Delta Press, deținătorul inițial al terenului din Sărărie, l-a cedat fără să notifice Primăria și fără să înregistreze transferul în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare. Nu există nicio dovadă a tranzacției, părând un fals. Delta Press cedase terenul în 2010, dar continua să se judece cu Primăria până în 2012. Firma era în insolvență, dar administratorul judiciar habar n-avea de proces n Șocant: în 2014, după ce dăduse faliment, Delta Press încă făcea cerere la Primărie pentru certificat de urbanism n Global Impex, care preluase de 4 ani terenul, nu apărea nicăieri. Seria de falsuri îl expune maxim pe Mihai Chirica în fața legii.
Scamatoriile lui Ghiocel Asimionesei cu cei 1.400 metri pătrați de teren din Sărărie, proprietate a Primăriei, sunt de-a dreptul grosolane. Un șir întreg de nereguli pentru a pune mâna pe o parcelă în cea mai râvnită zonă imobiliară a Iașului.
Parte a unui contract de asociere în participațiune cu Primăria, parcela a fost mutată de pe Delta Press Investment pe Global Impex Distribution, ambele controlate de Asimionesei. Dar fără notificarea Primăriei și a administratorului judiciar de la Delta Press. Acum, Asimionesei a scos PUZ-ul și vrea să se apuce de construit: spații de birouri, pensiune și locuințe. Sau ce-o vrea el pentru că oricum funcționarii Primăriei, în frunte cu primarul Mihai Chirica, îl mângâie binevoitori pe creștet. Însă, afacerea de 1 milion de euro de la fosta terasă Zoiosu ar putea îmbrăca și-un caracter penal. Miza: contractul de cesiune. Este real sau nu?
Speță complicată
Pentru o cât mai ușoară înțelegere a acestei complicate spețe, vom prezenta cronologic fiecare manevră orchestrată de Ghiocel Asimionesei, singurul patron de presă condamnat pentru șantaj. Jurnaliștii de la REPORTER DE IAȘI l-au contactat pe avocatul Tudor Duca, practician în insolvență, căruia i-au cerut să se pronunțe pe acest caz, fără însă a ști exact numele firmelor implicate, ci doar cronologia evenimentelor. Demersul are menirea de a-l proteja pe avocat de eventualitatea unui atac al lui Asimionesei prin intermediul organului său media BZI.
A fost păgubos din capul locului
Astfel, în anul 2005, Consiliul Local (CL) și primarul Gheorghe Nichita au oferit familiei Asimionesei un teren de 1.400 de mp, pe Sărărie 202, printr-un contract de asociere în participațiune. Este vorba despre fosta terasă Zoiosu.
Potrivit respectivului contract, CL a primit o cotă de 10% din această asociere, în timp ce Delta Press Investment, cu 90%, a promis o investiție estimată la 900.000 de euro. În urma acestei afaceri, CL urma să primească 10% din profitul asocierii, dar nu mai puțin de 4.000 de euro anual. 333 de euro lunar. Adică, mai nimic și te miri ce.
Probleme morale și legale ale acestei prime manevre:
1) afacerea e păguboasă pentru Primărie din cauza nivelului redus de profit pe care avea să-l primească de pe urma unui teren situat excelent în Iași
2) condițiile financiare au rămas bătute în cuie, fără posibilitatea renegocierii. În 2005, a fost stabilită valoarea de 75 euro/mp de teren în acea zonă. În prezent, prețul este de 357 - 714 euro (există PUZ), adică 1 milion de euro. În acte, el costă încă 105.000 de euro.
4) contractul prevedea probabilitatea cesiunii fără acordul Primăriei
5) e unica asociere a Primăriei cu cineva din Iași, în afară de Iulian Dascălu (Palas)
6) obiectul principal al Delta Press era „activități de editare a ziarelor”, fără nicio legătură cu proiectele imobiliare
Contract făcut pe șestache
Anii au trecut, iar Delta Press nu a făcut nimic pe respectivul teren. În anul 2010, lucrurile au luat o turnură neașteptată. Firma controlată de Ghiocel Asimionesei a fost încolțită de creditori care au cerut intrarea în insolvență. Delta Press a cerut în același an eliberarea certificatului de urbanism.
Dar tot în 2010, mai exact în aprilie, s-a făcut un contract de cesiune între Delta Press Investment și Global Impex Distribution. Cesiunea s-a realizat fără acordul Primăriei, pentru că în contractul inițial s-a prevăzut această posibilitate. Însă notificarea Primăriei era absolut obligatorie. „Cesiunea trebuia notificată către Primărie sau înscrisă în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare. E obligație legală”, a precizat avocatul Tudor Duca.
Practic, contractul de cesiune a fost făcut pe șestache, cu uriașe implicații ulterioare.
Au pierdut controlul asupra firmei
În anul 2011, fix pe 7 februarie, au avut loc două evenimente extrem de importante în economia acestei afaceri. Astfel, Tribunalul București a deschis procedura insolvenței împotriva Delta Press Investment. În pronunțare, judecătorul a precizat explicit: „ridică debitorului dreptul de administrare - constând în dreptul de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de acestea (...) Numeşte administrator judiciar pe General Group Expert SPRL care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 20 din lege, cu conducerea integrală a activităţii debitorului”. Adică, asociații din Delta Press au pierdut în acel moment controlul asupra firmei, conducerea acesteia fiind asigurată de General Group Expert.
Nu au anunțat nici Primăria, nici administratorul
Coincidență, tot pe 7 februarie 2011, Primăria a deschis proces împotriva Delta Press, cerând rezilierea contractului de asociere. Primăria a cerut acest lucru motivând că firma controlată de Asimionesei nu a realizat pe terenul din Sărărie lucrările de investiție convenite prin contract.
Paradoxal, Delta Press s-a judecat cu Primăria un an jumătate, până în vara anului 2012. Și a obținut câștig de cauză și la Tribunal și la Curtea de Apel. Instanța a reținut că nici Primăria nu respectase partea ei din contract: nu eliberase certificatul de carte funciară, în lipsa căruia firma lui Asimionesei nu a putut obține autorizaţia de construcţie. Potrivit sentințelor, contractul de asociere dintre Delta Press și Primărie a rămas în picioare. Două lucruri extrem de importante aici:
1) în momentul pornirii procesului, 7 februarie 2011, Delta Press nu mai avea terenul din Sărărie, îl cedase prin contractul de cesiune din aprilie 2010. Adică, Delta Press trebuia să anunțe instanța despre acest contract de cesiune. Eventual, în proces ar fi trebuit să fie parte și Global Impex Distribution. „Dacă așa au stat lucrurile, hotărârea de la Curtea de Apel putea fi atacată de Primărie printr-o cale extraordinară”, a spus avocatul Tudor Duca.
2) deși conducea Delta Press din februarie 2011, administratorul judiciar, General Group Expert, nu a avut cunoștință de acest proces (în octombrie 2011 a fost sentința la Tribunal, în mai 2012 la Curtea de Apel). „În legea insolvenței se precizează clar că reprezentarea firmei se face de administratorul judiciar. Putem vorbi despre nelegarea citare”, a explicat Tudor Duca, practician în insolvență
Încă o cerere în 2014
Aproape incredibil, în 10 octombrie 2014, Delta Press a cerut eliberarea certificatului de urbanism pentru parcela din Sărărie. Delta Press și nu Global Impex. Avea sau nu avea Delta Press terenul? Exista sau nu contractul de concesiune? Dacă Primăria nu a fost notificată, nu a fost realizată nici înregistrarea la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, atunci ce dovadă concretă există în favoarea contractului de cesiune invocat, cel din 27 aprilie 2010?
Mai mult, cu o lună înainte, în septembrie 2014, judecătorul sindic a dispus intrarea Delta Press în faliment. Ca un amănunt, procedura de faliment nu a fost închisă nici până în ziua de astăzi.
Primele mișcări pe șantier
În septembrie 2016, Global Impex Distribution a depus documentația pentru obținerea certificatului de urbanism. A solicitat autorizare pentru construcție sediu firmă și spații cazare. Certificatul a fost emis pe 10 octombrie 2016, iar PUZ-ul pe 30 iunie 2017. Acum, teoretic, se așteaptă eliberarea autorizației de construcție. La adresa de pe Sărărie, a fost deja adusă o baracă și depozitată o parte din fierul beton.
Chirica n-are reacție pe subiect
În concluzie, pe întreg acest traseul din 2010 și până în prezent există mai multe vulnerabilități. Lipsa notificărilor către instanță, Primărie și administratorul judiciar în ceea ce privește concesiunea. Dar și neclaritatea înregistrării ei. Când a fost, în fapt, încheiată concesiunea? Lămurește primarul Mihai Chirica detaliile acestui scandalos tun imobiliar?
Legături de sânge între cele două firme
Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, în Delta Press Investement figurează ca asociați Georgeta Climescu (1%) și Violeta Asimionesei (99%) – soția lui Ghiocel Asimionesei. Obiectul principal al firmei este „activități de editare a ziarelor”.
În Global Impex Distribution, asociat unic este Claudiu Florin Asimionesei (fiul lui Ghiocel), iar persoană împuternicită este mama sa, Violeta Asimionesei. Obiectul principal de activitate este „activități ale agențiilor de publicitate”.
„Condițiile contractuale nu stipulează cât spațiu de birou trebuie alocat proiectului și câte camere sau ce configurație trebuie să aibă unitatea de cazare. (...) Beneficiarul final este proprietar de clădire edificată și poate acționa în așa fel încât să aducă un plus valoare economică Primăriei Municipiului Iași. În concluzie, Global Impex Distribution SRL are dreptul să se asocieze cu terțe companii/persoane pentru realizarea investiției, atât timp cât se respectă clauzele din contractul de asociere cu Primăria”, un fragment din explicația oferită de Global Impex Distribution după ce în mediul public s-a aflat că pe Sărărie se vor construi apartamente.
Delta Press, deținătorul inițial al terenului din Sărărie, l-a cedat fără să notifice Primăria și fără să înregistreze transferul în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare. Nu există nicio dovadă a tranzacției, părând un fals. Delta Press cedase terenul în 2010, dar continua să se judece cu Primăria până în 2012. Firma era în insolvență, dar administratorul judiciar habar n-avea de proces n Șocant: în 2014, după ce dăduse faliment, Delta Press încă făcea cerere la Primărie pentru certificat de urbanism n Global Impex, care preluase de 4 ani terenul, nu apărea nicăieri. Seria de falsuri îl expune maxim pe Mihai Chirica în fața legii.
Scamatoriile lui Ghiocel Asimionesei cu cei 1.400 metri pătrați de teren din Sărărie, proprietate a Primăriei, sunt de-a dreptul grosolane. Un șir întreg de nereguli pentru a pune mâna pe o parcelă în cea mai râvnită zonă imobiliară a Iașului.
Parte a unui contract de asociere în participațiune cu Primăria, parcela a fost mutată de pe Delta Press Investment pe Global Impex Distribution, ambele controlate de Asimionesei. Dar fără notificarea Primăriei și a administratorului judiciar de la Delta Press. Acum, Asimionesei a scos PUZ-ul și vrea să se apuce de construit: spații de birouri, pensiune și locuințe. Sau ce-o vrea el pentru că oricum funcționarii Primăriei, în frunte cu primarul Mihai Chirica, îl mângâie binevoitori pe creștet. Însă, afacerea de 1 milion de euro de la fosta terasă Zoiosu ar putea îmbrăca și-un caracter penal. Miza: contractul de cesiune. Este real sau nu?
Speță complicată
Pentru o cât mai ușoară înțelegere a acestei complicate spețe, vom prezenta cronologic fiecare manevră orchestrată de Ghiocel Asimionesei, singurul patron de presă condamnat pentru șantaj. Jurnaliștii de la REPORTER DE IAȘI l-au contactat pe avocatul Tudor Duca, practician în insolvență, căruia i-au cerut să se pronunțe pe acest caz, fără însă a ști exact numele firmelor implicate, ci doar cronologia evenimentelor. Demersul are menirea de a-l proteja pe avocat de eventualitatea unui atac al lui Asimionesei prin intermediul organului său media BZI.
A fost păgubos din capul locului
Astfel, în anul 2005, Consiliul Local (CL) și primarul Gheorghe Nichita au oferit familiei Asimionesei un teren de 1.400 de mp, pe Sărărie 202, printr-un contract de asociere în participațiune. Este vorba despre fosta terasă Zoiosu.
Potrivit respectivului contract, CL a primit o cotă de 10% din această asociere, în timp ce Delta Press Investment, cu 90%, a promis o investiție estimată la 900.000 de euro. În urma acestei afaceri, CL urma să primească 10% din profitul asocierii, dar nu mai puțin de 4.000 de euro anual. 333 de euro lunar. Adică, mai nimic și te miri ce.
Probleme morale și legale ale acestei prime manevre:
1) afacerea e păguboasă pentru Primărie din cauza nivelului redus de profit pe care avea să-l primească de pe urma unui teren situat excelent în Iași
2) condițiile financiare au rămas bătute în cuie, fără posibilitatea renegocierii. În 2005, a fost stabilită valoarea de 75 euro/mp de teren în acea zonă. În prezent, prețul este de 357 - 714 euro (există PUZ), adică 1 milion de euro. În acte, el costă încă 105.000 de euro.
4) contractul prevedea probabilitatea cesiunii fără acordul Primăriei
5) e unica asociere a Primăriei cu cineva din Iași, în afară de Iulian Dascălu (Palas)
6) obiectul principal al Delta Press era „activități de editare a ziarelor”, fără nicio legătură cu proiectele imobiliare
Contract făcut pe șestache
Anii au trecut, iar Delta Press nu a făcut nimic pe respectivul teren. În anul 2010, lucrurile au luat o turnură neașteptată. Firma controlată de Ghiocel Asimionesei a fost încolțită de creditori care au cerut intrarea în insolvență. Delta Press a cerut în același an eliberarea certificatului de urbanism.
Dar tot în 2010, mai exact în aprilie, s-a făcut un contract de cesiune între Delta Press Investment și Global Impex Distribution. Cesiunea s-a realizat fără acordul Primăriei, pentru că în contractul inițial s-a prevăzut această posibilitate. Însă notificarea Primăriei era absolut obligatorie. „Cesiunea trebuia notificată către Primărie sau înscrisă în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare. E obligație legală”, a precizat avocatul Tudor Duca.
Practic, contractul de cesiune a fost făcut pe șestache, cu uriașe implicații ulterioare.
Au pierdut controlul asupra firmei
În anul 2011, fix pe 7 februarie, au avut loc două evenimente extrem de importante în economia acestei afaceri. Astfel, Tribunalul București a deschis procedura insolvenței împotriva Delta Press Investment. În pronunțare, judecătorul a precizat explicit: „ridică debitorului dreptul de administrare - constând în dreptul de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de acestea (...) Numeşte administrator judiciar pe General Group Expert SPRL care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 20 din lege, cu conducerea integrală a activităţii debitorului”. Adică, asociații din Delta Press au pierdut în acel moment controlul asupra firmei, conducerea acesteia fiind asigurată de General Group Expert.
Nu au anunțat nici Primăria, nici administratorul
Coincidență, tot pe 7 februarie 2011, Primăria a deschis proces împotriva Delta Press, cerând rezilierea contractului de asociere. Primăria a cerut acest lucru motivând că firma controlată de Asimionesei nu a realizat pe terenul din Sărărie lucrările de investiție convenite prin contract.
Paradoxal, Delta Press s-a judecat cu Primăria un an jumătate, până în vara anului 2012. Și a obținut câștig de cauză și la Tribunal și la Curtea de Apel. Instanța a reținut că nici Primăria nu respectase partea ei din contract: nu eliberase certificatul de carte funciară, în lipsa căruia firma lui Asimionesei nu a putut obține autorizaţia de construcţie. Potrivit sentințelor, contractul de asociere dintre Delta Press și Primărie a rămas în picioare. Două lucruri extrem de importante aici:
1) în momentul pornirii procesului, 7 februarie 2011, Delta Press nu mai avea terenul din Sărărie, îl cedase prin contractul de cesiune din aprilie 2010. Adică, Delta Press trebuia să anunțe instanța despre acest contract de cesiune. Eventual, în proces ar fi trebuit să fie parte și Global Impex Distribution. „Dacă așa au stat lucrurile, hotărârea de la Curtea de Apel putea fi atacată de Primărie printr-o cale extraordinară”, a spus avocatul Tudor Duca.
2) deși conducea Delta Press din februarie 2011, administratorul judiciar, General Group Expert, nu a avut cunoștință de acest proces (în octombrie 2011 a fost sentința la Tribunal, în mai 2012 la Curtea de Apel). „În legea insolvenței se precizează clar că reprezentarea firmei se face de administratorul judiciar. Putem vorbi despre nelegarea citare”, a explicat Tudor Duca, practician în insolvență
Încă o cerere în 2014
Aproape incredibil, în 10 octombrie 2014, Delta Press a cerut eliberarea certificatului de urbanism pentru parcela din Sărărie. Delta Press și nu Global Impex. Avea sau nu avea Delta Press terenul? Exista sau nu contractul de concesiune? Dacă Primăria nu a fost notificată, nu a fost realizată nici înregistrarea la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, atunci ce dovadă concretă există în favoarea contractului de cesiune invocat, cel din 27 aprilie 2010?
Mai mult, cu o lună înainte, în septembrie 2014, judecătorul sindic a dispus intrarea Delta Press în faliment. Ca un amănunt, procedura de faliment nu a fost închisă nici până în ziua de astăzi.
Primele mișcări pe șantier
În septembrie 2016, Global Impex Distribution a depus documentația pentru obținerea certificatului de urbanism. A solicitat autorizare pentru construcție sediu firmă și spații cazare. Certificatul a fost emis pe 10 octombrie 2016, iar PUZ-ul pe 30 iunie 2017. Acum, teoretic, se așteaptă eliberarea autorizației de construcție. La adresa de pe Sărărie, a fost deja adusă o baracă și depozitată o parte din fierul beton.
Chirica n-are reacție pe subiect
În concluzie, pe întreg acest traseul din 2010 și până în prezent există mai multe vulnerabilități. Lipsa notificărilor către instanță, Primărie și administratorul judiciar în ceea ce privește concesiunea. Dar și neclaritatea înregistrării ei. Când a fost, în fapt, încheiată concesiunea? Lămurește primarul Mihai Chirica detaliile acestui scandalos tun imobiliar?
Legături de sânge între cele două firme
Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, în Delta Press Investement figurează ca asociați Georgeta Climescu (1%) și Violeta Asimionesei (99%) – soția lui Ghiocel Asimionesei. Obiectul principal al firmei este „activități de editare a ziarelor”.
În Global Impex Distribution, asociat unic este Claudiu Florin Asimionesei (fiul lui Ghiocel), iar persoană împuternicită este mama sa, Violeta Asimionesei. Obiectul principal de activitate este „activități ale agențiilor de publicitate”.
„Condițiile contractuale nu stipulează cât spațiu de birou trebuie alocat proiectului și câte camere sau ce configurație trebuie să aibă unitatea de cazare. (...) Beneficiarul final este proprietar de clădire edificată și poate acționa în așa fel încât să aducă un plus valoare economică Primăriei Municipiului Iași. În concluzie, Global Impex Distribution SRL are dreptul să se asocieze cu terțe companii/persoane pentru realizarea investiției, atât timp cât se respectă clauzele din contractul de asociere cu Primăria”, un fragment din explicația oferită de Global Impex Distribution după ce în mediul public s-a aflat că pe Sărărie se vor construi apartamente.
Orășele ca Sebeș, Blaj, Simeria profită din plin de poziționarea geografică, în Ardeal, la intersecția autostrăzilor aflate în construcție. Iașul a negociat 6 luni cu concernul german, care a ales însă Simeria, aproape de granița de vest. De-aici ar fi trebuit să plece zilnic 80 de vagoane de tren cu mașini de spălat. Lipsa autostrăzii îi face pe toți investitorii să se oprească în Vest. În Oradea nu mai fac față la cereri. Pierderea investițiilor străine, în plină perioadă a relocărilor de afaceri din Europa, va afecta Iașul decenii de-acum înainte.
Un an jumătate, adică 18 luni, au durat discuțiile și tatonările dintre reprezentanții gigantului german Bosch și autoritățile ieșene. În final, acum trei luni, nemții au ales Simeria, un orășel din Hunedoara, pentru a-și desfășura noua investiție de 200 milioane de euro: o fabrică de mașini de spălat la care vor lucra peste 2.000 – 2.500 de salariați.
Nemții au renunțat la Iași dintr-un motiv extrem de simplu: lipsa infrastructurii. N-avem nici autostradă, nici cale ferată care să permită transportul rapid, nici zonă cargo la Aeroport. E cea mai rece și dură sentință primită de ieșeni anul acesta.
Au mulțumit politicos și-au plecat
Reprezentanții Bosch au inițiat primele contacte cu Camera de Comerț Româno-Germană acum 18 luni. Pe harta cu zonele de interes a apărut și Iașul. La nivel de top management, nemții au venit și-au început să se intereseze ce le oferă orașul și județul: suprafetețe mari de teren compact, racord la utilități, forța de muncă, dar și infrastructura terestră.
Au ajuns și la Miroslava, la nou înființatul parc industrial. Au fost mai multe runde de discuții, însă în final nu s-a mai concretizat nimic. La sfârșitul lunii august, presa economică și ziarele din Ardeal au anunțat că Bosch va face investiția în Simeria (județul Hunedoara).
Politicoși, nemții au mulțumit autorităților locale din Iași pentru colaborare. Dar doar atât. Nu au precizat de ce au optat pentru Hunedoara. Dar explicația e la mintea cocoșului. Autostrada A1 (București – Nădlac) trece fix pe lângă Simeria. Așadar, pentru aprovizionarea cu materie primă, dar și pentru transport terestru, investitorii străini din Simeria pot ieși din țară pe autostrada A1, pe la Nădlac, iar în curând vor mai avea la dispoziție o rută alternativă: pe A10 între Sebeș și Turda cu continuare pe A3 (Cluj – Borș).
80 de vagoane/zi
La Simeria, noua fabrică Bosch va fi construită în apropierea Depoului de locomotive din Simeria şi va avea trei hale industriale. Proiectul prevede inclusiv construirea a 200–500 m de cale ferată, care să racordeze fabrica. Se estimează că, în plină producție, din Simeria vor pleca, zilnic, 80 de vagoane încărcate cu maşini de spălat. Adică vor să profite la maxim de autostradă și de calea ferată.
Aceleași lucruri le căutau și la Iași. „Investitorii străini vin la Iași pentru discuții datorită avantajelor pe care le oferă orașul în privința forței de muncă înalt calificată. În schimb, din majoritatea discuțiilor reiese că lipsa unei infrastructuri care să facă o legătură rapidă cu vestul țării și, implicit, cu Europa e principalul minus al Moldovei. Iar când vorbim despre infrastructură vorbim în primul rând despre lipsa autostrăzii, despre starea proastă spre dezastruoasă a căii ferate și despre lipsa unui terminal cargo la Aeroport”, a declarat Dorel Codină, directorul parcului industrial de la Miroslava.
Efectul Bosch la Blaj
La Blaj, un orășel din județul Alba situat la o aruncătură de băț de A1 și A10, nemții de la Bosch s-au așezat acum 10 ani, deși nici acolo autostrăzile încă nu se construiseră, dar erau pe lista de priorități.
„Investiția Bosch a avut un impact imens”, a declarat primarul Gheorghe Rotar. În cei 10 ani scurși, Bosch a investit 200 de milioane de euro și a angajat 3.018 de oameni. Aici sunt produse echipamente tehnice de ghidare liniară pentru mașini unelte, imprimante, echipamente de măsură și elemente pentru industria auto, respectiv senzori de viteză, aplicații de ABS și SEP (sistemul de stabilizare electronica), dar și senzori care sunt folositi pentru managementul motoarelor.
„În zona noastră, a Târnavelor, avem 54.000 de locuitori. 41% din populația ocupată a zonei lucrează în industrie”, a spus primarul Rotar. Acesta a adăugat că 57% din veniturile de la bugetul local vin de pe urma impozitelor vărsate de Bosch. Cu acești bani au fost refăcute rețelele de utilități, au fost asfaltate străzile, a fost modernizat spitalul. Spre exemplu, anul acesta, Primăria a cumpărat la spital un computer tomograf nou în valoare de 200.000 de euro.
Investiția Bosch nu a rămas singulară. „S-au mai făcut două fabrici de senzori, una nemțească și una italiană. În 2004, aveam un șomaj de 24%, acum suntem la 3%”, a explicat Rotar. Acesta se așteaptă ca finalizarea lucrărilor la autostrada Sebeș - Turda să aducă un nou val de investitori. „Suntem la 20 kilometri de această autostradă. Nemții spun că e distanța ideală”, a afirmat primarul Blajului.
„Noaptea Lungă a Industriei”
La Sebeș și Cugir, alte două orășele din Alba, au ajuns nemții de la Daimler Mercedes. La cele două subsidiare Star Transmission Cugir şi Star Assembly Sebeş, aceștia au investit, în total, 400 de milioane de euro. În cele două orașe lucrează peste 2.600 de angajați care produc componente auto.
„Noaptea Lungă a Industriei” la Sebeș și Cugir unde sunt cele două subsidiare Daimler a avut loc în luna mai. Peste 4.000 de persoane au vizitat Star Transmission și Star Assembly. Intrarea a fost liberă şi au fost asigurate rute de transport tur-retur din Alba Iulia, Deva, Hunedoara şi Sibiu. După vizitarea spațiilor de producţie, oamenii au fost invitați la cantina societății unde li s-au pus la dispoziție broșuri cu un istoric al societății și locurile de muncă disponibile în cadrul societății, cv-urile completate fiind depuse într-o urnă special amenajată, a relatat www.alba24.ro.
„Forța de muncă în Sebeș nu prea se mai găsește. Companiile aduc și de la 20 de kilometri depărtare”, a delarat Adrian Bogdan, viceprimarul din Sebeș. Acesta admite că orașul se află poziționat excepțional, la răscrucea lui A1 cu A10, la 50 de kilometri de Aeroportul Sibiu și la 110 km de Aeroportul din Cluj. „Sunt investitori care vin periodic și testează terenul. Chiar săptămâna trecută am avut pe cineva din Italia”, a spus viceprimarul Bogdan.
„Am avut trei runde de convorbiri cu reprezentanţii companiei Bosch, care sunt interesaţi să investească în localitatea noastră. Am identificat un teren privat, de 20 de hectare, deţinut de aproximativ 35 de proprietari, am luat legătura cu aceştia, le-am explicat despre ce este vorba, fiind deschişi să-şi vândă proprietăţile. Primăria s-a angajat să faciliteze accesul investitorului la teren şi la utilităţi“, Nicolae Adrian Todor, secretarul primăriei Simeria, pentru ZF Transilvania
Pe șantiere mai mult se stă decât se lucrează
În momentul de față, România are doar două autostrăzi finalizate: A2 (București – Constanța) și A4 (by-pass Constanța).
Lipsește miezul
Acum se lucrează la A1 (București – Nădlac). Aceasta are un grad de realizare de 66%, alți 11% sunt în execuție (Deva – Lugoj) și alți 23%, poate cei mai importanți kilometri, sunt planificați. Cei 116 kilometri dintre Pitești și Sibiu ar urma să fie scoși anul acesta spre proiectare și execuție. În cel mai optimist scenariu, această porțiune ar urma să fie gata în 2021. Este tronsonul pe care-l cer cu insistență francezii de la Dacia - Renault.
A10, toată în execuție
O altă autostradă aflată în execuție este A10 (Sebeș - Turda). Aceasta face legătura între A1 și A3. Cei 70 de kilometri dintre Sebeș și Turda ar urma să fie realizați din fonduri europene (85%) și bugetul de stat (diferența). A fost împărțită în patru loturi, valoarea totală fiind de aproape 2 miliarde de lei. Toate segmentele ar trebui finalizate până în 2019.
Doar 12% în 12 ani
La autostrada Transilvania – A3 (București – Borș) se înaintează cel mai greu, dintre cele aflate în execuție. Astfel, sunt finalizate rutele București – Ploiești și Tg. Mureș - Gilău. În execuție este bucata Gilău – Borș, pe o porțiune redusă. Dar cele mai importante Ploiești – Brașov și Brașov – Tg. Mureș sunt doar în planificare. Concret, cei 106 kilometri dintre Ploiești și Brașov ar putea fi finanțați de Banca Mondială. Două loturi, de doar 10 kilometri însumat, sunt în stadiul de licitație. Cei 161 de kilometri dintre Brașov și Tg. Mureș au fost împărțiți în trei secțiuni. Pentru niciuna nu a fost selectat un alt constructor după ce contractul cu Bechtel a fost reziliat. Astfel, pe A3, după 12 ani, din cei 415 kilometri se circulă doar pe 50 și se lucrează pe alți 60.
83 de km în trei ani
Însumând, în ultimii ani, construcția de autostrăzi a bătut pasul pe loc. Astfel, anul acesta au fost finalizați doar 15 kilometri. Anul trecut au fost gata 22,1 km, în timp ce în 2015 au fost dați în exploatare 46,3 kilometri.
„Când ai căi de comunicații, ai și căi de dezvoltare. Am auzit de acțiunile dumneavoastră pentru a lega Moldova de Ardeal printr-o autostradă și chiar mă bucură”, Gheorghe Rotar, primar Blaj
PIB pe cap de locuitor 2016 (euro)
Alba 8.435
Brașov 10.239
Cluj 11.050
Constanța 12.397
Hunedoara 6.790
Iași 6.611
Prahova 10.826
Sibiu 8.848
Timiș 10.802
Parcurile industriale ale Clujului
Clujul, aflat la 13 kilometri de A3, a deschis primul parc industrial, Tetarom I, încă din 2005. Pe 32 de hectare sunt sediile a peste 50 de companii cu peste 1.440 angajați. Valoarea investițiilor a depășit 46 milioane de euro. Tetarom II (12 ha) e ocupat integral de compania Emerson care a investit 83 milioane de euro și a angajat 2.210 oameni. Tetarom III a fost inaugurat în februarie 2008, are 7 companii mari care au făcut investiții cumulate de 176 milioane de euro. Aici lucrează acum 2.100 salariați. Clujenii intenționează să realizeze alte două parcuri, Tetarom IV și V.
Orășele ca Sebeș, Blaj, Simeria profită din plin de poziționarea geografică, în Ardeal, la intersecția autostrăzilor aflate în construcție. Iașul a negociat 6 luni cu concernul german, care a ales însă Simeria, aproape de granița de vest. De-aici ar fi trebuit să plece zilnic 80 de vagoane de tren cu mașini de spălat. Lipsa autostrăzii îi face pe toți investitorii să se oprească în Vest. În Oradea nu mai fac față la cereri. Pierderea investițiilor străine, în plină perioadă a relocărilor de afaceri din Europa, va afecta Iașul decenii de-acum înainte.
Un an jumătate, adică 18 luni, au durat discuțiile și tatonările dintre reprezentanții gigantului german Bosch și autoritățile ieșene. În final, acum trei luni, nemții au ales Simeria, un orășel din Hunedoara, pentru a-și desfășura noua investiție de 200 milioane de euro: o fabrică de mașini de spălat la care vor lucra peste 2.000 – 2.500 de salariați.
Nemții au renunțat la Iași dintr-un motiv extrem de simplu: lipsa infrastructurii. N-avem nici autostradă, nici cale ferată care să permită transportul rapid, nici zonă cargo la Aeroport. E cea mai rece și dură sentință primită de ieșeni anul acesta.
Au mulțumit politicos și-au plecat
Reprezentanții Bosch au inițiat primele contacte cu Camera de Comerț Româno-Germană acum 18 luni. Pe harta cu zonele de interes a apărut și Iașul. La nivel de top management, nemții au venit și-au început să se intereseze ce le oferă orașul și județul: suprafetețe mari de teren compact, racord la utilități, forța de muncă, dar și infrastructura terestră.
Au ajuns și la Miroslava, la nou înființatul parc industrial. Au fost mai multe runde de discuții, însă în final nu s-a mai concretizat nimic. La sfârșitul lunii august, presa economică și ziarele din Ardeal au anunțat că Bosch va face investiția în Simeria (județul Hunedoara).
Politicoși, nemții au mulțumit autorităților locale din Iași pentru colaborare. Dar doar atât. Nu au precizat de ce au optat pentru Hunedoara. Dar explicația e la mintea cocoșului. Autostrada A1 (București – Nădlac) trece fix pe lângă Simeria. Așadar, pentru aprovizionarea cu materie primă, dar și pentru transport terestru, investitorii străini din Simeria pot ieși din țară pe autostrada A1, pe la Nădlac, iar în curând vor mai avea la dispoziție o rută alternativă: pe A10 între Sebeș și Turda cu continuare pe A3 (Cluj – Borș).
80 de vagoane/zi
La Simeria, noua fabrică Bosch va fi construită în apropierea Depoului de locomotive din Simeria şi va avea trei hale industriale. Proiectul prevede inclusiv construirea a 200–500 m de cale ferată, care să racordeze fabrica. Se estimează că, în plină producție, din Simeria vor pleca, zilnic, 80 de vagoane încărcate cu maşini de spălat. Adică vor să profite la maxim de autostradă și de calea ferată.
Aceleași lucruri le căutau și la Iași. „Investitorii străini vin la Iași pentru discuții datorită avantajelor pe care le oferă orașul în privința forței de muncă înalt calificată. În schimb, din majoritatea discuțiilor reiese că lipsa unei infrastructuri care să facă o legătură rapidă cu vestul țării și, implicit, cu Europa e principalul minus al Moldovei. Iar când vorbim despre infrastructură vorbim în primul rând despre lipsa autostrăzii, despre starea proastă spre dezastruoasă a căii ferate și despre lipsa unui terminal cargo la Aeroport”, a declarat Dorel Codină, directorul parcului industrial de la Miroslava.
Efectul Bosch la Blaj
La Blaj, un orășel din județul Alba situat la o aruncătură de băț de A1 și A10, nemții de la Bosch s-au așezat acum 10 ani, deși nici acolo autostrăzile încă nu se construiseră, dar erau pe lista de priorități.
„Investiția Bosch a avut un impact imens”, a declarat primarul Gheorghe Rotar. În cei 10 ani scurși, Bosch a investit 200 de milioane de euro și a angajat 3.018 de oameni. Aici sunt produse echipamente tehnice de ghidare liniară pentru mașini unelte, imprimante, echipamente de măsură și elemente pentru industria auto, respectiv senzori de viteză, aplicații de ABS și SEP (sistemul de stabilizare electronica), dar și senzori care sunt folositi pentru managementul motoarelor.
„În zona noastră, a Târnavelor, avem 54.000 de locuitori. 41% din populația ocupată a zonei lucrează în industrie”, a spus primarul Rotar. Acesta a adăugat că 57% din veniturile de la bugetul local vin de pe urma impozitelor vărsate de Bosch. Cu acești bani au fost refăcute rețelele de utilități, au fost asfaltate străzile, a fost modernizat spitalul. Spre exemplu, anul acesta, Primăria a cumpărat la spital un computer tomograf nou în valoare de 200.000 de euro.
Investiția Bosch nu a rămas singulară. „S-au mai făcut două fabrici de senzori, una nemțească și una italiană. În 2004, aveam un șomaj de 24%, acum suntem la 3%”, a explicat Rotar. Acesta se așteaptă ca finalizarea lucrărilor la autostrada Sebeș - Turda să aducă un nou val de investitori. „Suntem la 20 kilometri de această autostradă. Nemții spun că e distanța ideală”, a afirmat primarul Blajului.
„Noaptea Lungă a Industriei”
La Sebeș și Cugir, alte două orășele din Alba, au ajuns nemții de la Daimler Mercedes. La cele două subsidiare Star Transmission Cugir şi Star Assembly Sebeş, aceștia au investit, în total, 400 de milioane de euro. În cele două orașe lucrează peste 2.600 de angajați care produc componente auto.
„Noaptea Lungă a Industriei” la Sebeș și Cugir unde sunt cele două subsidiare Daimler a avut loc în luna mai. Peste 4.000 de persoane au vizitat Star Transmission și Star Assembly. Intrarea a fost liberă şi au fost asigurate rute de transport tur-retur din Alba Iulia, Deva, Hunedoara şi Sibiu. După vizitarea spațiilor de producţie, oamenii au fost invitați la cantina societății unde li s-au pus la dispoziție broșuri cu un istoric al societății și locurile de muncă disponibile în cadrul societății, cv-urile completate fiind depuse într-o urnă special amenajată, a relatat www.alba24.ro.
„Forța de muncă în Sebeș nu prea se mai găsește. Companiile aduc și de la 20 de kilometri depărtare”, a delarat Adrian Bogdan, viceprimarul din Sebeș. Acesta admite că orașul se află poziționat excepțional, la răscrucea lui A1 cu A10, la 50 de kilometri de Aeroportul Sibiu și la 110 km de Aeroportul din Cluj. „Sunt investitori care vin periodic și testează terenul. Chiar săptămâna trecută am avut pe cineva din Italia”, a spus viceprimarul Bogdan.
„Am avut trei runde de convorbiri cu reprezentanţii companiei Bosch, care sunt interesaţi să investească în localitatea noastră. Am identificat un teren privat, de 20 de hectare, deţinut de aproximativ 35 de proprietari, am luat legătura cu aceştia, le-am explicat despre ce este vorba, fiind deschişi să-şi vândă proprietăţile. Primăria s-a angajat să faciliteze accesul investitorului la teren şi la utilităţi“, Nicolae Adrian Todor, secretarul primăriei Simeria, pentru ZF Transilvania
Pe șantiere mai mult se stă decât se lucrează
În momentul de față, România are doar două autostrăzi finalizate: A2 (București – Constanța) și A4 (by-pass Constanța).
Lipsește miezul
Acum se lucrează la A1 (București – Nădlac). Aceasta are un grad de realizare de 66%, alți 11% sunt în execuție (Deva – Lugoj) și alți 23%, poate cei mai importanți kilometri, sunt planificați. Cei 116 kilometri dintre Pitești și Sibiu ar urma să fie scoși anul acesta spre proiectare și execuție. În cel mai optimist scenariu, această porțiune ar urma să fie gata în 2021. Este tronsonul pe care-l cer cu insistență francezii de la Dacia - Renault.
A10, toată în execuție
O altă autostradă aflată în execuție este A10 (Sebeș - Turda). Aceasta face legătura între A1 și A3. Cei 70 de kilometri dintre Sebeș și Turda ar urma să fie realizați din fonduri europene (85%) și bugetul de stat (diferența). A fost împărțită în patru loturi, valoarea totală fiind de aproape 2 miliarde de lei. Toate segmentele ar trebui finalizate până în 2019.
Doar 12% în 12 ani
La autostrada Transilvania – A3 (București – Borș) se înaintează cel mai greu, dintre cele aflate în execuție. Astfel, sunt finalizate rutele București – Ploiești și Tg. Mureș - Gilău. În execuție este bucata Gilău – Borș, pe o porțiune redusă. Dar cele mai importante Ploiești – Brașov și Brașov – Tg. Mureș sunt doar în planificare. Concret, cei 106 kilometri dintre Ploiești și Brașov ar putea fi finanțați de Banca Mondială. Două loturi, de doar 10 kilometri însumat, sunt în stadiul de licitație. Cei 161 de kilometri dintre Brașov și Tg. Mureș au fost împărțiți în trei secțiuni. Pentru niciuna nu a fost selectat un alt constructor după ce contractul cu Bechtel a fost reziliat. Astfel, pe A3, după 12 ani, din cei 415 kilometri se circulă doar pe 50 și se lucrează pe alți 60.
83 de km în trei ani
Însumând, în ultimii ani, construcția de autostrăzi a bătut pasul pe loc. Astfel, anul acesta au fost finalizați doar 15 kilometri. Anul trecut au fost gata 22,1 km, în timp ce în 2015 au fost dați în exploatare 46,3 kilometri.
„Când ai căi de comunicații, ai și căi de dezvoltare. Am auzit de acțiunile dumneavoastră pentru a lega Moldova de Ardeal printr-o autostradă și chiar mă bucură”, Gheorghe Rotar, primar Blaj
PIB pe cap de locuitor 2016 (euro)
Alba 8.435
Brașov 10.239
Cluj 11.050
Constanța 12.397
Hunedoara 6.790
Iași 6.611
Prahova 10.826
Sibiu 8.848
Timiș 10.802
Parcurile industriale ale Clujului
Clujul, aflat la 13 kilometri de A3, a deschis primul parc industrial, Tetarom I, încă din 2005. Pe 32 de hectare sunt sediile a peste 50 de companii cu peste 1.440 angajați. Valoarea investițiilor a depășit 46 milioane de euro. Tetarom II (12 ha) e ocupat integral de compania Emerson care a investit 83 milioane de euro și a angajat 2.210 oameni. Tetarom III a fost inaugurat în februarie 2008, are 7 companii mari care au făcut investiții cumulate de 176 milioane de euro. Aici lucrează acum 2.100 salariați. Clujenii intenționează să realizeze alte două parcuri, Tetarom IV și V.
Regele mobilierului urban din Iași, imposibil de învins de concurență: una scrie în caietul de sarcini, alta se livrează. Modificarea proiectului poate ascunde un adaos comercial uriaș. Tactica a fost să se ceară stâlpi foarte scumpi în caietul de sarcini, iar oferta câștigătoare să fie cu produse de trei ori mai ieftine. Astfel, scapi de concurență. Pasul 2: montezi stâlpii ieftini, de proastă calitate, și crești prețul cu 20%, pentru că legea permite. Așa s-a întâmplat pe Splai Bahlui unde s-au montat nu mai puțin de 500 de stâlpi de iluminat ornamentali. Dragoș Gafița a fost subcontractant la firma care a pierdut, dar a rămas furnizor și la firma care a câștigat. Primarul refuză să spună prețul final al stâlpilor. Tomorug a comis-o grav: un ofertant a fost îndepărtat pentru că i s-au cerut stâlpi scumpi, iar în execuție proiectul a fost modificat, cu stâlpi ieftini. Afacerea este de câteva sute de mii de euro.
Dragoș Gafița, partenerul de concedii al primarului și asociat cu soția acestuia, a patentat o nouă rețetă de spoliere a banului public. În calitate de furnizor de stâlpi arhitecturali la o investiție cu bani europeni, Gafița a înlocuit produsele. A adus stâlpi de trei ori mai ieftini decât cei prevăzuți în proiect. Diferența e uriașă, de peste 1.000 de euro la fiecare stâlp, adică 370.000 de euro în total. „Gaura” e greu de estimat pentru că primarul Mihai Chirica refuză să spună câți bani s-au decontat pentru cei aproximativ 350 de stâlpi de iluminat montați pe Splai Bahlui Mal Stâng.
Regele mobilierului urban din Iași, imposibil de învins de concurență: una scrie în caietul de sarcini, alta se livrează. Modificarea proiectului poate ascunde un adaos comercial uriaș. Tactica a fost să se ceară stâlpi foarte scumpi în caietul de sarcini, iar oferta câștigătoare să fie cu produse de trei ori mai ieftine. Astfel, scapi de concurență. Pasul 2: montezi stâlpii ieftini, de proastă calitate, și crești prețul cu 20%, pentru că legea permite. Așa s-a întâmplat pe Splai Bahlui unde s-au montat nu mai puțin de 500 de stâlpi de iluminat ornamentali. Dragoș Gafița a fost subcontractant la firma care a pierdut, dar a rămas furnizor și la firma care a câștigat. Primarul refuză să spună prețul final al stâlpilor. Tomorug a comis-o grav: un ofertant a fost îndepărtat pentru că i s-au cerut stâlpi scumpi, iar în execuție proiectul a fost modificat, cu stâlpi ieftini. Afacerea este de câteva sute de mii de euro.
Dragoș Gafița, partenerul de concedii al primarului și asociat cu soția acestuia, a patentat o nouă rețetă de spoliere a banului public. În calitate de furnizor de stâlpi arhitecturali la o investiție cu bani europeni, Gafița a înlocuit produsele. A adus stâlpi de trei ori mai ieftini decât cei prevăzuți în proiect. Diferența e uriașă, de peste 1.000 de euro la fiecare stâlp, adică 370.000 de euro în total. „Gaura” e greu de estimat pentru că primarul Mihai Chirica refuză să spună câți bani s-au decontat pentru cei aproximativ 350 de stâlpi de iluminat montați pe Splai Bahlui Mal Stâng.
Cutia poștală se umple brusc cu 118 citații, la ușă te caută executorii, mai primești și-o percheziție. Familia care cumpărase apartamentul nu știa că pe aceeași adresă familia Calancea continua să facă mutații la basarabeni. Poliția îi căuta la ușă pe falșii locatari care comiteau infracțiuni în Occident. Soacra polițistului a invocat o confuzie, dar alt ieșean, care a procedat la fel, a fost condamnat cu suspendare.
Vizite ale Poliției și sute de plicuri primite de la executori sau bănci. Cu aceste probleme s-a trezit o familie de ieșeni, care a cumpărat un apartament în care aveau scriptic domiciliul peste 100 de basarabeni. Aceștia au fost luați în spațiu de vechiul proprietar, soacra unui polițist, după ce apartamentul fusese vândut.
Un ieșean care procedat în aceeași manieră a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, sentința nefiind definitivă.
Cutia poștală se umple brusc cu 118 citații, la ușă te caută executorii, mai primești și-o percheziție. Familia care cumpărase apartamentul nu știa că pe aceeași adresă familia Calancea continua să facă mutații la basarabeni. Poliția îi căuta la ușă pe falșii locatari care comiteau infracțiuni în Occident. Soacra polițistului a invocat o confuzie, dar alt ieșean, care a procedat la fel, a fost condamnat cu suspendare.
Vizite ale Poliției și sute de plicuri primite de la executori sau bănci. Cu aceste probleme s-a trezit o familie de ieșeni, care a cumpărat un apartament în care aveau scriptic domiciliul peste 100 de basarabeni. Aceștia au fost luați în spațiu de vechiul proprietar, soacra unui polițist, după ce apartamentul fusese vândut.
Un ieșean care procedat în aceeași manieră a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, sentința nefiind definitivă.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că nu are nicio afacere în Brazilia sau în altă țară și că nu are nicio legătură cu ancheta DNA, susținând că „totul pleacă de la omul de afaceri George Soros".
„S-au amestecat informații cu minciuni și totul s-a denaturat foarte mult. O să o iau inginerește. Nu am nicio afacere în Brazilia, nu am afaceri într-o alăt țară, n-am transferat bani în Brazilia și în nicio altă țară. Declarația mea de avere este foarte clară", a declarat Liviu Dragnea duminică.
Emisiunile de profil de la televiziunile naţionale au creat un trend printre ieşenii preocupaţi de grastronomie. Bogdan Puiu a avut surpriza să constate că în Iaşi există foarte mult interes pentru cursuri de gătit. Copii, părinţi, firme, ba chiar şi fotbaliştii de la echipa de Liga I au venit la atelierele sale, ceea ce i-a transformat afacerea dintr-una de week-end în una zilnică. Antreprenorul imprimă şi o latură socială cursurilor, gătind pentru săraci.
Are 27 de ani şi din toamna anului trecut a iniţiat o afacere unică în Iaşi. Bogdan Puiu este artizanul „Soft&Grace“, un atelier unde cei interesaţi pot să vină să înveţe să gătească.
