Un elev în vârstă de 17 ani a fost găsit vineri mort în sala de meditaţii a unui liceu din Miercurea Ciuc, cu o plagă înţepată la nivelul inimii, medicii de la Serviciul de Ambulanţă afirmând că ar fi vorba de o sinucidere.

Tudorel Toader, fost ministru al Justiției, susține, pe Facebook, că a fost dat afară din Guvern pentru că a refuzat să gireze o serie de OUG-uri controversate.

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, vineri, pe Facebook, că a decis să o demită pe Ecaterina Andronescu din fruntea ministerului Educaţie. Ministru interimar al Educaţiei va fi Daniel Breaz. Motivul demisiei îl reprezintă declaraţiile făcute de Andronescu într-o emisiune TV, conform cărora Alexandra nu ar fi trebuit să se urce într-o maşină de ocazie, susţinând că pe „vremea ei” fetele erau educate de către părinţi să se nu urce cu străini în maşină.

Fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, arată pe pagina personală de Facebook de ce a fost debarcat din fruntea ministerului de Justiţie. Printre motivele invocate de Tudorel Toader se numără refuzul de promovare a OUG privind amnistia şi graţierea precum şi refuzul de avizare favorabilă a proiectului de act normativ privind înființarea Fondului Suveran.

Social democraţii urmează să discute în coaliţie dacă îl mai susţin pe Tudorel Toader. Lista nemulţumirilor este însă tot mai lungă şi cuprinde lipsa a două ordonanţe importante, care au fost cerute în mod repetat: OUG pe contestaţie în anulare şi OUG pe Codurile Penale.

Doi adolescenţi din Chişinău, o fată şi un băiat, cu vârste de 15 şi respectiv 16 ani, s-au aruncat în dimineaţa zilei de miercuri, 8 martie, de pe acoperişul unul bloc locativ cu 18 etaje. Ambii minori s-au stins din viaţă.

Membrii consorțiului „Universitaria”, în a cărui componență se află rectorii universităților din București, „Al. I. Cuza” din Iași, „Babeș Bolyai” din Cluj, de Vest din Timișoara și Academia de Studii Economice din București, s-au autosuspendat din Consiliul Național al Rectorilor.

Consorțiul „Universitaria” reprezintă peste 25% din numărul total de studenți din România și peste 35% din activitatea de cercetare universitară românească.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu s-a folosit de funcţia şi de banii instituţiei pentru a-şi promova imaginea în campanii electorale. Interesul personal era pe primul plan iar problemele de sănătate invocate au fost mereu un pretext pentru a tergiversa procesul. Pentru asta a primit 15 ani de închisoare în dosarul perdelelor forestiere, spun magistraţii în motivare. Decizia nu este definitivă.

În dosarul în care a primit o pedeapsă de 15 ani de închisoare, Nicuşor Constantinescu a fost judecat pentru şase acuzaţii de abuz în serviciu. Toates sunt legate de atribuirea unor contracte finanţate de la bugetul Consiliului Judeţean Constanţa.

„În concepţia inculpatului Constantinescu, proiectele finanţate de Consiliul Judeţean au constituit doar un pretext pentru deturnarea unei părţi importante a bugetului judeţului. În acelaşi timp, popularizarea la nivelul tuturor localităţilor a acestor programe a servit, într-o măsură semnificativă, şi promovării electorale a inculpatului Constantinescu”, scrie în motivarea Curţii de Apel Bucureşti.

Instanţa a validat prejudiciul calculat de procurorii DNA la aproximativ 30 de milioane de lei.

„Se conturează o anumită atitudine constantă a inculpatului faţă, nu numai de bugetul instituţiei pe care o conducea prin prisma funcţiei sale, dar şi faţă de interesele comunităţii pe care era chemat să o susţină, atitudine ce poate fi caracterizată ca fiind îndreptată exclusiv spre atingerea scopurilor personale, într-o vădită indiferenţă faţă de responsabilităţile ce îi reveneau în virtutea funcţiei sale”, scriu judecătorii Curţii de Apel Bucureşti.

Mai mult, instanţa de judecată a considerat că starea de sănătate a lui Nicuşor Constantinescu nu este un argument pentru o pedeapsă mai mică. Judecătorul Curţii de Apel arată că atitudinea din timpul procesului denotă că fostul lider local s-a folosit de problemele medicale pentru a tergiversa procesul.

„M-a externat DNA-ul din spital”, se plângea, în această vară, fostul şef al CJ Constanţa.

Decizia de condamnare la 15 ani de închisoare nu este definitivă. Nicuşor Constantinescu a contestat-o, iar procesul se va relua la curtea supremă în luna noiembrie.

(Sursa: digi24.ro)

Toate maşinile parcate pe domeniul public şi cu inspecţia tehnică expirată, precum şi cele neasigurate sau pentru care nu au fost achitate taxe şi impozite ar putea fi ridicate de primării după doar două luni de la data la care au fost găsite şi considerate astfel abandonate, în loc de un an, cât prevede acum legea. Modificările vor intra în dezbaterea Parlamentului în această toamnă, scrie Profit.ro, citată de News.ro.

Conform noilor măsuri propuse, va fi scurtat de la un an la 60 de zile termenul pentru care un vehicul aflat pe domeniul public sau privat poate fi considerat abandonat.

„În marile oraşe, întâlnim adesea depozitate pe domeniul public rulote şi remorci, perioade lungi de timp de 6 luni - 1 an, perioade în care aceste vehicule nu sunt utilizate de proprietari potrivit destinaţiei. Menţinerea termenului de un an duce la prelungirea duratei în care domeniul public primeşte o altă destinaţie decât cea legală. Acceptarea unei soluţii contrare ar conduce la concluzia că aceste terenuri (chiar dacă sunt locuri de parcare de sau parcări publice gratuite), destinate circulaţiei publice şi staţionarii vehiculelor funcţionale, să se transforme într-un spaţiu în care persoane private, invocând diferite situaţii individuale, să depoziteze bunuri proprietate privată, cu afectarea dreptului de proprietate a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, ceea ce este inadmisibil”, argumentează autorii proiectului de lege.

Proiectul extinde, în acest context, şi categoria vehiculelor abandonate, care va cuprinde: toate vehiculele parcate pe domeniul public al căror termen de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice a expirat, precum şi cele neasigurate pentru răspundere civilă pentru caz de pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie sau cele pentru care proprietarul nu a achitat taxele şi impozitele prevăzute de lege. 

În prezent, pentru identificarea proprietarului sau a deţinătorului legal al vehiculului fără stăpân sau abandonat, primarul aduce la cunoştinţă publică caracteristicile tehnice ale vehiculului şi locul de unde acesta a fost ridicat, prin anunţ într-un cotidian local, în termen de 5 zile de la întocmirea procesului-verbal de constatare.

Conform noilor prevederi, primarul va trebui să anunţe locul de identificare a autovehicului, înainte de a fi demarate procedurile de ridicare.

Parlamentarii propun, de asemenea, reducerea de la 10 zile la 5 zile a termenului în care, după primirea somaţiei de la primărie, proprietarul trebuie să ridice autovehiculul abandonat, în caz contrar acesta trecând în proprietatea primăriei.

Autorii proiectului de lege vor să se asigure că proprietariul unui vehicul abandonat nu îl va muta doar pe un alt spaţiu public şi prevăd ca simpla mutare să nu întrerupă termenele şi procedurile specifice pentru o maşină abandonată.

Proprietarul va putea să nu ridice autovehiculul, în urma somaţiei primăriei, doar dacă îl aduce în stare proprie de funcţionare pe drumurile publice. În acest sens, proprietarul va trebui să prezinte dovada că maşina corespunde din punct de vedere tehnic, având inspecţia tehnică periodică în termen de valabilitate, şi că este asigurat, cu toate taxele şi impozitele achitate la zi.

(Sursa: digi24.ro)