Arestați-i pe primarii din Cluj, Bistrița, Călărași, Brăila că dau bani la sport! Primarul Chirica e singurul din țară care nu mai dă bani la cluburile din ligile naționale, preferând să le retragă în mijlocul campionatului. Toți parlamentarii din Comisia de Sport spun că finanțarea din bani publici este legală. Mai mult de zece orașe mari din țară continuă să aloce fonduri publice echipelor din diverse sporturi. Mihai Chirica promisese în toamnă lapte și miere pentru sportivi, iar în ianuarie 2018 își reluase angajamentele, dând speranțe deșarte.
În condițiile în care sportul ieșean este în colaps, echipele de rugby și handbal retrăgându-se din campionat, tot mai multe persoane abilitate susțin că problema finanțării formațiilor ieșene de la Fundația Sportului Ieșean este strict legată de primarul Mihai Chirica.
Astfel, mult hulita Ordonanță 38, din mai 2017, de completare a Legii Sportului, nu interzice finanțarea, iar întoarcerea la Parlament a Legii de aplicare a Ordonanței, de către președintele Klaus Iohannis, face referire la alte aspecte decât cea legată de banii publici.
Arestați-i pe primarii din Cluj, Bistrița, Călărași, Brăila că dau bani la sport! Primarul Chirica e singurul din țară care nu mai dă bani la cluburile din ligile naționale, preferând să le retragă în mijlocul campionatului. Toți parlamentarii din Comisia de Sport spun că finanțarea din bani publici este legală. Mai mult de zece orașe mari din țară continuă să aloce fonduri publice echipelor din diverse sporturi. Mihai Chirica promisese în toamnă lapte și miere pentru sportivi, iar în ianuarie 2018 își reluase angajamentele, dând speranțe deșarte.
În condițiile în care sportul ieșean este în colaps, echipele de rugby și handbal retrăgându-se din campionat, tot mai multe persoane abilitate susțin că problema finanțării formațiilor ieșene de la Fundația Sportului Ieșean este strict legată de primarul Mihai Chirica.
Astfel, mult hulita Ordonanță 38, din mai 2017, de completare a Legii Sportului, nu interzice finanțarea, iar întoarcerea la Parlament a Legii de aplicare a Ordonanței, de către președintele Klaus Iohannis, face referire la alte aspecte decât cea legată de banii publici.
Un traseu sinuos al banilor cuveniți Primăriei Iași s-a oprit în conturile Veolia, fără ca instituțiile de control să fie anunțate. Disponibilitatea la compromis în acest caz a fost ilegală. Suma reprezintă un bonus acordat de stat, încasat nejustificat de Dalkia Termo Iași (predecesoarea Veolia Energie Iași) în 2013 pentru anul precedent. Banii erau cuveniți Primăriei Iași, operatorul de termie din oraș în anul 2012. Cele 2 milioane de lei au stat aproape 4 ani într-un cont al Veolia, până când DNA a început anchetele la firma-mamă, cu sediul la București. Banii au fost returnați Primăriei abia în 2017, printr-o înțelegere secretă cu primarul Mihai Chirica. Curtea de Conturi nu a fost sesizată. Legal, Veolia trebuia să returneze banii către Guvern, iar Curtea de Conturi trebuia să stabilească vinovații.
Șefii Veolia Energie și conducerea Primăriei au jucat alba-neagra cu 2 milioane de lei. Cei aproape 450.000 de euro reprezintă un bonus virat de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice aferent câtorva săptămâni din 2012, bani încasați de operatorul de termoficare și ascunși într-un cont timp de trei ani, dar care i se cuveneau Primăriei. Într-un final, în iarna 2016-2017, banii au ajuns în conturile administrației.
Un traseu sinuos al banilor cuveniți Primăriei Iași s-a oprit în conturile Veolia, fără ca instituțiile de control să fie anunțate. Disponibilitatea la compromis în acest caz a fost ilegală. Suma reprezintă un bonus acordat de stat, încasat nejustificat de Dalkia Termo Iași (predecesoarea Veolia Energie Iași) în 2013 pentru anul precedent. Banii erau cuveniți Primăriei Iași, operatorul de termie din oraș în anul 2012. Cele 2 milioane de lei au stat aproape 4 ani într-un cont al Veolia, până când DNA a început anchetele la firma-mamă, cu sediul la București. Banii au fost returnați Primăriei abia în 2017, printr-o înțelegere secretă cu primarul Mihai Chirica. Curtea de Conturi nu a fost sesizată. Legal, Veolia trebuia să returneze banii către Guvern, iar Curtea de Conturi trebuia să stabilească vinovații.
Șefii Veolia Energie și conducerea Primăriei au jucat alba-neagra cu 2 milioane de lei. Cei aproape 450.000 de euro reprezintă un bonus virat de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice aferent câtorva săptămâni din 2012, bani încasați de operatorul de termoficare și ascunși într-un cont timp de trei ani, dar care i se cuveneau Primăriei. Într-un final, în iarna 2016-2017, banii au ajuns în conturile administrației.
Marius Bodea, deputat PNL și președintele Biroului Politic Local al PNL Iași, și Răzvan Timofciuc, consilier local, au prezentat situația sportului ieșean în cadrul unei conferințe de presă.
Caz concret privind diferența dintre fapte și vorbe: promenada de pe Criș și cea de la Iași. Oradea termină anul acesta promenada din albia râului, cum e la Viena și la Paris. Pe 1 decembrie 2018, orădenii inaugurează un pod nou, monumental, al Centenarului. Totul e în execuție, în doar doi ani se finalizează. La Iași se vorbește de amenajarea Bahluiului de 10 ani. Nu există niciun leu alocat, doar vorbe.
De cel puțin 10 ani, dar foarte intens în ultimii trei ani, proiectul amenajării turistice a Bahluiului este vânturat prin fața ieșenilor. În afara câtorva schițe frumos colorate, nu s-a întamplat absolut nimic concret. În celălalt capăt de țară, la Oradea, primarul liberal Ilie Bolojan a dat drumul la două proiecte pe Crișul Repede, în valoare cumulată de 25 de milioane de lei: ridicarea podului Centenar, dar și realizarea unei zone de promenadă la cota râului.
Caz concret privind diferența dintre fapte și vorbe: promenada de pe Criș și cea de la Iași. Oradea termină anul acesta promenada din albia râului, cum e la Viena și la Paris. Pe 1 decembrie 2018, orădenii inaugurează un pod nou, monumental, al Centenarului. Totul e în execuție, în doar doi ani se finalizează. La Iași se vorbește de amenajarea Bahluiului de 10 ani. Nu există niciun leu alocat, doar vorbe.
De cel puțin 10 ani, dar foarte intens în ultimii trei ani, proiectul amenajării turistice a Bahluiului este vânturat prin fața ieșenilor. În afara câtorva schițe frumos colorate, nu s-a întamplat absolut nimic concret. În celălalt capăt de țară, la Oradea, primarul liberal Ilie Bolojan a dat drumul la două proiecte pe Crișul Repede, în valoare cumulată de 25 de milioane de lei: ridicarea podului Centenar, dar și realizarea unei zone de promenadă la cota râului.
Hotelurile Traian şi Astoria din centrul Iaşului au fost cumpărate, după ce lichidatorii judiciari ai societăţii Turism Moldova, patronată de omul de afaceri Dănuţ Prisecariu, au organizat o nouă licitaţie.
Arhitectul-șef al Iașului vinde cu 100.000 de euro un teren familiei care construise trei blocuri fără autorizație, în cea mai scandaloasă afacere imobiliară din Iași a ultimilor ani. Blocurile din Aurel Vlaicu 49 au fost construite fără autorizație. Poliția Locală a pierdut procesul dintr-un motiv stupefiant: lipsa calității procesuale. De trei ani, primarul Mihai Chirica n-a numit un director general la Poliția Locală. S-au pierdut peste 20 de procese din cauza acestei chichițe procedurale în dosare imobiliare. Colac peste pupăză, Alexandru Mustiață, fostul arhitect-șef, a vândut un teren familiei care construise cele trei blocuri din Aurel Vlaicu. La aceste imobile n-a existat niciodată PUZ și nici autorizație de construcție.
Alexandru Mustiață a venit de nicăieri, a stat un an șef la Urbanism și a plecat din nou în anonimat. Mustiață a picat penibil de două ori concursul de arhitect-șef al Iașului, examenele având loc la București, și apoi și-a cerut transferul la Inspectoratul de Stat în Construcții, altă sinecură călduță.
Arhitectul-șef al Iașului vinde cu 100.000 de euro un teren familiei care construise trei blocuri fără autorizație, în cea mai scandaloasă afacere imobiliară din Iași a ultimilor ani. Blocurile din Aurel Vlaicu 49 au fost construite fără autorizație. Poliția Locală a pierdut procesul dintr-un motiv stupefiant: lipsa calității procesuale. De trei ani, primarul Mihai Chirica n-a numit un director general la Poliția Locală. S-au pierdut peste 20 de procese din cauza acestei chichițe procedurale în dosare imobiliare. Colac peste pupăză, Alexandru Mustiață, fostul arhitect-șef, a vândut un teren familiei care construise cele trei blocuri din Aurel Vlaicu. La aceste imobile n-a existat niciodată PUZ și nici autorizație de construcție.
Alexandru Mustiață a venit de nicăieri, a stat un an șef la Urbanism și a plecat din nou în anonimat. Mustiață a picat penibil de două ori concursul de arhitect-șef al Iașului, examenele având loc la București, și apoi și-a cerut transferul la Inspectoratul de Stat în Construcții, altă sinecură călduță.
