UDMR nu va susţine, începând de joi, nicio iniţiativă sau măsură a Guvernului, iar protocolul de colaborare dintre această formaţiune şi coaliţia PSD-ALDE rămâne fără obiect, a anunţat joi liderul Uniunii, Kelemen Hunor.

UDMR, prin „Consiliul Regional al Aleșilor Locali din Ținutul Secuiesc" susține ca se delimitează de acțiunea de acoperire cu saci negri a crucilor din Cimitirul Internațional Valea Uzului și de persoanele participante, considerând că a fost vorba despre o provocare care a avut ca scop discreditarea maghiarilor, se arată într-un comunicat publicat vineri pe site-ul partidului.

Deputatul PNL Dumitru Oprea afirmă, în cadrul unei declarații politice, că Partidul Național Liberal a reușit, în ultimele luni, prin parlamentarii săi și cu ajutorul președintelui țării, să oprească o serie de abuzuri ale coaliției majoritare. Concret, PNL a atacat, cu succes, la Curtea Constituțională, mai multe legi și a desfășurat o activitate susținută în comisiile Camerei Deputaților sau ale Senatului.

Senatorul UDMR Verestoy Attila a încetat din viaţă la 63 de ani. Informaţia a fost confirmată de colegii săi parlamentari.

Verestoy Attila suferea de cancer și se afla la o clinică din Viena.

Verestoy Atilla a fost cel mai longeviv parlamentar al Românie şi se afla la al optulea mandat consecutiv în legislativ. A intrat în politică în ianuarie 1990, atunci când a devenit consilier al Frontului Salvării Naţionale. În februarie acelaşi an, a devenit membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, iar în mai 1990 a câştigat primul mandat de senator UDMR, la alegerile parlamentare.

A fost secretar al Biroului Permanent al Senatului, iar din 1992 şi până în 2004, lider al Grupului Parlamentar UDMR din Senat.

Senatorul Verstoy Attila s-a născut la 1 martie 1954 în Odorheiu Secuiesc. În 1978 a absolvit facultatea de Tehnologie Chimică din cadrul Politehnicii Bucureşti, iar în 1999 a devenit doctor în chimie anorganică şi protecţia mediului la Universitatea Politehnică, Bucureşti.

Verestoy Attila a obținut în 2016 şaptelea mandat consecutiv de senator, la care se adaugă perioada cuprinsă între 1990 şi 1992 când, de asemenea, a fost prezent în Parlamentul României. De asemenea, ocupă funcţii de conducere la nivel central şi teritorial în UDMR din 1989 şi a s înfiinţat fundaţia caritabilă Dr. Verestoy Attila.

Senatorul UDMR a fost unul dintre cei mai bogaţi parlamentari. Deținea mai multe suprafeţe de teren în Bucureşti, Harghita şi Ilfov, două case și trei apartamente, o colecţie de bijuterii estimată la 58.000 de euro şi o colecţie de tablouri evaluată la aproximativ 25.000 de euro.

Verestoy Attila are un copil şi doi nepoţi.

(Radio Iaşi/FOTO arhivă hotnews.ro)

Senatul a adoptat tacit, adică fără niciun fel de dezbatere și fără vreun vot în plen, proiectul de lege depus de opt parlamentari UDMR de modificare a Codului penal, Codului de procedură penală și a Legii privind executarea pedepselor.

După cum a arătat digi24.ro, proiectul a fost depus pe 8 martie sub semnătura senatorilor UDMR Császár Károly Zsolt, Cseke Attila-Zoltan, Fejér László-Ödön, Novák Csaba-Zoltán, Tánczos Barna și Verestóy Attila, precum și a deputaților UDMR Ambrus Izabella-Agnes și Márton Árpád-Francisc.

Din martie până astăzi, Camera superioară condusă de Călin Popescu Tăriceanu nu a dezbătut în plen proiectul de lege și nici nu s-a pronunțat prin vot asupra lui.

Proiectul vizează modificarea art. 39 alin. 1 lit. b din Codul penal, referitor la pedeapsa care se poate acorda în cazul concursului de infracțiuni. Mai precis, inițiatorii și-ar dori o reducere a pedepselor, prin micșorarea sporului care se acordă în cazul concursului de infracțiuni.

În forma actuală, Codul penal prevede: „când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite”. Reprezentanții UDMR ar dori ca prevederea să sune altfel: „când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor care nu depășește jumătate din pedeapsa principală”.

Udemeriștii ar dori și ca orice persoană trimisă în judecată să beneficieze de circumstanță atenuantă dacă a acoperit prejudiciul până la primul termen de judecată.

Modificări ar dori UDMR să aducă și la prevederile din Codul penal referitoare la liberarea condiționată.

În prezent, liberarea condiționată este posibilă după executarea a minimum două treimi din pedeapsă, în cazul pedepselor care nu depășesc 10 ani, respectiv a cel puțin trei pătrimi, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul pedepselor mai mari de 10 ani.

Parlamentarii minorității maghiare vor ca liberarea condiționată să fie posibilă după executarea a cel puțin jumătate din pedeapsă, în cazul pedepselor care nu depășesc 10 ani, respectiv a cel puțin două treimi, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul pedepselor mai mari de 10 ani.

Prin modificările propuse la Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, UDMR dorește ca regimul închis de detenție să poată fi aplicat doar persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violență. Forma actuală a legii condiționează regimul închis doar de cuantumul pedepsei (între 3 și 13 ani).

Inițiatorii UDMR mai vor ca regimul semideschis să se aplice condamnaților pentru fapte comise fără violență, în cazul pedepselor între 3 și 13 ani. În fine, de regim deschis ar trebui să beneficieze inclusiv cei condamnați pentru fapte comise cu violență, atâta timp cât au primit pedepse de cel mult 1 an.

Printr-un nou alineat propus a fi introdus în lege, cei care au primit pedepse de până la 1 an, pentru fapte comise fără violență, ar urma să-și execute pedeapsa în arest la domiciliu.

Deci, pentru pedepsele de până în 10 ani, 50% în loc de 66%, iar pentru pedepsele de peste 10 ani, 66% în loc de 75%, dar nu mai mult de 15 ani.

Partidele politice au beneficiat în prima decadă a lunii iulie de subvenții de la stat în valoare totală de 2.255.274,97 de lei, informează un comunicat al Autorității Electorale Permanente, transmis miercuri și preluat de Agerpres.

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți seară, în Germania, că nu trebuie să se negocieze autonomie pe criterii etnice, pentru că nu sunt chestiuni dorite în România.

„Atrag atenția PSD să nu introducă în pachetul de negociere chestiuni care nu trebuie negociate. Mă gândesc că nu trebuie să se negocieze vreun fel de autonomie pe criterii etnice. Sunt chestiuni care în România nu sunt dorite, nu trebuie negociate sub presiunea unei situații deosebite”, a declarat Iohannis.

„Situaţia politcă de la nivel naţional nu este îmbucurătoare. Însă este un moment prielnic pentru ca parlamentarii PSD Iaşi să îşi „spele păcatele” de la votul pentru buget de la începutul anului, unde am fost completamente ignoraţi de Guvern, şi să negocieze votul de la moţiunea de cenzură de mâine plecând de la proiectele Iaşului, nu de la trocul imoral negociat de Liviu Dragnea cu UDMR”, arată deputatul PNL Iași Marius Bodea.

Discuțiile dintre liderii PSD și cei ai UDMR privind votarea moțiunii de cenzură au fost întrerupte astăzi. Grupul UDMR din Camera Deputaților este în ședință pentru a decide pașii de urmat după înghețarea negocierilor.

Şedinţa comună a comisiilor juridice, a drepturilor omului şi cea pentru administraţia publică s-a anulat, marţi dimineaţa, pentru a doua oară, din cauză că reprezentanţii UDMR şi PSD nu s-au înţeles asupra proporţiei unei minorităţi naţionale în populaţia unei localităţi de la care folosirea în administraţie a limbii respectivei minorităţi devine obligatorie, potrivit News.ro.

Scandal în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor din cauza proiectelor de lege cerute de UMDR şi susţinute de majoritate. Un deputat PNL şi-a obligat colegii să asculte cântece patriotice. El spune că astfel vrea să le atragă atenţia celor de la PSD care, spune el, „vând ţara pentru susţinerea moţiunii de cenzură”.