Proiectul se circumscrie perfect atât aşteptărilor sociale, repetat şi clar exprimate, de amplificare a demersurilor guvernului, în vederea diminuării abandonului şcolar în învăţământul preuniversitar și a unei viitoare excluderi sociale, cât, mai ales, prevederilor legii fundamentale a statului român care garantează accesul general la educaţie pentru toţi cetăţenii.
Fiind vorba de un proiect-pilot cu un profund conţinut social, alegerea unităților de învățământ s-a realizat prin selectarea în funcție de gradul de complexitate și particularitățile educaționale diferite, dispuse echilibrat la nivel național, în medii rezidențiale diverse. Prima categorie include unități din localităţile situate în zone geografice izolate sau greu accesibile din cauza condițiilor naturale, aşa cum sunt cele din comune îndepărtate din Delta Dunării, din unele zone montane sau de câmpie, în medii sociale defavorizate, cu grad ridicat de sărăcie.
Cea de-a doua categorie, considerată una cu rol de influență și stimulare, se referă la incluziunea socială și este reprezentată de liceele şi colegiile pedagogice, datorită statutului de centre de resurse educaţionale și de unități de învățământ complexe și relevante pentru sistemul educațional românesc. Este bine cunoscut faptul că aceste instituţii beneficiază, prin însăşi structura lor, de suportul unor şcoli de aplicaţie pentru practica pedagogică. În plus, prin chiar specificul lor, unităţile de învăţământ cu profil pedagogic atrag, anual, un important număr de elevi provenind din medii geografice diferite, în special din mediul rural, ceea ce reprezintă o posibilitate de pilotare eficientă și de analiză a efectelor programului.
În concluzie, ne aflăm în faţa unui proiect de importanţă majoră, cu pronunţat caracter social, destinat reducerii rapide a riscului de abandon şcolar şi implicit, de excluziune socială, ținând cont că rata cazurilor de abandon școlar timpuriu din sistemele de educație și formare a ajuns la 19,1%.
Consider că acest proiect va fi o reușită, dar și o fază incipientă, absolut necesară, a unui viitor program naţional care să permită acordarea unui suport alimentar tuturor elevilor din România, indiferent de forma de organizare a instituţiei de învăţământ, de stat sau particulară, frecventată.
Modelele europene de succes, mai ales în țările nordice, au dovedit că sprijinul elevilor, servirea unei mese calde, extinderea programului școlar cu activități complementare de după amiază - activități educaționale, sportive, artistice - reprezintă trasee de succes școlar și de atragere a elevilor spre studiu, analiză și cunoaștere, indiferent de mediul familial, social, economic, cultural căruia îi aparțin.
Deputat PSD de Iași
Prof. dr. Camelia GAVRILĂ
PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,
ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT