„Neamțul, care e altfel decât Băsescu, îl plagiază pe Băsescu. Nu poate să vină cu altă idee? Doar îl plagiază pe Băsescu cu aceleași jonglerii”, a adăugat el.

Victor Ponta a mai spus că „domnul Iohannis a învățat de la Băsescu să le facă dosare penale la adversari. Și aici îl plagiază. Acum lui dl. Băsescu îi pare rău, i-a venit și lui rândul. În 2019 o să-i pară rău și lui Iohannis”.

Reacția acestuia a venit după anunțul lui Klaus Iohannis de astăzi. Președintele a anunțat că nu va desemna un prim-ministru urmărit sau condamnat penal „indiferent de ce vor propune partidele politice”.

(Sursa: digi24.ro)

Președintele Klaus Iohannis a adăugat că decizia lui este de neclintit „indiferent de ce vor propune partidele politice”. De asemenea, șeful statului a precizat că va nominaliza o persoană competentă, care va putea să întrunească majoritatea în Parlament.

„Cu siguranță voi desemna o persoană ținând cont de prerogativele constituționale ale președintelui. Asta înseamnă că nominalizez o persoană care, după părerea mea întrunește o majoritate în Parlament și e competentă să conducă Guvernul, ar fi absurd să desemnez pe cineva care nu întrunește o majoritate, nu sunt adeptul acestor jocuri politice, nu am de gând să desemnez pe cineva care pe urmă pică în Parlament. Criteriile de integritate sunt evidente, nu voi desemna o persoană care e urmarită penal sau condamnată penal, sau are probleme de integritate, eu am spus de mult că clasa politică trebuie să se resemneze, trebuie să avem politicieni curați și acesta va fi criteriu eliminant, indiferent de la cine vine propunerea, eu nu voi desemna o persoană urmărită penal sau condamnată”, a spus Klaus Iohannis.

Precizările președintelui vin în contextul în care, anterior, au existat declarații ALDE și PSD care solicitau președintelui să nominalizeze premierul propus de PSD și ALDE în cazul în care vor câștiga alegerile, fără să se refere la articolul Constituției care spune că șeful statului este obligat să desemneze un prim-ministru propus doar de partidul care câștigă 50% plus unu din voturi. În celelalte cazuri, președintele poate desemna un premier care poate forma un guvern sprijinit de o majoritate în Parlament.

Amintim că Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani cu suspendare în dosarul Referendumul.  Președintele PSD a fost acuzat că a complotat pentru trucarea rezultatului de la referendumul din 2012. Dragnea s-a retras din guvern, unde era ministru al dezvoltării regionale, în urma condamnării, dar a rămas președinte PSD.

De asemenea, Partidul România Unită (PRU) a prezentat o formulă de Guvern în care premier al fi Victor Ponta. Fostul premier Victor Ponta este urmărit penal în dosarul Turceni-Rovinari și în cel în care este acuzat că i-a promis lui Sebastian Ghiță loc de deputat în schimbul plății unei vizite a lui Tony Blair în campania PSD, de 200.000 euro.

(Sursa: digi24.ro)

Ministerul Afacerilor Externe a făcut precizări referitoare la donaţia făcută de Ambasada Federaţiei Ruse în campania privind subscripţia publică naţională pentru achiziţia operei „Cuminţenia Pământului”.

„Apreciem contribuția Ambasadei Federației Ruse la recuperarea patrimoniului național românesc și o încurajăm să continue această abordare. Totodată, încurajăm susținerea campaniei de către orice actor public sau privat, în spiritul respectului pentru valorile culturale ale poporului român.

Pare însă mai puțin explicabilă asocierea acestui demers cu un mesaj media, asumat de Ambasada Federației Ruse, mesaj care promovează o viziune proprie asupra unor capitole din istoria relațiilor bilaterale. Aceasta cu atât mai mult, cu cât este vorba de un domeniu despre care cea mai în măsura să se pronunțe este Comisia comună de istorici româno-rusă al cărei obiectiv este tocmai discutarea aspectelor care țin de istorie, în vederea consolidării încrederii reciproce.

Pentru informații legate de campania oficială derulată de Ministerul Culturii, vă invităm să vizitați pagina de internet www.brancusiealmeu.ro”.

Filmul postat de Ambasada Federației Ruse la București

Președintele Klaus Iohannis a refuzat marți să comenteze gestul Ambasadei Ruse de a dona o sută de euro, acțiune considerată jignitoare de unii români, spunând că acest lucru „îl va face ministerul de Externe”.

„Nu comentez acțiunile unei ambasade străine. Asta va face ministerul Afacerilor Externe”, a spus Klaus Iohannis.

Referitor la intenția unui grup de români de a se aduna marți în fața Ambasadei Rusiei ca semn de protest la propaganda rusă, prezentă într-un videoclip, și la gestul de a aduce o „contribuție financiară modestă” pentru recuperarea „Cumințeniei Pământului”, șeful statului a declarat că: „Dacă vorbim de inițiativa de a protesta, dacă oamenii s-au simțit jigniți sau li s-a părut că nu se prezintă anumite lucruri așa cum trebuie și vor să își arate dezacordul, atunci sigur România e o țară unde astfel de acțiuni sunt posibile”.

Ambasada Rusiei a anunțat, ieri, că a donat 100 de euro pentru „Cumințenia Pământului”, publicând pe pagina sa oficială de Facebook inclusiv chitanţa. Dar asta nu e tot: sub comunicatul în care îşi anunţă donaţia, e un scurt film, care îşi propune să prezinte „istoria adevărată” a relaţiilor dintre România şi Rusia. E o repunere în pagină a unui film de campanie pentru donaţii realizat de o agenţie de publicitate din România.

„În România este lansată campania pentru recuperarea patrimoniului național cultural al țării, inclusiv a sculpturii lui Constantin Brâncuși „Cumințenia Pământului”. Ambasada se alătură acțiunii și aduce o contribuție financiară modestă la fondul comun creat în acest scop”, se arată în comunicatul postat pe site-ul Ambasadei Rusiei la București.

(Sursa: digi24.ro)