fbpx
 
Oameni cu afaceri de milioane de euro își plasează soțiile la Primărie. În zeci de alte cazuri, primul angajat a fost unul din soți, după care l-a tras după el și pe partener. Drăgan – Smart Production, Boca – imobiliare, Laicu – DRDP și Postolache – Conest au soțiile angajate în Primărie.

 

Dacă angajările pe pile sunt o practică banală în toate instituțiile publice din România, la Primăria Iași se observă un fenomen mai rar întâlnit: oameni de afaceri cu venituri de zeci sau sute de mii de euro anual își plasează soțiile în posturi călduțe, dar remunerate modest, la Palatul Roznovanu.

 

Drăgan: „Nici n-am știut”

Ultimul caz descoperit este al lui Cătălin Drăgan, patronul fostului club Office, și care în trecut a avut mai multe relații comerciale cu Primăria. Soția, Cristina Drăgan, este angajată ca inspector în administrația locală din 2014. În declarația de avere, soția omului de afaceri declară două apartamente, un BMW și acțiuni deținute la firmele soțului: Cadra One, Cadrax Two și Smart Production.
În 2010, soțul, Cătălin Drăgan, a căpătat o reputație nedorită după ce a câștigat o licitație pentru 50 de copertine în stațiile RATP și 50 de city-light-uri cu harta Iașului, licitația fiind îndelung contestată. Firma lui Drăgan prezentase o mostră în mărime naturală, în valoare de câteva mii de euro, în timp ce celelalte firme reclamau că niciun ofertant serios nu poate cheltui atât pentru o licitație pe care nu știe dacă o va câștiga. Valoarea contractului a fost de 820.000 de lei (fără TVA).
Cu un an înainte, câștigase un alt contract, în valoare de 950.000 de lei, pentru montarea a șapte hale metalice la fostul hipodrom de la CUG. Cătălin Drăgan a spus că n-a intervenit pentru angajarea soției: „Ea s-a ocupat, a dat concurs, n-am pus nicio pila, ea și-a dorit. Știți câte probleme am avut în contractele cu Primăria, ce greu mi-am încasat banii? Cu primarul Mihai Chirica sunt doar la nivel de cunoștințe, nu ne vizităm, nu ne sunăm”.

 

Florin Boca, trecut un pic pe la munca de jos în campania electorală, și-a făcut soția chiar șefă de Serviciu la Spațiile Comerciale

Laicu, la fel: „N-am știut”

De ceva timp s-a angajat la Primărie și soția lui Ovidiu Laicu, directorul regional de la Drumuri și Poduri. Luminița Laicu este inspector principal la Direcția Economică, având un salariu net de 2.000 de lei. Soțul a câștigat în schimb, în 2015, peste 140.000 de lei. Ovidiu Laicu spune că nici el n-a pus vreo pilă: „N-am nicio legătură cu angajarea ei, nici nu știam că s-a înscris la concurs. A lucrat în sectorul privat și nu i-a plăcut. Mie nu-mi convine că lucrează la Primărie, că are salariu mic, dar dacă-i place...”.

 

Soția lui Boca a ajuns chiar șefă

Devenit unul dintre cei mai influenți membri ai PSD Iași, unul din principalii sponsori, milionarul Florin Boca și-a adus soția în Primărie, mai exact la DAPPP. Inițial angajată ca inspector, Monica Boca a avansat în 2015, devenind șef Serviciu Administrator Spații Comerciale, salariul fiind de 3.000 de lei/lună.

 

Cătălin Drăgan a făcut întâi afaceri cu Primăria, a văzut că e sigur, apoi și-a angajat și soția aici

Soțul ajunge șef și își aduce și soția

În Primărie sunt multe cupluri, soții lucrând la câteva birouri distanță. Actualul șef de la Resurse Umane, Emanuel Smântână, are soția, Bild Yvonne Cecilie, în siguranță, la șefia Registrului Agricol. Un pesedist de vază, Ionică Ciobanu, fosta spaimă a investitorilor imobiliari când era la conducerea Serviciului Control Urbanism, are la rândul lui soția angajată în primărie. Nana Ciobanu ocupă funcția de șef birou. După retrogradare, Ionică Ciobanu se ocupă de activitatea de la Serviciului Asociații Proprietari.
Lista continuă cu Daniela Cuzuc, inspector DEFPL, căsătorită cu Florin Cuzuc, angajat la Poliția Locală. Alte cupluri: Dănuț Gheorghiță, inspector, și Antoneta Gheorghiță, inspector Protecția Muncii; Cristina Huțanu, șef Birou Mici Întreprinzători, și Dragoș Huțanu, Șef Birou Protecție Civilă. În ceea ce privește Serviciul Informatizare, biroul este împărțit de soții Constantin și Violeta Ignat, ambii fiind inspectori.

 

Cristian Tudușciuc, șef de Achiziții la Servicii Publice, căsătorit cu Ana, consilier la Direcția Economică

Cuplu pe axa Conest-Primărie

Un alt cuplu cu conexiuni în mediul de afaceri este format de Alina și Sorin Postolache. Alina Postolache este inspector la DEFPL, în timp ce soțul, angajat la Conest SA, are un salariu anual de 73.000 de lei.

 

Citește și Directorul de la Cadastru face afaceri cu statul în numele bunicii

 

Soțul, șef de Achiziții, soția - consilier

Legătura cu Palatul Roznovanu este făcută și de soții Ana Cristina și Cristian Tudușciuc. Ana Cristina este angjată la DEFPL ca simplu consilier, iar soțul este șef de achiziții la Servicii Publice SA.
Lista continuă cu Daniel Vasiliu, inspector în Primărie, cu soția Loredana, angajată la Direcția de Asistență Comunitară (DAC) ; Radu Achiței, polițist local, cu soția Anca Băjenaru, inspector de stare civilă; Mihai Apetrei de la Poliția Locală, cu soția Mihaela Matianu, asistent medical la DAC.


Retorica politicienilor Iașului este aceeași de decenii: ni se explică de ce nu pot face un proiect mare, în loc să spună cum vor reuși să-l facă. Traficul din Bularga-Poitiers e cea mai mare urgență a orașului. Șefii Primăriei au găsit scuza: strada Trei Fântâni face parte din Șoseaua de Centură, proiect al Ministerului Transporturilor. Șeful DRDP Iași spune că, în lipsa unei date precise pentru finanțare, Primăria are drumul în administrare. Fostul director DADJ spune că soluția ar fi o asfaltare cu garanție pe trei ani. Prin Drumul Hoților (Trei Fântâni) tot traficul pe axa nord-sud a orașului s-ar decongestiona. Cozile sunt acum infernale, orașul fiind gâtuit în Bularga, și lucrurile se agravează.

 

Cea mai spinoasă problemă de infrastructură a Iașului în acest moment o reprezintă traficul din zona E Gros-Bularga-Pasaj Bucium-Poitiers. O parte importantă din economia locală este concentrată în această zonă. Orașul e gâtuit în Bularga, ca un balon contorsionat care stă să explodeze, pentru că tot tranzitul dinspre Podu Roș sau Zona Industrială spre Bucium și Poitiers se face printr-o singură arteră, colmatată în dreptul intersecției Granit.

Înghesuiala de pe lume

Aici sunt marile supermarket-uri, firmele de bricolaj, sute de ateliere, hale industriale, depozitele angro din care se aprovizionează mii de comercianți din Iași. Pe toate sensurile de mers, cozile la semafoare sunt infernale. Zeci de TIR-uri încep canonada din dreptul E Gros, venind din capătul Zonei Industriale, vrând să traverseze spre Bucium. În sens invers, alte sute de mașini stau blocate pe Poitiers, vrând să traverseze Pasarela Bucium. Toți trec prin Bularga, singura cale de acces. După-amiaza, se adaugă mii de ieșeni care vin din Podu Roș încercând să ajungă în suburbiile Vișani și Pietrărie. Iar cifrele de trafic cresc de la o lună la alta, odată cu creșterea economică și cu dezvoltarea orașului.
E nevoie de o nouă cale de acces între Zona Industrială și Poitiers și aceasta se află sub nasul tuturor. E Drumul Hoților, un proiect de care toți liderii locali vorbesc de 20 de ani dar pentru realizarea căruia nu a făcut niciunul nimic.

 

Coadă pe Poitiers, așteptând intrarea pe Pasarela Bucium


O șosea distrusă, nefolosită de 20 de ani
Subiectul nu se află pe agenda publică, deși infrastructura e principala urgență a unui oraș în dezvoltare. A rămas un proiect de sertar, pasat între Primărie și Guvern.
În acest moment, cei 3,8 km ai străzii Trei Fântâni, cunoscută de toată lumea ca Drumul Hoților, sunt impracticabili pentru mașini, deși unii șoferi se mai încumetă. De la Pasarela Bucium, urmează sute de metri de pavaj prost întreținut, distrugând partea mecanică a mașinii. La curba ce urmează fostului Poligon Auto, dezafectat de mulți ani, începe o zonă asfaltată, dar bitumul este mai bâtrân decât vârsta majorității șoferilor ce trec pe-aici. Drumul e spart, plin de gropi, cratere sau peticit cu zeci de ani în urmă. Aproape de Depoul CFR Socola începe a doua porțiune de pavaj, și mai proastă decât prima porțiune.
Apropiindu-ne de Tomești, există câteva treceri peste pârâul ce însoțește drumul, semn că, pe vremuri, cineva se gândise la legătura dintre Bucium și Zona Industrială. Specialiștii spun că în acest punct construirea unei pasarele care să coboare direct în Calea Chișinăului ar salva tot traficul pe axa nord-sud a orașului.
După Depoul Socola urmează alți 500 m de asfalt distrus, care zdruncină mașinile, după care șoseaua dispare, transformându-se într-un drum de țară, plin de gropi. Aici, s-a cărat intens materie primă pentru Ceramica de pe un versant din Vlădiceni, care a fost ras complet. În final, Drumul Hoților se termină în partea dreaptă a căii ferate, aproape de RAR și Tehnoton.

 

Coadă în Bularga, în față la E Gros

Pisica, aruncată la CNADNR

Reprezentanții Primăriei Iași spun că șoseaua ar fi preluată de CNADNR, care ar urma să primească finanțare de la Ministerul de Finanțe, prin Ministerul Transporturilor, neexistând însă o dată precisă. „Dacă CNADNR spune altceva, nu este real. Există chiar o adresă care să demonstreze aceasta, prin care compania națională de drumuri solicită informații pentru continuarea investiției Centurii ușoare. Mă întreb așa: dacă drumul este al Primăriei Iași, de ce ar cere informații despre el o instituție care nu îl deține? Predarea s-a făcut, pentru că este investiția Guvernului acolo și tot Guvernul trebuie s-o continue. Dacă nu mai au bani pentru continuare, trebuie să spună și găsim pe plan local o soluție”, a detaliat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași, cu o teorie care a tot fost auzită pe acest subiect în ultimii 10 ani.
Buraga spune că, dacă Primăria ar asfalta săptămâna viitoare drumul, instituția ar fi imediat anchetată. „Am realiza o investiție pe o șosea pe care, dacă s-ar găsi finanțare pentru continuarea Centurii, s-ar băga bani de două ori. Pentru că este prinsă în proiectul Șoselei de centură a Iașului, face parte din acel plan. Și atunci ar veni Curtea de Conturi și ar acuza Primăria Iași”, mai spune Buraga.

 

DRDP: „Când or fi bani...”

Reprezentanții Drumurilor Naționale susțin că drumul este în administrarea Primăriei Iași, este inclus în proiectul variantei ocolitoare a Municipiului Iași și, din acest motiv, investițiile sunt blocate, în lipsa altor documente. “Face parte din tronsonul 4 al șoselei de centură și există hotărâre de Guvern să fie preluat către Ministerul Transporturilor. Preluarea se face însă condiționat de găsirea susrselor de finanțare. Adică, dacă nu am finanțare, nu este luat din administrarea Iașului. Cu acest statut juridic, Primăria Iași poate face lucrări de întreținere, dar nu poate face modernizare, pentru că este un proiect național. Dar, la această dată, nimeni nu poate spune când vor fi bani. Cele două variante ocolitoare ale Iașului costă 28, respectiv 24 de milioane de euro”, a explicat Ovidiu Laicu, directorul Direcției Regionale Drumuri Poduri Iași.

 

O șosea dreaptă, dar cu asfaltul distrus

O soluție deșteaptă: asfaltare temporară

În condițiile în care statul român joacă ping-pong între autorități locale și centrale cu o șosea vitală, care ar fi soluția? Este dată de un fost director de drumuri, care a calculat până și suma necesară pentru asfaltare: două milioane de lei pentru cei aproape 4 km de șosea. “Este neglijat un drum extrem de important. Dacă s-ar circula pe-aici, intersecțiile de la Granit și E Gros s-a decongestiona imediat. La statutul actual, pot fi făcute doar lucrări de întreținere. Există o singură soluție. O adresă a Guvernului care să spună că nu există bani pentru această investiție în următorii 5 ani. În această situație, Primăria poate asfalta tot drumul, cu o garanție de 3 ani. Clar el ar ține mai mult, dar s-ar considera că un alt proiect nu se suprapune peste cel existent. Costurile ar fi, încărcat, de maxim 2 milioane de lei. La Drumuri Județene am pus covor asfaltic cu 350.000 de lei pe km, să spunem că aici ar mai fi necesare câteva reparații, deși sunt minore, fundația este bună”, ne-a explicat consilierul județean Daniel Minciună, fost director al Drumurilor Județene.
Faptul că repararea străzii Trei Fântâni ar avea efecte imediate asupra traficului de la Granit și E Gros este confirmat de toți cei intervievați de 7EST. Reprezentanții Primăriei, ai CNADNR și ai firmelor au răspuns în cor că este singura și cea mai ieftină soluție pentru ca tot ce înseamnă coadă la semafor în cele două puncte grele din oraș să dispară.

 

Așa arată acum Drumul Hoților, o șosea pustie ce ar putea rezolva tot traficul din Zona Industrială

Proiecte mai scumpe ale Primăriei în 2016

Costul de doar 2 milioane de lei pentru o șosea atât de importantă este depășit de alte investiții ale Primăriei din 2016. Fără să spună nimeni că aceste cheltuieli sunt mai puțin importante, Primăria Iași alocă, în acest an:
- 8 milioane de lei pentru finalizarea Căminului de Bătrâni Sf Parascheva
- 3,1 milioane de lei pentru renovarea unui corp al Liceului de Informatică
- 3 milioane de lei pentru reabilitarea termică a unor blocuri
- 900.000 de lei pentru reabilitarea termică a blocurilor din Piața Unirii
- 23,5 milioane de lei – asfaltări străzi
- 37 milioane de lei – reabilitare rețeaua de termoficare

 

14 trenuri în 24 de ore

Pentru cine spune că trecerea peste calea ferată către Zona Industrială este timp pierdut, datele arată altceva: CFR operează, în 24 de ore, 14 trenuri către și dinspre Ungheni, dintre care 5 sunt până la 7 dimineața. Mai există unul la ora 9, celelalte 8 fiind de la ora 13 la 19. Rezolvarea timpilor de așteptare la barieră este, în opinia constructorilor, un pasaj direct către Zona Industrială.

 

Citește și Lăudați dar sancționați! Aeroportul pierde 3,5 milioane de euro prin corecții la fonduri europene

 

Ce spun reprezentanții firmelor

Un afacerist ieșean care a avut firma în zona Poitiers și a relocat-o către Centură, spre Valea Lupului, spune că mutarea a făcut-o tocmai pentru a avea acces la o șosea rapidă. “Este clar că traseul logic dinspre Poitiers spre Zona Industrială sau spre Tomești este acest drum. Noi ne-am mutat firma tocmai pentru a avea acces la un drum rapid și bun. Cât timp am funcționat pe Poitiers, ar fi fost mai ieftin și mai rapid să ieșim pe Drumul Hoților către Tomești sau Zona Industrială, dar pentru a proteja mașinile firmei nu am mers pe acolo. Asta a însemnat ani de zile de bani aruncați și timp pierdut”, ne-a explicat Marian Aftene, proprietarul firmei Sabotrans.


Oameni cu afaceri de milioane de euro își plasează soțiile la Primărie. În zeci de alte cazuri, primul angajat a fost unul din soți, după care l-a tras după el și pe partener. Drăgan – Smart Production, Boca – imobiliare, Laicu – DRDP și Postolache – Conest au soțiile angajate în Primărie.

 

Dacă angajările pe pile sunt o practică banală în toate instituțiile publice din România, la Primăria Iași se observă un fenomen mai rar întâlnit: oameni de afaceri cu venituri de zeci sau sute de mii de euro anual își plasează soțiile în posturi călduțe, dar remunerate modest, la Palatul Roznovanu.

 

Drăgan: „Nici n-am știut”

Ultimul caz descoperit este al lui Cătălin Drăgan, patronul fostului club Office, și care în trecut a avut mai multe relații comerciale cu Primăria. Soția, Cristina Drăgan, este angajată ca inspector în administrația locală din 2014. În declarația de avere, soția omului de afaceri declară două apartamente, un BMW și acțiuni deținute la firmele soțului: Cadra One, Cadrax Two și Smart Production.
În 2010, soțul, Cătălin Drăgan, a căpătat o reputație nedorită după ce a câștigat o licitație pentru 50 de copertine în stațiile RATP și 50 de city-light-uri cu harta Iașului, licitația fiind îndelung contestată. Firma lui Drăgan prezentase o mostră în mărime naturală, în valoare de câteva mii de euro, în timp ce celelalte firme reclamau că niciun ofertant serios nu poate cheltui atât pentru o licitație pe care nu știe dacă o va câștiga. Valoarea contractului a fost de 820.000 de lei (fără TVA).
Cu un an înainte, câștigase un alt contract, în valoare de 950.000 de lei, pentru montarea a șapte hale metalice la fostul hipodrom de la CUG. Cătălin Drăgan a spus că n-a intervenit pentru angajarea soției: „Ea s-a ocupat, a dat concurs, n-am pus nicio pila, ea și-a dorit. Știți câte probleme am avut în contractele cu Primăria, ce greu mi-am încasat banii? Cu primarul Mihai Chirica sunt doar la nivel de cunoștințe, nu ne vizităm, nu ne sunăm”.

 

Florin Boca, trecut un pic pe la munca de jos în campania electorală, și-a făcut soția chiar șefă de Serviciu la Spațiile Comerciale

Laicu, la fel: „N-am știut”

De ceva timp s-a angajat la Primărie și soția lui Ovidiu Laicu, directorul regional de la Drumuri și Poduri. Luminița Laicu este inspector principal la Direcția Economică, având un salariu net de 2.000 de lei. Soțul a câștigat în schimb, în 2015, peste 140.000 de lei. Ovidiu Laicu spune că nici el n-a pus vreo pilă: „N-am nicio legătură cu angajarea ei, nici nu știam că s-a înscris la concurs. A lucrat în sectorul privat și nu i-a plăcut. Mie nu-mi convine că lucrează la Primărie, că are salariu mic, dar dacă-i place...”.

 

Soția lui Boca a ajuns chiar șefă

Devenit unul dintre cei mai influenți membri ai PSD Iași, unul din principalii sponsori, milionarul Florin Boca și-a adus soția în Primărie, mai exact la DAPPP. Inițial angajată ca inspector, Monica Boca a avansat în 2015, devenind șef Serviciu Administrator Spații Comerciale, salariul fiind de 3.000 de lei/lună.

 

Cătălin Drăgan a făcut întâi afaceri cu Primăria, a văzut că e sigur, apoi și-a angajat și soția aici

Soțul ajunge șef și își aduce și soția

În Primărie sunt multe cupluri, soții lucrând la câteva birouri distanță. Actualul șef de la Resurse Umane, Emanuel Smântână, are soția, Bild Yvonne Cecilie, în siguranță, la șefia Registrului Agricol. Un pesedist de vază, Ionică Ciobanu, fosta spaimă a investitorilor imobiliari când era la conducerea Serviciului Control Urbanism, are la rândul lui soția angajată în primărie. Nana Ciobanu ocupă funcția de șef birou. După retrogradare, Ionică Ciobanu se ocupă de activitatea de la Serviciului Asociații Proprietari.
Lista continuă cu Daniela Cuzuc, inspector DEFPL, căsătorită cu Florin Cuzuc, angajat la Poliția Locală. Alte cupluri: Dănuț Gheorghiță, inspector, și Antoneta Gheorghiță, inspector Protecția Muncii; Cristina Huțanu, șef Birou Mici Întreprinzători, și Dragoș Huțanu, Șef Birou Protecție Civilă. În ceea ce privește Serviciul Informatizare, biroul este împărțit de soții Constantin și Violeta Ignat, ambii fiind inspectori.

 

Cristian Tudușciuc, șef de Achiziții la Servicii Publice, căsătorit cu Ana, consilier la Direcția Economică

Cuplu pe axa Conest-Primărie

Un alt cuplu cu conexiuni în mediul de afaceri este format de Alina și Sorin Postolache. Alina Postolache este inspector la DEFPL, în timp ce soțul, angajat la Conest SA, are un salariu anual de 73.000 de lei.

 

Citește și Directorul de la Cadastru face afaceri cu statul în numele bunicii

 

Soțul, șef de Achiziții, soția - consilier

Legătura cu Palatul Roznovanu este făcută și de soții Ana Cristina și Cristian Tudușciuc. Ana Cristina este angjată la DEFPL ca simplu consilier, iar soțul este șef de achiziții la Servicii Publice SA.
Lista continuă cu Daniel Vasiliu, inspector în Primărie, cu soția Loredana, angajată la Direcția de Asistență Comunitară (DAC) ; Radu Achiței, polițist local, cu soția Anca Băjenaru, inspector de stare civilă; Mihai Apetrei de la Poliția Locală, cu soția Mihaela Matianu, asistent medical la DAC.


Pagina 59 din 59

Arhiva ReporterIS

« Mai 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31