Ioana Băsescu, fostul partener al Ioanei Băsescu, Francesco Giovanni Mario, Elena Udrea, fostul președinte al Consiliului județean Tulcea, precum și alte două persoane au fost puse sub control judiciar în dosarul DNA care investighează finanțarea campaniei prezidențiale din 2009.
Ioana Băsescu este acuzată de procurorii DNA de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a urmărit obținerea unui folos pentru sine sau pentru altul, precum și de instigare la spălare de bani (2 fapte). Elena Udrea, de spălare de bani în cinci cazuri.
DNA a anunțat persoanele implicate în dosar, între care Dan Andronic nu figurează.
Comunicatul DNA arată că procurorii punerea în mişcare a acţiunii penale şi măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, cu începere de la data de 22 septembrie 2016, faţă de următorii inculpaţi:
NASTASIA GHEORGHE, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită,
TARHON VICTOR, la data faptei președintele Consiliului Județean Tulcea, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită,
WAGNER IOAN SILVIU, la data faptei director general al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a urmărit obținerea unui folos pentru sine sau pentru altul,
UDREA ELENA GABRIELA, persoană implicată direct în campania unuia dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale din 2009, în prezent deputat în Parlamentul României, sub aspectul săvârșirii a 5 infracțiuni de spălare de bani,
BĂSESCU IOANA, notar public, fiica președintelui României în funcție la acel moment, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
- instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a urmărit obținerea unui folos pentru sine sau pentru altul,
- instigare la spălare de bani (2 fapte),
FRANCESCO GIOVANNI – MARIO, om de afaceri, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
- evaziune fiscală,
- spălare de bani (2 fapte).
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, au fost colectate sume de bani despre care există suspiciunea că au provenit din săvârșirea unor infracțiuni și care au fost folosite ulterior pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.
1. În acest context, în perioada octombrie – noiembrie 2009, un om de afaceri (martor în cauză), reprezentant al unei firme care avea încheiate contracte în valoare peste 20 de milioane de euro cu autorități locale finanțate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, a fost contactat de inculpatul Nastasia Gheorghe, în calitate de secretar general al instituției respective. Acesta i-a comunicat omului de afaceri că urmează să se aloce fonduri pentru demararea lucrărilor contractate şi i-a cerut suma de 900.000 de lei pentru a nu avea probleme pe viitor cu finanțarea și plata contractelor pe care le avea în derulare, indicându-i și numele societății către care urma să se facă plata.
În perioada 27 noiembrie – 21 decembrie 2009, la insistențele secretarului general, omul de afaceri a virat firmei respective, în două tranșe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deși societățile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie națională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale.
În realitate, suma de bani a fost folosită pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală a unuia dintre candidați.
2. În aceeași manieră a procedat și inculpatul Tarhon Victor, în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean Tulcea care în același scop, a cerut unui om de afaceri (martor în cauză), suma de 700.000 lei. Societatea omului de afaceri încheiase anterior cu Consiliul Județean Tulcea un contract finanțat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului cu o valoare de 50 milioane lei.
Astfel, în perioada 26 octombrie – 23 noiembrie 2009, societatea omului de afaceri a virat în conturile a 4 firme, în baza unor contracte fictive de consultanță și servicii de publicitate suma totală de 691.029,63 lei.
Nici de această dată, serviciile respective nu au fost realizate în realitate, iar sumele de bani au fost folosite pentru plata unor servicii prestate în timpul campaniei electorale desfășurate în favoarea aceluiași candidat.
3. În luna decembrie 2009, inculpata Băsescu Ioana, fiica președintelui României în funcție la acel moment, i-a cerut inculpatului Wagner Silviu Ioan, director general al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat, să achite o factură fiscală despre care a spus că reprezintă cheltuieli restante din campania pentru alegerile prezidențiale, care se desfășurase în toamna aceluiași an.
În baza acestei solicitări, la data de 30 decembrie 2009, societatea reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan a încheiat un contract fictiv de prestări servicii cu o anumită firmă, în valoare de 419.000 lei, prețul menționat în cuprinsul contractului fiind indicat de inculpata Băsescu Ioana care a și intermediat încheierea tranzacției.
În baza acestui contract, la data de 16 februarie 2010 s-a realizat plata sumei de 119.000 lei, diferența de 300.000 lei nemaifiind virată din dispoziția inculpatului Wagner Silviu Ioan, ca urmare a faptului că nu a primit nici un document justificativ pentru suma achitată în avans.
Și de această dată, serviciile respective nu au fost prestate, societatea reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan, neavând nevoie reală de publicitate (avea un obiect de activitate cu consumatori captivi și nu mai achiziționase niciodată publicitate de asemenea valoare).
Mai mult, firma “prestatoare” nu desfășurase anterior acestui moment activități comerciale semnificative și nu avea experiență relevantă în domeniul publicității.
La data de 19 februarie 2010 (la două zile de la încasarea banilor), firma respectivă a virat suma de 100.000 lei către o societate administrată de inculpatul Francesco Giovanni – Mario, care era în acea perioadă concubinul Ioanei Băsescu.
Între cele două societăți nu au existat în realitate nici un fel de operațiuni comerciale, iar prin transferul bancar s-a urmărit exclusiv ascunderea originii infracționale a banilor proveniți din prejudicierea societății de stat reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan.
În cursul lunii februarie 2010, suma de bani obținută în maniera de mai sus a fost folosită în interes personal de inculpaţii Băsescu Ioana și Francesco Giovanni – Mario pentru achitarea contravalorii unei excursii în Cuba și a cheltuielilor efectuate pe parcursul deplasării.
4. La data de 1 iulie 2009, inculpatul Francesco Giovanni – Mario, acționând în calitate de administrator și unic asociat al unei firme, a încheiat un contract de prestări servicii cu o societate media, având ca obiect lansarea a două posturi de televiziune cu tematică muzicală și punerea la dispoziție de echipamente și aparatură audio-video.
Conform contractului, în schimbul acestor servicii societatea administrată de inculpatul Francesco Giovanni – Mario a încasat de la firma respectivă suma totală de 2.500.000 lei. Veniturile și taxa pe valoarea adăugată colectată în maniera de mai sus nu se regăsesc în declarațiile fiscale, iar impozitele corespunzătoare nu au fost plătite către bugetul de stat. Astfel, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma totală de 735.098 lei (TVA în cuantum de 399.160 lei și impozit pe profit în cuantum de 335.938 lei).
La instigarea inculpatei Băsescu Ioana, suma astfel obținută a fost folosită de inculpatul Francesco Giovanni – Mario pentru plata unor servicii prestate în campania electorală desfășurată în cursul anului 2009 pentru alegerea președintelui României. Transferurile bancare către firmele care au prestat serviciile au fost justificate prin contracte fictive care aveau ca unic scop ascunderea provenienței infracționale a banilor.
În contextul prezentat mai sus, legătura dintre persoanele care obțineau banii pe cale nelegală și prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidați și, din această poziție, coordona atât achizițiile de servicii de campanie, cât și persoanele care au acționat ca intermediari pentru plățile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societățile prestatoare.
Remiterea foloaselor infracționale se realiza prin încheierea unor contracte fictive cu societăți care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afișe, reclame publicate în mass media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole și prestarea de servicii de consultanță.
Inculpaţilor li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații trebuie să respecte o serie de obligații, între care să nu depășească limita teritorială României şi să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.
Inculpaților i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
(Sursa: digi24.ro)
Foşti şi actuali judecători din Republica Moldova sunt implicaţi într-un uriaş dosar de spălare de bani. Ei ar fi facilitat trecerea prin băncile din ţara vecină a peste 20 de miliarde de dolari bani proveniţi din Rusia şi trimişi spre Occident. Autorităţile de la Chişinău au reţinut deja 18 persoane.
Potrivit lui Bogdan Zumbreanu, şef al Direcţiei generale urmărire penală din cadrul CNA, suspecții au fost reținuți pentru 72 de ore și riscă de la 5 la 10 ani de închisoare.
„Au fost vizate în total 20 de persoane, dintre care 16 judecători şi patru executori judecătoreşti. Procurorii anticorupţie au reţinut în total 18 persoane, dintre care 15 judecători şi trei executori judecătoreşti. Acţiunile de urmărire penală se desfăşoară în continuare”, a declarat Viorel Morari, procuror-şef al Procuraturii Anticorupţie din Republica Moldova.
Potrivit presei de la Chişinău, 15 judecători şi patru executori judecătoreşti au fost reţinuţi, în urma unor percheziţii care au avut loc la mai multe judecătorii şi locuinţe ale magistraţilor.
Toţi sunt supectaţi de fapte de corupţie, dar anchetatorii au refuzat să dea mai multe detalii despre anchetă.
„Este vorba despre schema prin intermediul căreia au fost spălați peste 20 miliarde de dolari, care au fost încasaţi în urma unor documente contrafăcute de executori. În schemă sunt implicaţi mai mulți cetățeni ai Ucrainei și ai Republicii Moldova. În această schemă au fost implicate mai multor companii off-shore şi companii din Rusia”, a mai spus Viorel Morari, citat de Unimedia.
(Sursa: digi24.ro)
Zeci de poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti efectuează 23 de percheziţii domiciliare în Bucureşti şi în judeţele Ilfov şi Giurgiu. Ancheta se desfăşurată sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, într-un dosar privind săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani în domeniul materialelor de construcţii. Prejudiciul este estimat la peste 7.000.000 de lei.
Amplă acţiune a poliţiştilor din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti care, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pun în aplicare 23 de mandate de percheziţie domiciliară în municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov şi Giurgiu şi pun în executare mai multe mandate de aducere, într-un dosar privind săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani în domeniul materialelor de construcţii.
Poliţia Capitalei transmite că, din datele şi probele administrate în acest caz rezultă că, în perioada 2011 – 2014, cei vizaţi de anchetă au creat un circuit comercial fictiv, înfiinţând şi coordonând mai multe societăţi comerciale cu comportament de tip „fantomă”, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale.
Persoanele vizate vor fi conduse pentru audieri la sediul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice – Sector 6.
Prejudiciul adus bugetului consolidat al statului este de aproximativ 7.000.000 lei, din care 5.000.000 ca urmare a săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, suma de bani spălată depăşind 2.000.000 de lei.
Acţiunea beneficiază de suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală din cadrul A.N.A.F.
(Sursa: EVZ.ro)
Omul de afaceri, Veaceslav Platon, extrădat pe 29 august autorităţilor din Republica Moldova îşi va petrece următoarele 30 de zile în detenţie după ce joi, 1 septembrie, magistraţii instanţei Buiucani i-au adus la cunoştinţă detaliile în legătură cu mandatul de arest solicitat pe numele său de către Procuratura Anticorupţie înainte ca acesta să fi ajuns pe teritoriul Moldovei.
Chiar dacă accesul presei la şedinţă a fost limitat, iar jurnaliştii au fost îngrădiţi de mascaţi, de pe holurile instanţei de judecată, Veaceslav Platon a ţinut să declare că dosarul său este unul fabricat, în timp ce toţi judecătorii lucrează la comanda lui Plahotniuc.
„Este un nihilism absolut, nu există nicio judecată. Este sub controlul lui Plahotniuc”, a comunicat acesta.
Apărarea consideră că procesul de extrădare a fost unul care a încălcat legislaţia din Ucraina, din moment ce o hotărâre finală trebuia să fie luată de către Curtea de Apel din Kiev. Potrivit spuselor avocaţilor, Platon a fost trimis la Chişinău cu un avion particular.
Totodată, unul dintre avocaţii omului de afaceri a declarat că Veaceslav Platon a scris şi o declaraţie în care precizează că starea sa de sănătate este bună şi nu se gândeşte să-şi ia viaţa. Declaraţia vine în contextul în care Platon consideră că viaţa i-ar fi în pericol în penitenciarul Nr. 13, acolo unde a fost dus după şedinţa de judecată. “Dânsul a fost avertizat de unele surse, în timp ce era escortat de oamenii legii, că i-ar putea fi înscenată suiciderea”, a detaliat avocata Ana Ursachi.
Anterior, autorităţile anunţau că Veaceslav Platon nu se află în izolatorul Centrului Naţional Anticorupţie pentru că nu sunt suficiente locuri, astfel că acesta a fost transferat în izolatorul de detenţie preventivă, penitenciarul Nr. 13
Veaceslav Platon este cercetat penal pentru escrocherie şi spălare de bani în sume deosebit de mari, fapt ce a condus la prejudicierea Băncii de Economii cu peste 800 000 000 de lei. Procurorii au ajuns la concluzia că banii, obţinuţi prin înşelăciune sub formă de credite, au fost transferaţi pe conturile mai multor companii off-shore, pentru a le deghiza provenienţa ilegală, iar ulterior, o parte din ei a fost utilizată pentru stingerea unor credite în băncile din Republica Moldova.
(Sursa: Epoch Times România)
Biroul Permanent Naţional al PNL l-a desemnat pe vicepreşedintele Dan Motreanu în funcţia de coordonator al filialei judeţene ieşene, rămasă fără conducător după demisia preşedintelui Marius Bodea.
„Pe Moldova există doi coordonatori, deputatul sucevean Ioan Bălan şi Motreanu. Până acum, coordonator pe Iaşi era Bălan. A fost înlocuit cu Motreanu. Nu s-a pus acum problema numirii unui preşedinte al filialei”, au precizat reprezentanţi ai partidului citați de „Ziarul de Iași”.
Conform acestora, Motreanu va avea ca principală sarcină găsirea în următoarele două săptămâni a unui membru al PNL care să preia funcţia de preşedinte unic al filialei judeţene, să coordoneze constituirea echipei de conducere a filialei şi a propunerilor de candidaţi la viitoarele alegeri parlamentare din decembrie.
Preşedintele demisionar al PNL Iaşi, Marius Bodea, a precizat că nu va reveni asupra demisiei, preferând să se concentreze pe zona administrativă.
Anul trecut, Dan Motreanu, fost vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, a fost trimis în judecată sub acuzaţia de spălare de bani într-un dosar privind o mită pentru finanţarea campaniei electorale din anul 2008.
(Sursa: ziaruldeiasi.ro)
