Condiţii de trai deplorabile, perspective sumbre în ceea ce priveşte şcoala şi locul de muncă. Situaţia romilor nu s-a îmbunătăţit în pofida obiectivelor stabilite de Uniunea Europeană pentru a le facilita integrarea, arată un raport publicat marți de Agenţia Europeană pentru Drepturi Fundamentale.

Atât presa centrală, cât și locală, a făcut public un draft de proiect pentru finanțarea marilor obiective de investiții din fondul de peste 34 de miliarde alocat României de Uniunea Europeană. Documentul, pregătit de guvernul Orban, a intrat ieri în dezbatere cu președintele Iohannis, nefiind făcut public în mod oficial. Surpriza majoră din acest proiect o reprezintă sumele batjocoritor de mici prevăzute pentru Iași și zona Moldovei, autostrada A8 existând în documentul guvernului doar cu câțiva kilometri pentru o centură ocolitoare ușoară, dar și aceea încadrată ca „obiectiv” secundar.

Rectificarea bugetară, elaborarea proiectului de buget pentru anul viitor, organizarea examenului de rezidențiat pentru absolvenții de medicină, avizarea proiectului de Lege pentru abrogarea recursului compensatoriu și inițierea procedurilor pentru desemnarea titularilor la conducerea parchetelor, sunt printre cele 12 măsuri urgente pe care PNL și le asumă prin programul de Guvernare.

Prof. dr. Camelia Gavrilă, vicepreședintele Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport și coordonatorul Departamentului pentru Educație Națională, a participat la deschiderea anului universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, instituție de tradiție, un reper valoric autentic, spațiu de geneză a învățământului superior românesc.

Programul politic al Partidului Național Liberal pentru Alegerile din 26 mai reprezintă o îmbinare reușită între lista candidaților propuși de PNL, oameni profesioniști, cu o vastă  experiență în administrația publică și forța data de apartența la cea mai mare și respectată familie politică europeană, grupul Popularilor Europeni.

La lansare participă toți membri fondatori ai asociației din toate cele 8 județe ale Moldovei, profesioniști în domeniile lor – economiști, juriști, antreprenori, geografi, istorici, sociologi etc. Speaker-ii au pledat în favoarea descentralizarii României, în așa fel incat proiectele de dezvoltare ale fiecărei regiuni să nu mai depindă exclusiv de administrația de la București.

 „Avem câteva chestiuni cu care ne comfruntăm ca societate și anume izolarea, desțărarea, plecarea în proporție de masă a oamenilor în afară, a moldovenilor mai mult decât a celorlalți români. După aceea, este vorba de nevoia coeziunii teritoriale pentru că în acest moment suntem destructurați și nu avem o fporță între blocurile geopolitice din România. Ne plângem mereu că nu avem reprezentanți la București, reprezentanți la Centru dar ceea ce trimitem noi din Moldova este total nepotrivit”, a declarat Dorin Dobrincu, conf.univ. la Facultatea de Istorie din cadru Universității Al.I.Cuza și președintele „Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei”.

Potrivit fondatorilor, „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” va fi platforma civică regională ce va aduce în spațiul public din nou competența și buna-credință, în ideea relansării economice și sociale a întregii regiuni.

“Evident idei sunt multe, sunt foarte multe locuri de făcut, de acee era nevoie de o entitate, cum este Mișcarea pentru dezvoltarea Moldovei, o entitate care să le coaguleze, o entitate să le prioritizeze, să le pună într-o formă inteligibilă atât pentru autorități dar și pentru cetățenii Moldovei. Pentru că de multe ori nu știm ce să cerem.Din punctul meu de vedere voi face ca o resursă importantă a Moldovei să fie valorizată și să reprezinte în același timp calea pentru migrația inversă, pentru dezvoltare, pentru coeziune socială și așa mai departe.”, a declarat Cătălin Păduraru, antreprenor și membru fondator al „Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei”.

În opinia membrilor fondatori, Moldova trebuie să-și realizeze propria coeziune dar de jos în sus, de la cetățean la autorități.

„Mă aflu aici pentru că am văzut că micile victorii obținute cu mari greutăți de către organizațiile non-guvernamentale din Iași și din Moldova, și nu mă refer aici la Moldova vrea autostradă și Împreună pentru A8 ci și la Civica sau grupuri de voluntari precum Iași.travel mă fac să cred că doar împreună cu ceilalți moldoveni putem să construim coeziunea de care are atât de mult regiunea nostră. Acum câte județe sunt cam tot atâtea granițe avem din păcate în interiorul României. Sunt convins însă că doar cu toți locuitorii Moldovei putem să facem o Moldovă mai coezivă. Moldova trebuie să-și construiască această coeziune de jos în sus adică de la cetățean la autoritățile care trebuie să negocieze cât mai eficient cu centru pentru ca Moldova să aibă un destin mai bun”, a precizat George Țurcănașu, prof.univ. facultatea de Geografie – Geologie a Universității Al.I.Cuza și membru fondator al „Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei”.

Vorbitorii au făcut referire și la actuala clasă politică ce reprezintă Moldova la nivel central, în opinia acestora, Moldova nefiind reprezentată de cineva în momentul de față din punct de vedere al intereselor comunității.

“Ideea unei organizații regionale este mai veche în mintea mea și mă bucur că am găsit colegi de drum.Era nevoie și este nevoie după părerea mea de o astfel de expresie pentru că Moldova nu este sub nicio formă reprezentată de nimeni. Nu poate fi reprezentată de partide centraliste care au parlamentari în teritoriu. Parlamentarii, în general ascultă de obiectivele centrului și nu neapărat de obiectivele comunităților pe care ar trebui să le reprezinte. Îmi doresc ca după un an de zile să ne vedem aici în aceeași formulă cu un bilanță consistent, serios, să fi mișcat lucrurile într-un mod vizibil și cred că de fapt drumul Moldovei spre dezastru pe care este înscrisă acum poate fi orpit. Și nu poate fi oprit decâtcu oameni, într-o formă sau alta acționează”, a subliniat Dan Radu, jurnalist și membru fondator al „Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei”.

Unul din obiectivele pe care și le asumă Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei este lupta împotriva centralismului și a centralizării, politică ce dăunează de ani buni acesti regiuni ale țării.

 “Din punctul meu de vedere, dacă este o urgență, aceasta trebuie să fie resetarea legăturilor între comunitățile noastre, între centrele urbane, între centrele care formează Moldova. Moldova nu este o abstracție politică ci mai curând este o comunitate culturală, geografică. Asta pot să fac eu ca istoric, să reamintesc moldovenilor că sunt moldoveni. Și într-un fel să contribui la eea ce numesc eu decolonizarea centralistă. Toți din această organizație suntem împotriva centralismului dar centralismul nu este o rezultantă care vine de la centru ci este și rezultatul unei dorințe de centralism din partea cetățenilor Moldove", a declarat Floarea Ioancioaia, conf.univ.dr. la Facultatea de Litere din cadrul Universității Al.I.Cuza, istoric, publicist și membru fondator al „Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei”.

În ceea ce privește poziționarea Mișcării pe eșicherul politic, fondatorii resping ideea unui formațiuni politice regionaliste.

„Ce anume înseamnă regionalism? Eu nu cred că a te simți gălățean, moldovean, român, european și cetățean al planetei și al Universului înseamnă că aceste identități trebuie puse în opoziție ci dimpotrivă trebuie să meargă una din cealaltă, trebuie să se nască una din cealaltă. Eu mă simt român în aceeași măsură în care mă simt gălățean și european și principalul meu scop este să ajut atât cât pot ca aceste identități să fie coerente”, Doru Căstean, Galați.

Soclul de la statuia lui Ferdinand I costă 1 milion de lei, cât o vilă de 400 mp. Deși mizele Primăriei pentru a marca 100 de ani de la Unire nu erau mari, tot nu au fost îndeplinite în întregime. Statuia de 370.000 de lei cu soclu de 830.000 de lei nu e gata. Renovarea Casei Berthelot s-a împiedicat de niște chiriași. Singura „reușită” este catargul cu preț exorbitant din Podu Roș.

Trei au fost obiectivele importante din programul Centenar al Primăriei: un catarg în Podu Roș, realizarea statuii lui Ferdinand și refacerea Casei Berthelot. Steagul a fost montat, cu costuri mărite, statuia lui Ferdinand zace pe pietonal lângă bradul de Crăciun, soclul nefiind gata, iar la Casa Berthelot chiriașii nu au fost evacuați, deci nici vorbă de reabilitare. În celălalt capăt de țară, la Oradea, primarul Ilie Bolojan a inaugurat de Centenar un pod peste Criș, făcut în 8 luni cu 3,3 milioane de euro, din care 2,6 milioane euro au fost fonduri europene nerambursabile.

Soclul de la statuia lui Ferdinand I costă 1 milion de lei, cât o vilă de 400 mp. Deși mizele Primăriei pentru a marca 100 de ani de la Unire nu erau mari, tot nu au fost îndeplinite în întregime. Statuia de 370.000 de lei cu soclu de 830.000 de lei nu e gata. Renovarea Casei Berthelot s-a împiedicat de niște chiriași. Singura „reușită” este catargul cu preț exorbitant din Podu Roș.

Trei au fost obiectivele importante din programul Centenar al Primăriei: un catarg în Podu Roș, realizarea statuii lui Ferdinand și refacerea Casei Berthelot. Steagul a fost montat, cu costuri mărite, statuia lui Ferdinand zace pe pietonal lângă bradul de Crăciun, soclul nefiind gata, iar la Casa Berthelot chiriașii nu au fost evacuați, deci nici vorbă de reabilitare. În celălalt capăt de țară, la Oradea, primarul Ilie Bolojan a inaugurat de Centenar un pod peste Criș, făcut în 8 luni cu 3,3 milioane de euro, din care 2,6 milioane euro au fost fonduri europene nerambursabile.

Handbal și rugby desființate, fotbal și baschet – salarii neplătite. Bilanțul Iașului în 2018. Oraşe care sunt de 10-15 ori mai mici decât Iaşul au echipe în prima ligă de handbal, volei sau baschet şi toate sunt susţinute de municipalitate, uneori cu rezultate impresionante. La Iaşi, primarul Mihai Chirica continuă să refuze finanţarea echipelor sportive, invocând cadrul legal. REPORTER DE IAŞI a descoperit că primăriile din Blaj, Craiova, Bistriţa şi Făgăraş nu au nici o frică în a finanţa sportul.

La Blaj, echipa de volei feminin, vicecampioană europeană la echipe de club, este susţinută de Consiliul Local (CL) şi Consiliul Judeţean Alba (CJ).

Handbal și rugby desființate, fotbal și baschet – salarii neplătite. Bilanțul Iașului în 2018. Oraşe care sunt de 10-15 ori mai mici decât Iaşul au echipe în prima ligă de handbal, volei sau baschet şi toate sunt susţinute de municipalitate, uneori cu rezultate impresionante. La Iaşi, primarul Mihai Chirica continuă să refuze finanţarea echipelor sportive, invocând cadrul legal. REPORTER DE IAŞI a descoperit că primăriile din Blaj, Craiova, Bistriţa şi Făgăraş nu au nici o frică în a finanţa sportul.

La Blaj, echipa de volei feminin, vicecampioană europeană la echipe de club, este susţinută de Consiliul Local (CL) şi Consiliul Judeţean Alba (CJ).