Procurorii ieșeni au deschis un dosar penal pentru evaziune fiscală în cazul Vitalaire, filiala din România a liderului mondial de aparate de aer, scrie Tolo.ro. Multinaţionala pharma obişnuia să încaseze bani şi de la CAS, şi de la pacienţi, iar bolnavii cu restanțe erau „amendaţi" cu 73% pe an.

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au descins ieri, la cinci adrese din Iași: trei locaţii de jocuri de noroc, apoi la domiciliul din Bucium aparţinând lui Daniel Florescu, patronul firmei King Club SRL. Firma acestuia deţine în Iaşi un număr mare de cazinouri şi locaţii de jocuri de noroc. 300 de percheziții au efectuat procurorii în 29 de județe, la persoane suspectate de spălare de bani și evaziune fiscală prin neînregistrarea în contabilitate a veniturilor obținute din exploatarea de aparate de jocuri electronice de noroc în săli deschise în mai multe localități.

Regele jocurilor de noroc din regiunea Moldovei a fost „săltat“ de către poliţişti şi dus la Bucureşti pentru interogatorii, într-un uriaş dosar de spălare de bani şi evaziune fiscală. Poliţiştii au descins la cazinoul Metropolis din Palas, dar şi la vila de lux aparţinând lui Daniel Florescu, situată în Bucium.

Procurorii suspectează că patronii firmelor de jocuri de noroc fraudează bugetul statului printr-o metodă simplă: intervin la mecanismul electronic al aparatelor pentru a micşora şansele de câştig.

„Veniturile obţinute din exploatarea aparatelor de jocuri electronice sunt diminuate prin intervenţii directe asupra mecanismelor sau sistemelor de contorizare a acestora. Principalele modalităţi pentru falsificarea mecanismelor de contorizare a terminalelor de jocuri constau în modificarea parametrilor tehnici ai aparatelor prin resoftarea memoriilor de tip EEPROM, amplasate pe plăcile de bază ale terminalelor de jocuri de noroc, modificarea controlului mecanic de ieşire, care nu necesită intervenţia fizică în aparat dar şi scăderea ratei în care se generează posibilitatea de câştig, prin instalarea unor dispozitive artizanale numite «Frâne» care încetinesc acumularea procentajului la care este generată posibilitatea de câştiguri mari, numit şi Jackpot“, spun anchetatorii.

Sumele neînregistrate în evidenţele contabile erau reintroduse în circuitul economic ca şi împrumut social pentru extinderea activităţilor în domeniul jocurilor de noroc.

Daniel Florescu este unul dintre cei doi asociaţi ai firmei King Club SRL, societate înregistrată în Vaslui. Iniţial, cei doi asociaţi, Daniel Florescu şi Valentin Bogdan Moţoc au început afacerea în Vaslui, apoi şi-au mutat afacerile în Iaşi, apoi s-au extins şi în celelalte judeţe. Firma are cele mai multe slot-machine din Iaşi şi judeţele învecinate.

La percheziţiile de ieri făcute la vila acestuia din Bucium, în curte se aflau două autoturisme de lux, printre care şi un Porsche. Florescu a fost implicat de-a lungul timpului şi în afaceri cu clanul Corduneanu, scrie „Ziarul de Iași”.

Firma lui Florescu, King Club SRL, şi-a mărit activitatea în ultimii ani cât altele în zece. Acesta achiziţionase la un moment dat un spaţiu în Copou, unde a funcţionat pentru o perioadă clubul Queens. Spaţiul a fost cumpărat în anul 2012, iar Florescu a mutat activitatea din Copou în Palas, unde Florescu a deschis un cazinou.

O ieșeancă a pierdut la păcănele 27.000 de lei fără să câștige nimic

Recent, în presa locală a fost prezentat cazul unei femei din Iași care a pierdut în 21 de ore suma record de 27.000 de lei, fără să câştige nimic. „Am pierdut până acum contravaloarea a 4 blocuri”, spunea femeia, care a cheltuit tot ce a avut pe jocuri.

Femeia spune că după atâta joc  e nedrept să nu câştige nimic, aşa că şi-a luat un avocat, care să discute cu reprezentanţii casei de jocuri.

„180.000 de euro numai de anul trecut din aprilie până anul ăsta. Acum cel mai tare şi mai tare nu e vorba de bani, că sunt 273 de milioane şi 21 de ore, pe mine mă deranjează că în 21 de ore nu am primit niciodată o specială. De câştigat nu ai cum să câştigi în aşa ceva…”, spunea femeiea care avea dubii privind corectidunea funcționării aparatelor.

Aceleași dubii le au acum și procurorii Parchetului General care au verificat activitatea a 16 firme din toată țara. Ei suspectează că firmele intervin la mecanismul electronic al aparatelor pentru a micşora şansele de câştig ale jucătorilor.

Procurorii Parchetului General fac miercuri, peste 300 de percheziții în București și în alte 29 de județe, printre care și Iași, la sediile a 16 firme și la persoane suspectate de spălare de bani și evaziune fiscală prin neînregistrarea în contabilitate a veniturilor obținute din exploatarea de aparate de jocuri electronice de noroc în săli deschise în mai multe localități.

„Procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Casație și Justiție efectuează cercetări în două dosare penale având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare a banilor.

În cursul zilei de astăzi, 9 noiembrie 2016, pe baza autorizaţiilor emise de către instanţă, sub   coordonarea   procurorilor,   politisti   din   cadrul   I.G.P.R.   –   Direcţia   de   Investigare   a Criminalităţii  Economice, Direcţia de Investigații Criminale, Direcția Generală  de Poliție a Municipiului București și din cadrul a 29 de inspectorate judeţene de poliție efectuează  313 percheziţii domiciliare  la sediile a 16 societăţi comerciale, la punctele de lucru ale acestora, precum   şi   la   domiciliile/reşedinţele   persoanelor   implicate   în   săvârșirea   infracţiunilor menționate mai sus”, se arată într-un comunicat al Parchetului General.

Percheziţiile se desfăşoară după cum urmează:

- pe raza municipiului București – 5;

- pe raza județului Argeș - 7;

- pe raza județului Bacău – 4;

- pe raza județului Bihor – 8;

- pe raza județului Bistrița-Năsăud – 5;

- pe raza județului Brașov – 12;

- pe raza județului Caraș-Severin – 1;

- pe raza județului Călărași – 3;

- pe raza județului Cluj – 47;

- pe raza județului Constanța – 3;

- pe raza județului Covasna – 16;

- pe raza județului Dâmbovița – 1;

- pe raza județului Galați – 14

- pe raza județului Gorj – 1;

- pe raza județului Harghita – 16;

- pe raza județului Hunedoara – 27;

- pe raza județului Iași – 5;

- pe raza județului Ilfov – 2;

- pe raza județului Maramureș - 1;

- pe raza județului Mehedinți – 1;

- pe raza județului Mureș - 82;

- pe raza județului Olt – 4;

- pe raza județului Prahova – 6;

- pe raza județului Satu Mare – 7;

- pe raza județului Sălaj – 15;

- pe raza județuluiSibiu – 9;

- pe raza județului Teleorman – 1;

- pe raza județului Timiș - 2;

- pe raza județului Vaslui – 2;

- pe raza județului Vâlcea - 6.

„Din probele administrate până în acest moment a rezultat că în perioada 2013 – prezent, a fost creat un mecanism infracțional în scopul fraudării bugetului de stat prin neînregistrarea în evidenţele contabile a tuturor veniturilor obţinute din exploatarea de aparate de jocuri electronice   de   noroc   în   săli   deschise  pe   raza   mai   multor   localități   din   județele   mai   sus menţionate.

Veniturile   obţinute   din   exploatarea   aparatelor   de   jocuri   electronice   de   noroc   sunt diminuate prin intervenţii directe asupra mecanismelor/sistemelor de contorizare ale acestora.

Principalele   modalităţi   concrete   utilizate   pentru   falsificarea   mecanismelor/sistemelor   de contorizare ale terminalelor de jocuri de noroc electronice utilizate de persoanele cercetate constau în:

- modificarea parametrilor tehnici ai aparatelor  prin resoftarea memoriilor de tip EEPROM, amplasate pe plăcile de bază ale terminalelor de jocuri de noroc;

- modificarea controlului mecanic de ieşire, metodă ce nu necesită intervenţia fizică în aparat;

- scăderea ratei în care se generează posibilitatea de câştig – prin instalarea unor dispozitive  artizanale   numite   „frâne”care   încetinesc  acumularea   procentajului  la  care   este generată posibilitatea de câştiguri mari (JACKPOT).

Sumele   neînregistrate   în   evidenţele   contabile   erau   reintroduse   ulterior   în   circuitul economic ca ,,împrumut asociat” pentru extinderea activităţilor în domeniul jocurilor de noroc.

Totodată, urmează a fi efectuate controale la un număr de 142 de puncte de lucru ale unei societăți având același obiect de activitate cu cele care fac obiectul perchezițiilor.

Procurorii au beneficiat și de sprijinul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, precum şi de cel al Jandarmeriei Române”, mai spun procurorii.

Poliţiştii din Călăraşi şi din Direcţia Operaţiuni Speciale fac, miercuri dimineaţă, 13 percheziţii în judeţele Călăraşi, Ilfov, Giurgiu, Dâmboviţa, dar şi în Bucureşti, într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, în care prejudiciul este estimat la 4,5 milioane de lei.

Conform sursei citate, poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Călăraşi şi ai Direcţiei Operaţiuni Speciale, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi efectuează 13 percheziţii într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, urmând a fi puse în aplicare 15 mandate de aducere.

Din cercetări a reieşit că, în perioada 2010 – 2011, reprezentanţii unor societăţi comerciale cu sediul în judeţele Călăraşi, Ilfov, Giurgiu, Dâmboviţa şi municipiul Bucureşti ar fi fost implicaţi într-un circuit evazionist şi de spălare a banilor prin înregistrarea de operaţiuni fictive şi prin transferarea unor sume de bani urmate de retragerea acestora, se arată în comunicat.

(Sursa: libertatea.ro)

Polițiștii din Prahova au efectuat 19 percheziții în dimineața zilei de marți, la sediile unor societăți comerciale și la domiciliile unor persoane bănuite de infracțiuni economice.

În urma acestora, 13 mandate de aducere au fost puse în aplicare.

Polițiștii de investigare a criminalității economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, împreună cu procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, efectuează 19 percheziții la domiciliile unor persoane și sediile unor societăți comerciale bănuite de evaziune fiscală și spălare de bani.

Din cercetările procurorilor reiese că în perioada 2010 – 2014, persoanele bănuite au realizat un circuit de sustragere de la plata impozitelor și a taxelor. Perchezițiile au avut loc în municipiul București și în județele Prahova, Călărași, Dâmbovița și Ilfov.

Prin intermediul a 16 societăți comerciale, persoanele respective au realizat un circuit fiscal fictiv, iar în baza unor facturi fictive s-a prejudiciat statul cu suma de 2.318.704 lei.

Ulterior, prin intermediul societăților controlate a fost supusă procesului de spălare a banilor suma de 1.112.401 lei, prin efectuarea mai multor operațiuni financiare, constând în transferuri bancare, urmate de retrageri imediate sau de rularea acestor valori prin conturile bancare ale societăților.

(Sursa: EVZ.ro)

Polițiștii, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, pun în aplicare, joi dimineață, 34 de mandate de percheziție, în Capitală și cinci județe, într-un dosar privind săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălarea banilor în domeniul serviciilor de publicitate, prejudiciul estimat fiind de patru milioane de lei.

Potrivit unui comunicat al Poliției Capitalei, polițiștii au descins la mai multe adrese din București și județele Ilfov, Prahova, Brașov, Ialomița și Dâmbovița.

„Din probatoriul administrat a rezultat că, în perioada 2008 — 2013, reprezentanți a 13 societăți comerciale au înregistrat fiscal și declarat achiziții fictive de bunuri și servicii în suma totală de peste 12.000.000 lei de la șase firme cu comportament tip ‘fantomă’. În scopul creării unei aparențe de legalitate privind operațiunile desfășurate și disimularea provenienței sumelor de bani, reprezentanții societăților beneficiare au transferat în conturile societăților ‘fantomă’ peste 13.000.000 lei, de unde au fost retrași numerar și remiși ulterior beneficiarilor”, se arată în comunicatul de presă.

Prejudiciul total adus bugetului consolidat al statului este de aproximativ 4.000.000 lei.

În cauză s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de 20 persoane, mai precizează sursa citată.

Audierile vor avea loc la sediul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Sector 5.

(Sursa: libertatea.ro)

Omul de afaceri George Ivănescu, unul dintre acţionarii firmei Murfatlar, a fost adus cu mandat la DNA, în dosarul în care luni au fost făcute percheziţii la firme din industria viticolă şi la locuinţele mai multor persoane suspectate de fapte de corupţie şi evaziune fiscală, prin care ar fi fost produs un prejudiciu de aproximativ 600 de milioane de lei.

George Ivănescu a fost ridicat în urma percheziţiilor şi adus la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a fi audiat, acesta fiind însoţit de ofiţerii care au pus în executare mandatul de aducere emis pe numele lui, informează News.ro.

Procurorii DNA au făcut, luni, 28 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Constanţa, Ilfov, Buzău şi Prahova, la sediile unor firme din industria viticolă şi la locuinţele mai multor persoane.

Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), percheziţiile au loc într-un dosar în care se fac cercetări pentru infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie şi evaziune fiscală, fapte care ar fi fost comise în perioada 2010-2014.

Surse judiciare au declarat, pentru News.ro, că în anchetă sunt vizate firme din industria viticolă, iar prejudiciul estimat până la acest moment este de aproximativ 600 de milioane de lei.

Citeşte aici mai multe informaţii despre percheziţiile DNA de luni privind fapte de corupție și evaziune fiscală de la Murfatlar.

Potrivit Sfin.ro, rețeaua de firme verificată de DNA îi are ca acționari, în afară de George Ivănescu, și pe Emanuel Corneliu Dobronăuțeanu, Ion Șerban Dobronăuţeanu și Cătălin Bucura. Aceștia controlează o reţea de zeci de societăți autohtone şi offshore-uri poziţionate în jurul mărcii Murfatlar, grup care a acumulat o datorie la bugetul public de peste 1,1 miliarde de lei. Murfatlar România, Fermele Murfatlar, Biborțeni, Principal Company, Vitivinicola Basarabi, Hansa Distribution, Euroavipo, United Euro Distribution, Signus Romania Distribution sunt cele mai cunoscute firme controlate de cei patru oameni de afaceri. Toate se află în insolvență sau în faliment şi au ca obiect de activitate producerea, comercializarea şi distribuţia de: băuturi alcoolice, sucuri, apă minerală, mezeluri şi ţigări.

(Sursa: digi24.ro)

28 percheziții DNA au loc în cursul dimineții de 17 octombrie, după ce mai multe societăți comerciale și persoane fizice sunt bănuite de corupție și evaziune fiscală.

Potrivit stiri pe surse, care transmite din surse apropiate anchetatorilor, în acest dosar este vorba de un prejudiciu de aproximatic 600.000 de lei în domeniul producției și distribuției de băuturi alcoolice.

Infracțiunile de corupție și evaziune fiscală s-ar fi produs în perioada 2010-2014, iar perchezițiile se fac în mai multe localități din București, Constanța, Ilfov, Buzău și Prahova.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

(Sursa: EVZ.ro)

Patronul celebrei companii de biscuiţi Rostar, Bulut Halil, a ajuns în spatele gratiilor într-un proaspăt dosar instrumentat de procurorii DIICOT.

Supranumit „regele biscuiţilor" din România, patronul companiei Rostar, Bulut Halil, a fost reţinut de procurorii DIICOT pentru constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani, reiese dintr-un comunicat remis miercuri de instituţie.

Alături de Bulut Halil, procurorii i-au mai reţinut şi pe Raluca Anamaria Blaj, Ioan Todoran, Mihai Gheorghe, Cornel Costea şi Imad Ali, toţi inculpaţii fiind prezentaţi Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

„În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2011 – 2015 inculpatul Bulut Halil, având calitatea de administrator la SC RO STAR SA a constituit un grup infracţional organizat împreună cu inculpaţii Blaj Raluca Anamaria, referent contabil al SC RO STAR SA şi Todoran Ioan, director tehnic, grup care a acţionat în sensul sustragerii SC RO STAR SA de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, prin evidenţierea în actele contabile ale acestei societăţi sau în alte documente legale a unor cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale”, arată procurorii DIICOT care adaugă:.

„Pentru atingerea acestui scop, în contabilitatea SC RO STAR SA au fost înregistrate achiziţii fictive de bunuri şi servicii provenind de la 22 societăţi comerciale cu comportament specific celor de tip fantomă.

În urma cercetărilor efectuate în cauză a rezultat că membrii grupului infracţional întocmeau în înţelegere cu Bulut Halil şi din dispoziţiile acestuia facturi fiscale fictive ce atestau în mod nereal achiziţionarea de către SC RO STAR SA de bunuri şi servicii (materii prime, materiale auxiliare, produse de curăţenie, consumabile, materiale publicitare şi promoţionale, servicii de reparaţii, amenajări, reparaţii ţi transporturi produse finite) de la furnizori de tip fantomă, pe care le introducea sau dispunea introducerea lor în contabilitatea societăţii beneficiare, în scopul diminuării obligaţiilor fiscale ale acesteia către bugetul de stat.

Cei în cauză prezentau angajaţilor SC RO STAR SA documente justificative (facturi de achiziţii bunuri şi servicii, procese-verbale de recepţie a lucrărilor, note de intrare recepţie, etc.) şi alte documente (anexe contracte, devize de transport, foi de parcurs, etc.), determinându-i să le semneze în mod formal, în scopul de a crea aparenţa realităţii achiziţiilor fictive de bunuri şi servicii. De asemenea, inculpata Blaj Raluca Anamaria a dispus efectuarea sau, după caz, a efectuat plăţi către societăţile de tip fantomă anterior enumerate în baza documentelor justificative fictive înregistrate în contabilitate.

În baza facturilor fiscale ce atestau în mod nereal achiziţia de servicii (reparaţii, lucrări, etc.) de la furnizorii fantomă anterior enumeraţi, erau întocmite procese-verbale de recepţie a lucrărilor, dar şi procese-verbale de recepţie a unor mijloace fixe achiziţionate (de regulă utilaje), ce au fost semnate în perioada 2011-2015 exclusiv de către inculpaţii Todoran Ioan (director tehnic), Costea Cornel (inginer şef) şi Gheorghe Mihai (şef secţie/adjunct (sector) transporturi). În mod similar, în baza facturilor fictive de achiziţie materii prime erau înregistrate în contabilitatea SC RO STAR SA note de intrare-recepţie, întocmite şi semnate exclusiv de către alte persoane.

Probele administrate au relevat că membrii grupării infracţionale au disimulat realitatea prin crearea aparenţei existenţei unor operaţiuni care în fapt nu au existat. În urma acestora RO STAR SA a înregistrat în actele contabile şi alte documente legale cheltuieli totale de 72.598.598,95 lei (echivalentul a 16.133.021,00 euro) constând în achiziţii fictive de bunuri şi servicii provenind de cele 22 de societăţi comerciale enumerate anterior, cauzând un prejudiciu în cuantum de 14.292.881,11 lei (echivalentul a 3.176.195,00 euro), reprezentând TVA dedus în mod nelegal.

Facturile fiscale ce atestau operaţiuni comerciale nereale au servit ca justificare pentru dispunerea şi efectuarea a 372 de plăţi din conturile SC RO STAR SA către furnizorii de tip fantomă anterior enumeraţi, totalizând 65.405.177 lei (echivalentul a 14.534.483,77 euro). Sumele de bani rezultate din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală au fost supuse astfel unui proces de spălare, fiind retrase în numerar sau, după caz, transferate succesiv în conturile unor societăţi comerciale româneşti şi din spaţiul asiatic. Din totalul sumei spălate, 58.660.987,53 lei (echivalentul a 13.035.774 euro) reprezentând produsul infracţiunii de spălare a banilor au fost reintegraţi în circuitul financiar legal prin creditarea SC RO STAR SA.

Astfel, în perioada 2011-2015 au fost înregistrate în documentele contabile ale societăţii 262 contracte de creditare semnate de către administratorul Bulut Halil, cu scopul creării aparenţei de legalitate a provenienţei sumelor de bani şi a disimulării originii ilicite a acestora. În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii în valoare de 61.340.732 lei (echivalentul a 13.631.273 euro)."

(Sursa: Epoch Times România)

Compania Energy Holding a fost pusă sub urmărire penală, ca persoană juridică, pentru evaziune fiscală și delapidare, au declarat surse judiciare pentru Agerpres.

Compania este acuzată că ar fi achiziționat terenuri supraevaluate de la o persoană fizică și de la afaceristul Said Baaklini, prejudiciul fiind de peste șase milioane de euro. Dosarul ar fi fost disjuns, spun aceleași surse, dintr-un alt dosar al omului de afaceri instrumentat de Direcția Națională Anticorupție, cazul fiind cercetat în acest moment de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București (PCAB), spun sursele.

În 4 august, polițiști de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice din Sectorul 1 au efectuat percheziții în București și județul Ilfov, de unde au ridicat documente financiar contabile și înscrisuri de la sediul unor firme, printre care și compania Energy Holding, și la domiciliile unor persoane suspectate de evaziune fiscală, spălare de bani și delapidare.

Din cercetările efectuate până la acea dată de PCAB, a rezultat faptul că, în cursul anului 2009, între două societăți comerciale au fost încheiate contracte de consultanță și vânzare-cumpărare, având ca obiect terenuri la prețuri mult supraevaluate, astfel încât bugetul de stat a fost prejudiciat cu aproximativ 500.000 de euro, reprezentând neplata impozitului pe profit și a taxei pe valoare adăugată.

(Sursa: digi24.ro)