Anul Nou este sărbătorit prin obiceiuri diverse şi inedite de diferitele popoare, însă peste tot se manifestă credinţa unui nou început şi speranţa unui viitor mai bun, prin aruncarea lucrurilor vechi din casă, aprinderea de artificii sau exprimarea unor dorinţe. De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.
Anul Nou este sărbătorit prin obiceiuri diverse şi inedite de diferitele popoare, însă peste tot se manifestă credinţa unui nou început şi speranţa unui viitor mai bun, prin aruncarea lucrurilor vechi din casă, aprinderea de artificii sau exprimarea unor dorinţe. De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.
M-am gândit de multe ori dacă îmi pare rău că nu am plecat din România. Dacă regret că am rămas. Dacă am obosit să lupt pentru a schimba în bine societatea românească.
Răspunsul a fost de fiecare dată, același: Nu.
Anul Nou este sărbătorit prin obiceiuri diverse şi inedite de diferitele popoare, însă peste tot se manifestă credinţa unui nou început şi speranţa unui viitor mai bun, prin aruncarea lucrurilor vechi din casă, aprinderea de artificii sau exprimarea unor dorinţe. De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.
O companie din Iași a închiriat pentru două zile spațiu publicitar în Times Sqaure pentru a le transmite românilor „La mulți ani”.
Ministrul Muncii Raluca Turcan i-a urat „La mulţi ani!” baronului Samuel von Brukenthal, născut la 26 iulie 1721 şi decedat în 1803.
Anul Nou este sărbătorit prin obiceiuri diverse şi inedite de diferitele popoare, însă peste tot se manifestă credinţa unui nou început şi speranţa unui viitor mai bun, prin aruncarea lucrurilor vechi din casă, aprinderea de artificii sau exprimarea unor dorinţe. De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.
În anii ce au urmat, România a arătat lumii că o țară întregită, stăpână pe ea însăși, poate juca un rol de prim rang în viața politică și economică internațională. Succesul României interbelice nu s-a datorat însă doar simplului fapt că țara noastră avea o suprafață teritorială mai mare ci, mai ales, faptului că românii se regăseau, pentru prima oară în istorie, uniți în jurul aceluiași tricolor. A fost momentul nostru astral, când, în sfârșit, eram „uniți în cuget și simțiri”, așa cum spusese cândva poetul Andrei Bârseanu, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
1 Decembrie ne aduce în fiecare an un mare prilej de sărbătoare. Este Ziua Națională a Românilor, un simbol extrem de puternic al forței noastre atunci când ne unim în jurul unui proiect, al unui ideal, şi demonstrăm că reușim imposibilul. Am dovedit-o nu doar în 1918, ci în multe alte momente-cheie ale istoriei noastre îndepărtate sau al celei recente.
Cu ocazia Zilei Armatei Române, deputatul PMP Iași Petru Movilă a transmis un mesaj militarilor:
