fbpx
 
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionuţ Moşteanu, a anunţat, după audierea conducerii TAROM în Comisia de Transporturi din Senat, că în primăvara anului viitor va urma o restructurare a companiei aeriene.

 

„În curând va fi semnat contractul pentru consultanţă şi vom avea un raport al unui consultant internaţional undeva în primăvara anului viitor, care va explora mai multe rute de poziţionare a acestei companii şi, în funcţie de decizia care se va lua atunci, se va şti şi structura flotei. Neapărat înainte să băgăm banii românilor într-o flotă nouă, trebuie să restrcuturăm compania, deci următorul pas după raportul consultantului va fi o restructurare a companiei, care chiar dacă va fi dureroasă, va trebui neapărat asumată de următorul Guvern, următorul Parlament", a declarat Ionuţ Moşteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

 

Preşedintele Comisiei de Transporturi din Senat, Danil Butunoi, a declarat, după audierea conducerii TAROM şi a reprezentanţilor Ministerului Transporturilor, că TAROM operează în condiţii de trafic sigure şi că operatorul aerian nu are mai multe incidente sau întârzieri raportate decât alţii.

 

„Am avut bucuria să constat că lucrurile nu sunt chiar atât de sumbre aşa cum se previzionau a fi, cum era impresia noastră din percepţia publică. Compania TAROM funcţionează în condiţii de trafic aerian extrem de sigure, micile incidente care se întâmplă aşa cum s-a întâmplat şi astăzi pe aeroportul din Sofia, sunt lucruri care se întâmplă la orice companie, nu are TAROM-ul nici mai multe nici mai puţine faţă de ceilalţi operatori aerieni. Fiind o companie de stat, poate mai trebuie şi restructurată, poate mai trebuie multe lucruri aşezate în interiorul companiei", a declarat Danil Butunoi, preşedintele Comisiei de Transporturi din Senat.

 

Directorul interimar al companiei TAROM, Dan Plavati, a precizat, după audierea din Parlament, că TAROM nu înregistrează mai multe întârzieri sau incidente, comparativ cu alte companii aeriene.

 

„Unele din avioane au 16 ani vechime. Numărul de ore de utilizare este cel normal pentru acest tip de aparate. Întotdeauna piesele vin numai de la furnizorii agreaţi de producător, întotdeauna piese noi. Nu s-a făcut niciodată rabat de la acest sistem. Programul de mentenanţă este respectat cu stricteţe şi este conform tuturor reglementărilor internaţionale şi naţionale. Nu se poate face rabat şi nu se va face parte rabat de la partea de siguranţă. (...) Au fost doar întârzieri şi să spunem că au fost publicate mai multe întârzieri, dar nu este un număr de defecte mai mare. Totul este absolut normal. Toţi colegii noştri de la operaţiuni sol, cei care au grijă de îmbarcarea pasagerilor totdeauna comunică pasagerilor orice fel de întârzieri", a declarat Dan Plavati, director interimar TAROM, potrivit mediafax.ro.

 

(Sursa: realitatea.net)


Are 47 de ani şi se pregăteşte de al treilea mandat de parlamentar după ce a înşirat partidele ca operaţiile.Tudor Ciuhodaru şochează prin discurs şi exploatează la maximum autoritatea profesiei de medic. În plan politic, însă, influenţa sa lasă mult de dorit, iar în momentul în care a făcut pasul spre o funcţie, aşa cum a fost în ianuarie 2012, s-a făcut de râs, fiind demis după două zile. „Charisma” sa este interpretată drept aducătoare de voturi din stânga eşichierului politic, aşa că PSD Iaşi l-a pus pe un loc eligibil pentru Camera Deputaţilor.

 

Unul dintre cel mai cunoscute figuri ale Iaşului este deputatul şi, totodată, medicul Tudor Ciuhodaru. A schimbat partidele ca pe şosete şi s-a agăţat de al doilea mandat de deputat candidând în Vaslui. „De unul am scăpat! Ciuhodaru candidează la Iaşi”, scria un ziar local pe 20 septembrie. O analiză REPORTER DE IAŞI încearcă să arate cât este spectacol şi cât discernământ în activitatea de parlamentar a lui Ciuhodaru.

 

Nu a vrut să fie traseist

Medicul Ciuhodaru este parlamentar încă din anul 2008. Atunci a fost ales deputat, din partea alianţei PSD – PC. Din acel moment, a trecut pe la mai multe partide: UNPR, PC, iar UNPR, PP-DD, iar UNPR pentru ca, recent, să se întoarcă la PSD. Deputatul ştie foarte bine că i s-a pus eticheta de traseist, dar are o explicaţie. „Eu am fost consecvent, şefii de partid m-au trădat. Am preferat să fiu dat afară decât să fiu de acord cu o problematică pe care nu o acceptam. Este prematur să vorbim despre un nou mandat. O Românie sănătoasă este proiectul principal şi crearea locurilor de muncă”, spune Ciuhodaru.

 

A dat iama în consumatorii de etnobotanice

Una dintre cel mai răsunătoare iniţiative legislative ale deputatului Ciuhodaru a fost înregistrată în primul mandat. Atunci, a reuşit să interzică comercializarea etnobotanicelor. La camerele de urgenţă, zilnic, în urma consumului de etnobotanice, zeci de persoane, majoritatea tineri, aveau nevoie de îngrijiri medicale din cauza consumului acestor substanţe. Prin această lege, autorităţile au avut pârghiile necesare pentru a închide afacerile cu etnobotanice şi confiscarea mărfii. „Da, într-adevăr, interzicerea etnobotanicelor a fost un mare succes. Aş trece şi stimulentele pentru medici proiect care, din păcate, este atacat la Curtea Constituţională, de unde aşteptăm un răspuns”, a mai spus Ciuhodaru. Deputatul iniţiase o măsură prin care medicii beneficiau de stimulente în limita a două salarii minime brute. Guvernul condus de Dacian Cioloş a atacat legea la Curtea Constituţională.

 

În subiectele medicale, Ciuhodaru este tot timpul şi în Opoziţie, şi la Putere

Cât a vorbit în Parlament

Ciuhodaru a făcut parte, până în octombrie 2013, din Comisia pentru Sănătate şi familie, din noiembrie 2013 este vicepreşedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, iar din octombrie 2015 face parte din Subcomisia pentru egalitate de tratament şi nediscriminare.

Din 2012 şi până în prezent, a avut mai multe zeci de luări de cuvânt, însumând mai mult de cinci ore, peste 200 de interpelări adresate Guvernului şi sute de declaraţii politice. Aproape niciodată Ciuhodaru nu depune o singură astfel de declaraţie, ci câte patru, cinci sau şase, cu titluri care de care mai tabloidale: „Are cineva o lămâie?”, „Ce nu cere KWI”, „Un alt motiv pentru educaţia pentru sănătate - aragazul” sau „Un alt motiv pentru educaţia pentru sănătate: verigheta”.

 

Emisiune de prevenţie

În actualul mandat, Tudor Ciuhodaru a reuşit să iniţieze nouă proiecte de lege care au fost votate de Camera Decizională. În total, a semnat 170 de propuneri legislative şi 10 moţiuni.

Iniţiativa legislativă ,,Minutul de sănătate”, propusă de Ciuhodaru, a fost adoptată de Senat. Astfel, emisiunea ar urma să fie difuzată zilnic în principalele emisiuni de ştiri. Această iniţiativă legislativă urmăreşte crearea unui program naţional de educaţie pentru sănătate şi vine în completarea legii prin care au fost introduse orele de educaţie pentru sănătate în unităţile de învăţământ.

 

Citește și Gafă: Doboș (PNL) a semnat ca s-o scape pe Udrea. Deși s-a scuzat că și-a pus semnătura, deputatul crede în principiul modificării legii

 

Liberalii: „Imaginea şi-a făcut-o la spital”

În ceea ce priveşte prezenţa pe scena politică, colegii din Parlament nu îl văd ca pe un politician de calitate, ci mai degrabă ca un profitor ce s-a folosit foarte mult de calitate de medic. „E un tip care are un marketing foarte bun. Imaginea şi-a făcut-o la spital. Îl vedeţi când la Iaşi, când la Vaslui. Nici nu aş putea să spun care este traseul lui politic. A fost în atâtea locuri încât nu-mi mai aduc minte”, a spus Costel Alexe, deputat PNL.

Primarul pesedist din Schitu Duca, cunoscut, de altfel, pentru poziţiile sale radicale, nu prea îl are la inimă pe Ciuhodaru şi prezenţa sa pe locurile eligibile ale PSD Iaşi la alegerile din decembrie. „Nu am cunoştinţă despre aşa ceva. A fost săptămâna trecută un Comitet Executiv şi va fi altul la sfârşitul lunii. Au fost discuţii despre primii 12 la lista pentru Camera Deputaţilor. Nu ştiu dacă va fi domnul Ciuhodaru. Ar fi fost mai bine ca pe locurile eligibile 1-5 să fie prezenţi membri PSD. Dacă nu va fi aşa, voi comenta atunci. Trebuie să fie prezenţi cei care au susţinut partidul, care au contribuit major. Dacă vine domnul Ciuhodaru de la PP-DD...”, a încheiat, retoric, Mihai Mihalache.

 

 Analistul Lucian Dîrdală nu e impresionat de Ciuhodaru

Pe fond, nimic spectaculos

Analistul politic Lucian Dîrdală susţine că activitatea legislativă a lui Ciuhodaru nu este una impresionantă. „Ştiu că a participat ca iniţiator la mai multe proiecte legislative în domeniul medical. Nu activitatea legislativă este punctul-cheie. Punctul-cheie este discuţia din cadrul conflictului pe tema SMURD, unde punctul de vedere al dumnealui nu a avut câştig de cauză. Este cunoscută şi dezbaterea Spitalul de Urgenţă versus Oncologie. Nici aici punctul de vedere al lui Tudor Ciuhodaru nu a triumfat. În actualul mandat situaţia s-a mai schimbat, fiind prezent la Vaslui. Traseul politic este greu de explicat. Întrebarea pentru Tudor Ciuhodaru ar fi de câte ori a trecut de la Opoziţie la Putere. Cred că aşa trebuie judecat”, a spus Dîrdală.

Analistul ieşean a făcut referire la momentul 2012, când Ciuhodaru a fost, timp de două zile, subsecretar de stat în locul lui Raed Arafat, anunţând că va face „o evaluare dură” a sistemului de urgenţă şi punând sub semnul întrebării faptul că „Se asigură în continuare asistenţă de urgenţă gratuită de către stat prin sistemul integrat 112”. De asemenea, el a militat agresiv pentru ca actualul Institut de Oncologie să fi devenit spital de urgenţă.


Secretarul de stat în Ministerul de Finanţe Mariana Vizoli este urmărită penal în dosarul Murfatlar. Aceasta urmează să-şi dea demisia din funcţie. Mariana Vizoli a fost numită secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice pe probleme de fiscalitate de către premierul Dacian Cioloş.

 

În dosar mai este vizat şi vicepreşedintele ANAF, Daniel Diaconescu care, de asemenea, îşi va da demisia.

 

Potrivit unui comunicat transmis vineri de DNA, procurorii anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile faţă de Ana Jarda, la data faptelor director în cadrul Direcţiei generale management al domeniilor reglementate specific din cadrul MFP, membru al Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor, Daniel Diaconescu, la data faptelor, directorul general al Direcţiei generale de informaţii fiscale din cadrul ANAF, membru al aceleiaşi comisii, Mariana Vizoli, la data faptelor director al Direcţiei de legislaţie în domeniul TVA din cadrul MFP, membru al comisiei menţionate, Ciprian Badea, la data faptelor director general al Direcţiei generale juridice din cadrul MFP, vicepreşedintele comisiei, şi Monica Negruţiu, la data faptelor directorul general al Direcţiei generale de reglementare a colectării creanţelor bugetare — ANAF şi membru al comisiei.

 

Cei cinci funcţionari publici sunt acuzaţi de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

 

De asemenea, doi administratori ai unor societăţi comerciale, respectiv Cornel şi Viorel Potîrniche, sunt urmăriţi penal sub control judiciar pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată.

 

(Sursa: capital.ro)


Prim-ministrul Dacian Cioloş a semnat decizia de eliberare din funcţie a secretarului de stat din Ministerul Agriculturii, Dumitru Daniel Botănoiu, care ocupa această funcţie din mai 2012, de la instalarea primului guvern Ponta.

 

Decizia a fost publicată luni în Monitorul Oficial.

 

Dumitru Daniel Botănoiu a fost numit în funcţia de secretar de stat în mai 2012. Anterior, el a mai lucrat în atât ca angajat al Ministerului Agriculturii, cât şi în structuri asociative ale producătorilor agricoli.

 

(Sursa: digi24.ro)


Fostul colonel SRI Daniel Dragomir, arestat preventiv pentru că ar fi plătit bani frumoși firmei Black Cube din Israel pentru a o spiona pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a avut de-a lungul timpului relații de afaceri, direct sau indirect, cu mai multe personaje influente, dar și controversate. Unul dintre acestea este Ovidiu Puțura, fost judecător și secretar de stat în Guvernul Ponta, trimis în judecată în aprilie 2015.

 

Firma Peer House Communication SRL, specializată în activități de consultanță în domeniul relațiilor publice și al comunicării, a fost construită de fostul șef în cadrul Direcției Generale de Prevenire și Combatere a Terorismului a SRI pe scheletul unei alte firme, Daiman Media SRL.

 

La început, în februarie 2013, Daniel Dragomir era unic asociat, fondator și administrator al societății care se ocupa cu activități de consultanță și management, inclusiv în domeniul relațiilor publice și al comunicării. Un an și ceva mai târziu, după ce o cooptează în firmă și pe soția sa, Marinela Dragomir, Daniel Dragomir schimbă denumire societății în Peer House Communication SRL.

 

În septembrie 2015, Daniel Dragomir își cesionează acțiunile Ofeliei Alina Puțura, soția lui Ovidiu Puțura, fost judecător și secretar de stat în Ministerul Justiției, trimis cu câteva luni înainte în judecată, de procurorii DNA, pentru dare de mită și trafic de influență. Potrivit datelor din dosar, Ovidiu Puțura ar fi promis, în noiembrie 2014, judecătoarei Corina Iacob de la Tribunalul Bistrița că o va ajuta ca fiul său să promoveze examenul pentru notari stagiari, în schimbul unei hotărâri favorabile într-un dosar în care era implicată Ofelia Alina Puțura. Tot potrivit anchetatorilor, Ovidiu Puţura îi spunea judecătoarei Corina Iacob că o va agresa fizic pe o colegă a acesteia dacă nu soluţionează favorabil dosarul soţiei sale, spunând: „Îi dau doi pumni în gură în tribunal, de îi rup picioarele, o calc cu maşina”.

 

La câteva luni după ce Ofelia Alina Puțura ajunge să dețină 50% din acțiunile Peer House Communication SRL, în aprilie 2016 mai precis, societatea și-a majorat capitalul social, prin intermediul unor cupoane emise în 1931 de către Regatul României, garantate de statul român și aflate la purtător. Este vorba de 17 cupoane estimate la 77.206.020 lei, conform evaluării făcute în aprilie 2016 de expertul autorizat Gheorghe Vișoiu. Este vorba de același Gheorghe Vișoiu trimis în judecată în aprilie 2015 în dosarul ANRP în care sunt implicați și fostul șef al Agenției Naționale de Integritate Horia Georgescu și ex-deputații Theodor Niculescu și Marko Attila. În dosar, Vișoiu a fost acuzat că ar fi săvârșit, în calitate de angajat al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, trei infracţiuni de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave.

 

Potrivit datelor de Ministerul de Finanțe, SC Peer House Communication SRL, societate înregistrată cu un singur angajat, nu ar fi avut, în ultimii trei ani, o situație financiară prea bună.

 

În 2013, firma a avut o cifră de afaceri netă de 31.111 euro și o pierdere netă de 14.312 euro. Anul următor, în 2014, cifra de afaceri netă crește la 87.251 euro, iar societatea înregistrează un profit net de 30.191 euro. În 2015, cifra de afaceri netă a Peer House Communication cade la 13.285 euro, iar pierderea netă crește la 16.363 euro.

 

Daniel Dragomir, arestat preventiv miercuri seară, a fost acuzat că ar fi plătit 900.000 de lire sterline firmei israeliene Black Cube pentru spionarea Laurei Codruța Kovesi. Suma i-ar fi fost furnizată lui Dragomir, fost ofițer SRI, de mai multe persoane interesate în denigrarea șefei DNA.

 

Daniel Dragomir a fost arestat, miercuri seară, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la transfer neautorizat de date informatice, instigare la operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice, instigare la fals informatic, în formă continuată şi instigare la violarea secretului corespondenţei.

 

(Sursa: digi24.ro)


Secretarul de stat Gabriel Biriș a demisionat din Ministerul Finanțelor, iar demisia i-a fost acceptată, a anunțat, joi, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu.

 

Demisia vine în urma controverselor pe care le-a iscat în spațiul public un proiect de modificare a Codului fiscal, scurs în presă, pe care și-l asumase secretarul de stat.  Ca urmare a interpretării că Ministerul Finanțelor ar avea de gând să crească contribuțiile angajaților, mai ales dacă e vorba de PFA, ministrul Finanțelor, Anca Dragu, a trebuit să infirme public această suspiciune.

 

Liviu Iolu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a precizat că demisia a fost depusă la Cabinet în această dimineață.

 

(Sursa: digi24.ro)


Pagina 10 din 10