Ce ne facem că nu vedem ajunge să ne izbească violent în față, uneori omorându-ne. Adevărul este că la SCTP nu există un management de calitate. Cristian Stoica nu e omul care să merite banii pe care-i cheltuim acolo, dar e ţinut pentru că e din gaşcă. E interesul de grup împotriva interesului general.
Detaliile dezorganizării de la SCTP sunt vizibile când le analizezi în profunzime şi sunt ca găurile unei bărci care se scufundă. REPORTER DE IAŞI a semnalat în premieră că Depoul de tramvaie e un cimitir care toacă bani la infinit. La Iaşi, tramvaiele sunt distruse într-un timp mult mai scurt decât în alte oraşe. Autobuzele lui Pușcașu luau foc în oraş în 2016, exact în campania electorală, ca singur deznodământ posibil a 10 ani de cârpeală şi bani furaţi, tratând transportul local ca o bișnițăreală. Dacă mureau oameni, azi le luam interviuri la închisoare.
Cristian Stoica şi protectorul său, Mihai Chirica, ştiu doar să trăiască la infinit pe datorie. Lui Stoica îi dai 10 milioane de euro subvenţii pe an şi el îi cheltuie pe toţi, fără să modernizeze nimic. Le mai rămâne cât se scurge printre degete. Profitul SCTP sunt banii Primăriei mutaţi dintr-un cont în altul. E sacul fără fund, nu o activitate economică, ci o direcţie de asistenţă socială în care le dai ca să trăiască şi să aibă de unde fura. Problema nu este că trăiesc ei, ci faptul că murim noi.
