„Mi-a fost frică să merg pe stradă, m-am închis în casă timp de câteva luni”, s-a plâns Avram în fața judecătorului. Instanța i-a respins, însă, cererea de a primi daune de 200.000 de euro de la DNA, dar Avram nu s-a lăsat și a depus apel.
În final, DNA l-a trimis în judecată pe liberalul ieșean atât în această anchetă, cât și în alta, demarată după o dezvăluire REPORTER din 2022.
„Mi-au pătat imaginea, reputaţia, demnitatea, onoarea”
În decembrie 2021, Petru Avram a depus la Tribunal București o acțiune în contradictoriu cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Structura Centrală, cerând completului de judecată să oblige pârâta la plata de despăgubiri civile în cuantum de 200.000 de euro, cu titlu de daune morale, „pentru repararea prejudiciului nepatrimonial cauzat prin publicarea comunicatelor de presă din data de 26.04.2021 (nr. 338/VHI/3) şi din data de 05.07.2021 (nr. 6467VIII/3)”.
Avram a susținut că, în cele două documente, DNA „a prezentat informaţii nereale cu privire la pretinsele fapte săvârşite de subsemnatul reclamant, aspecte care au indus în eroare opinia publică şi care i-au pătat imaginea, reputaţia, demnitatea, onoarea şi au înfrânt prezumţia de nevinovăţie în ceea ce îl priveşte. Informaţiile prezentate în cadrul acestor comunicate au fost preluate de întreaga presă naţionala, fiind scrise pe această temă sute de articole”.
Ancheta penală a DNA care îl viza pe Avram, la acel moment directorul Administrației Bazinale Ape (ABA) Prut Bârlad din cadrul Apelor Române, pornise după o investigație Recorder care arăta lipsa de pregătire a unei tinere angajate la instituția condusă de acesta. Femeia, care în trecut lucrase într-un bar, venise la Iași prin detașare de la o primărie din Suceava unde se angajase cu câteva zile mai devreme. O afirmație a lui Avram din timpul interviului acordat Recorder – „Sunt un animal politic”, i-a adus notorietate rapidă la nivel național.
Ulterior, REPORTER a dezvăluit un alt caz de angajare dubioasă la ABA, cea de la filiala din Botoșani, beneficiar fiind tatăl numărului 2 la nivel național de la Apele Române. DNA s-a sesizat și a început urmărirea penală în cazul celor două angajări, inițial doar pentru fapte, iar apoi, luând în vizor și punând sub acuzare persoanele responsabile. Detalii despre aceste etape au fost făcute publice în cele două comunicate incriminate de Avram.
„A fost DEZINFORMATĂ opinia publică”
În acțiunea de la Tribunalul București, Avram s-a plâns că DNA a transmis faptul că angajarea așa-zisei chelnerițe „ar fi doar rezultatul unor favoruri şi că ar servi doar ca bază aparent legală pentru promovarea, prin detaşare, în funcţia urmărită de la început, respectiv cea din cadrul ABA Prut-Bârlad Iaşi” și a contestat faptul că aceasta, dar și tatăl numărului 2 nu ar fi avut calificări pentru posturile primite.
În acest sens, ieșeanul a considerat defăimător faptul că DNA a pus între ghilimele cuvântul ingineri cu referire la cei doi beneficiari ai posturilor într-un fragment din cele două comunicate: „Prin aceste demersuri, cei doi «ingineri» ar fi obținut foloase necuvenite constând în drepturile salariale de care au beneficiat în mod nelegal, în sumă totală de 53.385 lei (Mețler Stelian – 46.968 lei și Burlacu (fostă Iancu) Simona-Elena – 6.417 lei).”
Prezentarea anchetei Recorder din februarie 2021
Avram a mai afirmat: „În speţă, nu numai că a fost încălcată prezumţia de nevinovăţie, ci a şi fost DEZINFORMATĂ opinia publică (...) Pârâtul, când a decis să dea publicităţii informaţii referitoare ia fapte, persoane suspecte într-o anchetă penală, trebuia să depună toate diligentele pentru asigurarea protecţiei drepturilor persoanelor ce fac obiectul informării şi, în plus, să realizeze o informare corectă. Modalitatea de redactare a comunicatelor de presă l-a prezentat într-o manieră culpabilă, fiind menţionate inclusiv numele şi funcţia publică pe care a deţinut-o la acel moment. Astfel, asocierea subsemnatului reclamant cu presupusele infracţiuni a fost deplină”.
Avram a dat și sfaturi DNA legat de cum ar fi trebuit redactate comunicatele: „Limbajul ar fi trebuit calibrat astfel încât să fie inteligibil pentru o persoană cu un nivel de pregătire mediu, care să îi permită să concluzioneze că planează o suspiciune cu privire la săvârşirea de posibile fapte penale, că situaţia urmează să fie lămurită şi sá nu se ofere, explicit, o acuzaţie de vinovăţie, într-un climat de certitudine, aspecte care conduc in mod evident la înfrângerea prezumţiei de nevinovăţie.”
Și nu s-a oprit aici: a recunoscut că s-au utilizat verbe la modul condiţional-optativ care ar putea să inducă ideea de probabilitate sau de incertitudine, dar, „unele construcţii gramaticale au fost prezentate cu titlu de certitudine absolută.”
„Multe persoane au refuzat să mai discute cu mine”
În sprijinul său, reclamantul a depus copii după materiale din presă în care erau reluate informațiile de la DNA, plângându-se că „unele articole au declanşat comentarii din partea cititorilor, comentarii care i-au adus aduc jigniri grave şi care nu au fost cenzurate de site-urile respective (de exemplu: Ce animal politic asta era o jigodie rapanoasă si laudaroasa, care n-a fost in stare sa faca o angajare, făra sa-si pună in cap toata tara si DNA-ul iar apoi ca prostia si fudulia sa fie la superlativ, l-a dat afara pe directorul care i-a făcut-o. Vai de mama, lui de imbecil”.
El a afirmat că, nemulțumit de tenta articolelor de la televiziuni, a formulat o sesizare către Consiliul National ai Audiovizualului, care a transmis scrisori de atenţionare către Digi 24 şi Realitatea Plus, pentru ca aceste posturi să ţină cont cu mai multă stricteţe pe viitor de protecţia demnităţii umane şi a dreptului la propria imagine.
În finalul acțiunii, Avram a scris: „Toată această campanie de presă, declanşată şi, după caz, alimentată de comunicatele DNA nu a făcut decât să îmi provoace o puternică stare de ruşine, tristeţe, umilinţă în faţa colegilor şi persoanelor din cadrul familiei mele, nelinişte şi izolare faţă de comunitate. Mi-a fost frică să merg pe stradă, m-am închis în casă timp de câteva luni. Pe lângă mine au suferit soţia şi copiii mei. Toate persoanele cu care am intrai în contact se manifestau reticent şi circumspect. Multe persoane (prieteni, cunoştinţe) au refuzat să mai discute cu mine. Din cauza presiunilor constante am suferit şi un accident vascular cerebral în timp ce mă aflam la volan, în urma căruia încă nu mi-am revenit complet”.
El a mai spus că, în decembrie 2021, un raport de psihodiagnostic şi evaluare psihologică remarca la persoana sa „stare de teamă, deprimare repetitivă, îngrijorare şi de nelinişte ca privire la faptul că problemele sunt inevitabile, atenţia sporită la mediul înconjurător, nervozitate şi sensibilitate generalizată, tulburare de stres posttraumatic”.
„Am prestat activitate profesională cu dedicaţie şi în interesul instituţiei în care am activat. Am studiat şi lucrat în Marea Britanie (unde aveam un loc dc muncă foarte bun şi un salariu mult peste cel pe care l-aş fi obţinut acasă), a preferat să mă întorc în România pentru a contribui la dezvoltarea acestei ţări cu toate cunoştinţele şi competenţele mele.”
Petru Avram, în tentativa de a convinge completul de judecată
Judecător: Comunicatele expun faptele
În întâmpinare, DNA a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată. Pârâta a afirmat că documentele incriminate au informat asupra stadiului dosarului penal instrumentat de procurori, având în vedere calitatea reclamantului de funcţionar public, precum şi a interesului manifestat de opinia publică, comunicatele de presă fiind întocmite cu respectarea normelor de drept intern şi drept european.
În plus, comunicările au inserate la final, cu respectarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, menţiunea „Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale şi efectuarea urmăririi penale sunt etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activităţi care nu pot, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.”
Sediul Tribunalului București
Punând în balanță argumentele celor două părți, pe 7 octombrie 2022, judecătorul a tras rapid concluzia că acțiunea lui Avram este neîntemeiată deoarece „nu îl declară în vreun fel vinovat pe reclamantul Petru Avram, ci doar expun faptele pentru care se fac cercetări, respectiv acelea pentru care au fost trimişi în judecată reclamantul şi celelalte persoane, fără încălcarea prezumţiei de nevinovăţie constituţionale şi legale, indiferent de apariţia sau nu a precizării făcute în finalul comunicatelor cu privire la aceasta”.
De asemenea, completul de judecată a adăugat că ghilimelele puse termenului „ingineri” sau deţinerea studiilor de specialitate de către cei doi angajați, „nu sunt suficiente să creeze certitudinea dezinformării şi cu atât mai puţin să atragă umilirea şi dispreţul faţă de reclamant”.
Avram a contestat această decizie, în prezent dosarul aflându-se pe rolul Curții de Apel București.
Tradiția corupției la PNL Iași
Acțiunea lui Avram de la Tribunalul București a fost depusă la cinci luni după ce DNA îl trimisese în judecată în Dosarul Chelnerița, alături de alte cinci persoane. El este acuzat de comiterea a două infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (din care una în formă continuată).
Acest dosar a trecut de Camera Preliminară și se judecă pe fond, la Tribunalul Iași, având termen pe 14 iunie.
Nu este, însă, sigurul dosar penal aflat pe rolul unei instanțe în care este inculpat Avram – între timp, schimbat de la șefia ABA. O altă dezvăluire REPORTER, din 2022, în care erau prezentate probe legate de faptul că utilaje ale ABA au efectuat lucrări la viitorul Complex Arcaland al familiei președintelui Consiliului Județean, liberalul Costel Alexe (cumătru cu Avram), a dus la autosesizarea procurorilor DNA care au confirmat acuzația și au dispus trimiterea sa în judecată pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și influențarea declarațiilor, în formă continuată. Și acest dosar a trecut de Camera Preliminară, tot la Tribunalul Iași, fiind judecat acum pe fond.
Petru Avram și Costel Alexe
Ascensiunea și cariera liberalului Petru Avram întregesc tabloul filialei PNL Iași din ultimii 10-15 ani, una în care cazurile penale au transformat-o în una dintre cele mai corupte din țară. De-a lungul timpului, au fost trimiși în judecată o sumedenie de liberali ieșeni, mulți din linia întâi: Relu Fenechiu, Cristian Adomniței, Sorin Alexandru Trandafirescu, Costel Alexe, Mihai Chirica. Firul roșu din toate aceste dosare este fraudarea bugetului public după ce aceste persoane au ajuns în funcții din administrație pe criteriu politic.
