Apropiaţii primarului din Voluntari, Florentin Pandele, soţul Gabrielei Firea, se mută rând pe rând la Primăria Capitalei, fieful soţiei sale, Gabriela Firea, atrage atenţia liberalul Ovidiu Raeţchi.
PNL a atras atenţia încă din campania pentru alegerile locale despre riscul "pandelizării" Capitalei, însă unii au acuzat că este vorba de retorică, a declarat sâmbătă, pe contul său de Facebook, vicepreşedintele PNL Bucureşti Ovidiu Raeţchi.
„Toţi oamenii lui Pandele se mută la Primăria Bucureşti. Emanuel Gabriel Butnariu - fost consilier al lui Florentin Pandele - a fost numit director general al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale din Bucureşti, el fiind şi vicepreşedintele PSD Ilfov. Un domeniu delicat, aflat într-o criză acută, este gestionat de un om de-al lui Pandele.
De asemenea, Speranţa Cliseru, administratorul public al oraşului Voluntari, se pare că este mâna dreaptă a Gabrielei Firea şi în general, dai peste câte un mini-Pandele peste tot prin Primăria Generală.
PNL vorbea în campanie despre Pandelizarea Bucureştiului şi unii ne-au acuzat că aste e doar retorică de campanie. Din nefericire, e doar adevărul”, a scris deputatul Ovidiu Raeţchi.
(Sursa: Epoch Times România)
„Monstruoasa coaliţie” birocratică de la instanţă aduce aminte de zâzaniile din timpul domniei lui Cuza. Primăria comunei susţine că aproape jumătate dintr-un teren administrat de Complexul Muzeal Moldova îi aparţine şi îl revendică în instanţă. La bară este chemat şi Guvernul, somat să repare nedreptatea.
Peste 6 hectare de teren din apropierea Palatului Cuza de la Ruginoasa au adus în faţa judecătorilor Primăria din comună, Complexul Muzeal Naţional Moldova (CMNM), Guvernul, Statul Român prin Ministerul de Finanţe şi Ministerul Culturii.
Prea mult
Terenul din Dumbrăviţa, unul dintre satele comunei, pe care se află două iazuri, păşune, pădure şi popasul turistic „Alexandru Ioan Cuza” se află în proprietatea Statului şi în administrarea Complexului Muzeal. Însă, Primăria Ruginoasa susţine că proprietatea a fost dintotdeauna în domeniul public al comunei, iar, în afară de 8,63 hectare de teren aferente Palatului Cuza, Complexul nu mai deţine nicio altă suprafaţă în zonă. Acest lucru ar fi reieşit şi din registrele cadastrale din 1987, potrivit instituţiei.
Complexul care administrează Palatul de la Ruginoasa, la judecată
În plângerea adresată instanţei, reprezentanţii Primăriei Ruginoasa susţin că situaţia s-ar fi schimbat după ce, în anexa unei hotărâri de Guvern din 2010, referitoare la datele de identificare privind bunurile aparţinând domeniul public al Statului, aflate în administrarea Complexului Muzeal Naţional Moldova, a fost înscris Palatul Memorial „Alexandru Ioan Cuza” cu de 3.085 metri pătraţi suprafaţă construită şi 147.698 metri pătraţi de teren aferent, dobândiţi în baza unei hotărâri a Consiliului Judeţean Iaşi din 1980. Însă, actul din urmă cu 36 de ani nu ar face nicio referire la vreo suprafaţa de teren, arată Primăria.
Intabulare respinsă
„Complexului Muzeal Naţional Moldova nu i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra terenurilor prin vreo hotărâre judecătorească, nu i-au fost vândute sau donate suprafeţele de teren şi nu cunoaştem împrejurarea potrivit cărora în administrarea acestuia s-ar afla suprafaţa totală de 147.698 metri pătraţi, deci cu un plus de 61.360 metri pătraţi faţă de suprafaţa reală evidenţiată de documentele cadastrale în vigoare, care este de 86.388 metri pătraţi”, se arată în plângerea Primăriei Ruginoasa.
„Terenul întotdeauna a fost al nostru. Nici Palatul nu a făcut nimic acolo şi a ajuns, practic, depozit de gunoi. Vrem să realizăm ceva frumos, având în vedere că terenul este în centrul comunei” Dănuţ Nechifor, primarul comunei Ruginoasa
Cu toate acestea, în 2013, a fost intabulat dreptul de proprietate în favoarea Statului şi dreptul de administrare în favoarea Complexului Muzeal pentru 147.698 metri pătraţi de teren, din care fac parte şi cei peste 61.000 de metri pătraţi revendicaţi de cei din Ruginoasa. Aceştia au cerut intabularea suprafeţei în favoarea Primăriei Ruginoasa, dar, un an mai târziu, li s-a respins documentaţia, constatându-se că terenul se suprapune cu un alt amplasament „datorită existenţei mai multor acte juridice diferite pentru acelaşi amplasament”.
Primăria cere daune
Prin umare, Primăria a cerut Curţii de Apel Iaşi anularea parţială a hotărârii de guvern din 2010 şi obligarea Guvernului şi a Ministerului Finanţelor Publice de a emite acte administrative care să conducă la restabilirea situaţiei anterioare intrării în vigoare a actului normativ în ceea ce priveşte terenul din Ruginoasa. Mai mult, Primăria solicită şi 100.000 de lei daune de la Finanţe, Ministerul Culturii şi Complexul Muzeal Naţional Moldova pentru că cele două iazuri de pe terenul de 61.000 de metri pătraţi care nu au putut fi puse în circuitul turistic de agrement.
„O să urmăm procedura legală. Ne vom prezenta în instanţă cu actele, iar instanţa va lua o decizie”, a declarat Lăcrămioara Stratulat, managerul Complexului Muzeal Naţional Moldova.
Fostul primar umblă cu magnetul după el: a treia oară când se reuneşte familia la Stat după binomul Tata-Primărie, Tata-CJ, Tata-iar la Primărie. Anterior trâmbiţatei numiri a lui Simirad Senior drept consilier al primarului, în Palatul Roznovanu a mai avut loc o mutare „în familie”. Detaşat, iniţial, de la o firmă privată, pe perioadă determinată, tot în Primărie, fiul cel mare al lui Simirad s-a definitivat pe un post în cadrul municipalităţii. El a devenit, din aprilie, consilier la Biroul Administrare Baze de Date şi Aplicaţii Informatice.
Tăticul a condus Primăria Iaşi ani de zile şi, recent, a revenit în forţă, pe cai mari, în umbra conducerii actuale. Fiul cel mare al fostului primar a prins şi el, în avans, un loc la masă: un post cald şi bun, potrivit pentru ieşit la pensie din el, la Biroul Administrare Baze de Date şi Aplicaţii Informatice din cadrul Serviciului Informatizare al Primăriei Iaşi. Iniţial, fusese angajat la Direcţia Dezvoltare şi Proiecte Europene.
De la firma fostului subaltern
Constantin Simirad Jr., fiul cel mare al fostului primar, a fost adus la Primăria Iaşi la finalul anului trecut, prin detaşare de la firma RJR International. Fiul fostului primar a avut asigurat postul, primarul interimar Mihai Chirica fiind cel care a semnat detaşarea. Trebuie menţionat că Simirad senior era deja, la acea vreme, consilier de taină al lui Mihai Chirica. Detaşarea era valabilă 6 luni, la Direcţia Dezvoltare şi Proiecte Europene, dar, în aprilie, Constantin Simirad a susţinut un concurs în urma căruia a ocupat un post de consilier la Biroul Administrare Baze de Date şi Aplicaţii Informatice din cadrul Serviciului Informatizare al Primăriei Iaşi. „Domnul Constantin Simirad a câştigat un concurs şi, de pe 1 aprilie, este consilier în acest departament”, ne-a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi.
Simirad parcă se uită pe listă să vadă pe cine mai are de angajat
Ce salariu are fiul
Cât timp a lucrat la proiectele europene - câteva zile în luna decembrie 2015 -, fiul fostului primar a încasat aproape 900 de lei, care s-au adăugat la 10.556 de lei câştigaţi la firma de la care a venit prin detaşare. Societatea RJR International aparţine lui Radu Judele, fost director al Direcţiei de Administrare a Drumurilor Judeţene Iaşi pe vremea când Constantin Simirad era preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Iaşi. Salariul actual al lui Constantin Simirad Jr nu este încă făcut public, dar surse din Primărie ne-au precizat că acesta este de aproximativ 2.000 de lei net lunar.
Simirad Jr s-a mai bazat pe sprijinul tatălui său, fostul primar al municipiului Iaşi, şi în trecut. În mandatul acestuia la CJ, fiul mai mare al fostului primar a fost consilier în cadrul departamentului IT al instituţiei.
Simirad Senior, la braţ cu primarul
Este de notorietate că între Constantin Simirad şi Mihai Chirica este o legătură puternică, de mai multă vreme. Pe vremea când lucra la Conest, Chirica s-a ocupat de construcţia vilei lui Simirad din Galata, primarul aducându-l apoi în Primărie, la Direcţia Tehnică. Fostul primar al Iaşului a devenit, apoi, o prezenţă constantă pe lângă urmaşul său. Înainte de alegerile din iunie 2016, Mihai Chirica a declarat că este sfătuit în taină de Constantin Simirad, iar după câştigarea alegerilor i-a atribuit acestuia un post de consilier în Palatul Roznovanu. “Fostul primar al Iaşului este angajat pe postul de consilier al primarului Mihai Chirica pe probleme de cultură şi relaţii externe, în cadrul cabinetului”, a spus purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi, Sebastian Buraga. Pentru postul pe care îl ocupă de la începutul lunii august, fostul primar are un venit situat cu mult peste salariile angajaţilor Primăriei. Astfel, Constantin Simirad încasează, lunar, aproape 3.000 de lei.
Citește și Lovitura lui Cimpoeșu: și-a făcut un SMURD privat, cu sediul la ea acasă
Legendarul Simirad
Constantin Simirad, pe atunci doar profesor de matematică la Universitatea Tehnică Geeorghe Asachi, a intrat în politică în anul 1991, înscriindu-se în Partidul Alianţei Civice. Un an mai târziu, spre surpriza tuturor, a fost ales primar al municipiului Iaşi, candidând pe listele CDR. A fost instalat oficial în această funcţie pe 22 iunie 1992, urmând să o părăsească în 2003. A fost reales ca primar la alegerile din 1996 şi din 2000. În anul 2000 a înfiinţat Partidul Moldovenilor, al cărui lider a fost, până în 2002, când a devenit membru PSD. În 2003, Simirad a demisionat de la Primăria Iaşi, lăsând cale liberă pentru Gheorghe Nichita, şi a primit, la schimb, postul de ambasador în Cuba. A deţinut această funcţie până în decembrie 2006, când şi-a înaintat demisia şi a revenit în România, unde s-a pensionat.
În 2008, Comitetul Executiv al PSD Iaşi l-a desemnat drept candidat la conducerea Consiliului Judeţean Iaşi, post pe care l-a obţinut şi l-a deţinut până în 2012.
În 2008, celălalt băiat, Lucian, a candidat la deputăţie, fiind susţinut pe afişe de tatăl său
Celălalt fiu, la Citadin şi la Aeroport, împreună cu nora
Nu doar de Constantin Simirad Jr a avut grijă tatăl său. Lucian Simirad a lucrat şi el aproape de Primăria Iaşi, detaşat fiind la Citadin, când tatăl era primar, iar după ce acesta a ajuns la CJ, fiul a ajuns, din nou, într-o instituţie subordonată acestuia: la Aeroport, împreună cu soţia sa. După ce tatăl a părăsit funcţia, în 2012, şi rudele au plecat din posturi, un an mai târziu. Lucian Simirad a fost şef la Protecţia şi Stingerea Incendiilor în cadrul Aeroportului Internaţional Iaşi.
„Monstruoasa coaliţie” birocratică de la instanţă aduce aminte de zâzaniile din timpul domniei lui Cuza. Primăria comunei susţine că aproape jumătate dintr-un teren administrat de Complexul Muzeal Moldova îi aparţine şi îl revendică în instanţă. La bară este chemat şi Guvernul, somat să repare nedreptatea.
Peste 6 hectare de teren din apropierea Palatului Cuza de la Ruginoasa au adus în faţa judecătorilor Primăria din comună, Complexul Muzeal Naţional Moldova (CMNM), Guvernul, Statul Român prin Ministerul de Finanţe şi Ministerul Culturii.
Prea mult
Terenul din Dumbrăviţa, unul dintre satele comunei, pe care se află două iazuri, păşune, pădure şi popasul turistic „Alexandru Ioan Cuza” se află în proprietatea Statului şi în administrarea Complexului Muzeal. Însă, Primăria Ruginoasa susţine că proprietatea a fost dintotdeauna în domeniul public al comunei, iar, în afară de 8,63 hectare de teren aferente Palatului Cuza, Complexul nu mai deţine nicio altă suprafaţă în zonă. Acest lucru ar fi reieşit şi din registrele cadastrale din 1987, potrivit instituţiei.
Complexul care administrează Palatul de la Ruginoasa, la judecată
În plângerea adresată instanţei, reprezentanţii Primăriei Ruginoasa susţin că situaţia s-ar fi schimbat după ce, în anexa unei hotărâri de Guvern din 2010, referitoare la datele de identificare privind bunurile aparţinând domeniul public al Statului, aflate în administrarea Complexului Muzeal Naţional Moldova, a fost înscris Palatul Memorial „Alexandru Ioan Cuza” cu de 3.085 metri pătraţi suprafaţă construită şi 147.698 metri pătraţi de teren aferent, dobândiţi în baza unei hotărâri a Consiliului Judeţean Iaşi din 1980. Însă, actul din urmă cu 36 de ani nu ar face nicio referire la vreo suprafaţa de teren, arată Primăria.
Intabulare respinsă
„Complexului Muzeal Naţional Moldova nu i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra terenurilor prin vreo hotărâre judecătorească, nu i-au fost vândute sau donate suprafeţele de teren şi nu cunoaştem împrejurarea potrivit cărora în administrarea acestuia s-ar afla suprafaţa totală de 147.698 metri pătraţi, deci cu un plus de 61.360 metri pătraţi faţă de suprafaţa reală evidenţiată de documentele cadastrale în vigoare, care este de 86.388 metri pătraţi”, se arată în plângerea Primăriei Ruginoasa.
„Terenul întotdeauna a fost al nostru. Nici Palatul nu a făcut nimic acolo şi a ajuns, practic, depozit de gunoi. Vrem să realizăm ceva frumos, având în vedere că terenul este în centrul comunei” Dănuţ Nechifor, primarul comunei Ruginoasa
Cu toate acestea, în 2013, a fost intabulat dreptul de proprietate în favoarea Statului şi dreptul de administrare în favoarea Complexului Muzeal pentru 147.698 metri pătraţi de teren, din care fac parte şi cei peste 61.000 de metri pătraţi revendicaţi de cei din Ruginoasa. Aceştia au cerut intabularea suprafeţei în favoarea Primăriei Ruginoasa, dar, un an mai târziu, li s-a respins documentaţia, constatându-se că terenul se suprapune cu un alt amplasament „datorită existenţei mai multor acte juridice diferite pentru acelaşi amplasament”.
Primăria cere daune
Prin umare, Primăria a cerut Curţii de Apel Iaşi anularea parţială a hotărârii de guvern din 2010 şi obligarea Guvernului şi a Ministerului Finanţelor Publice de a emite acte administrative care să conducă la restabilirea situaţiei anterioare intrării în vigoare a actului normativ în ceea ce priveşte terenul din Ruginoasa. Mai mult, Primăria solicită şi 100.000 de lei daune de la Finanţe, Ministerul Culturii şi Complexul Muzeal Naţional Moldova pentru că cele două iazuri de pe terenul de 61.000 de metri pătraţi care nu au putut fi puse în circuitul turistic de agrement.
„O să urmăm procedura legală. Ne vom prezenta în instanţă cu actele, iar instanţa va lua o decizie”, a declarat Lăcrămioara Stratulat, managerul Complexului Muzeal Naţional Moldova.
Fostul primar umblă cu magnetul după el: a treia oară când se reuneşte familia la Stat după binomul Tata-Primărie, Tata-CJ, Tata-iar la Primărie. Anterior trâmbiţatei numiri a lui Simirad Senior drept consilier al primarului, în Palatul Roznovanu a mai avut loc o mutare „în familie”. Detaşat, iniţial, de la o firmă privată, pe perioadă determinată, tot în Primărie, fiul cel mare al lui Simirad s-a definitivat pe un post în cadrul municipalităţii. El a devenit, din aprilie, consilier la Biroul Administrare Baze de Date şi Aplicaţii Informatice.
Tăticul a condus Primăria Iaşi ani de zile şi, recent, a revenit în forţă, pe cai mari, în umbra conducerii actuale. Fiul cel mare al fostului primar a prins şi el, în avans, un loc la masă: un post cald şi bun, potrivit pentru ieşit la pensie din el, la Biroul Administrare Baze de Date şi Aplicaţii Informatice din cadrul Serviciului Informatizare al Primăriei Iaşi. Iniţial, fusese angajat la Direcţia Dezvoltare şi Proiecte Europene.
De la firma fostului subaltern
Constantin Simirad Jr., fiul cel mare al fostului primar, a fost adus la Primăria Iaşi la finalul anului trecut, prin detaşare de la firma RJR International. Fiul fostului primar a avut asigurat postul, primarul interimar Mihai Chirica fiind cel care a semnat detaşarea. Trebuie menţionat că Simirad senior era deja, la acea vreme, consilier de taină al lui Mihai Chirica. Detaşarea era valabilă 6 luni, la Direcţia Dezvoltare şi Proiecte Europene, dar, în aprilie, Constantin Simirad a susţinut un concurs în urma căruia a ocupat un post de consilier la Biroul Administrare Baze de Date şi Aplicaţii Informatice din cadrul Serviciului Informatizare al Primăriei Iaşi. „Domnul Constantin Simirad a câştigat un concurs şi, de pe 1 aprilie, este consilier în acest departament”, ne-a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi.
Simirad parcă se uită pe listă să vadă pe cine mai are de angajat
Ce salariu are fiul
Cât timp a lucrat la proiectele europene - câteva zile în luna decembrie 2015 -, fiul fostului primar a încasat aproape 900 de lei, care s-au adăugat la 10.556 de lei câştigaţi la firma de la care a venit prin detaşare. Societatea RJR International aparţine lui Radu Judele, fost director al Direcţiei de Administrare a Drumurilor Judeţene Iaşi pe vremea când Constantin Simirad era preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Iaşi. Salariul actual al lui Constantin Simirad Jr nu este încă făcut public, dar surse din Primărie ne-au precizat că acesta este de aproximativ 2.000 de lei net lunar.
Simirad Jr s-a mai bazat pe sprijinul tatălui său, fostul primar al municipiului Iaşi, şi în trecut. În mandatul acestuia la CJ, fiul mai mare al fostului primar a fost consilier în cadrul departamentului IT al instituţiei.
Simirad Senior, la braţ cu primarul
Este de notorietate că între Constantin Simirad şi Mihai Chirica este o legătură puternică, de mai multă vreme. Pe vremea când lucra la Conest, Chirica s-a ocupat de construcţia vilei lui Simirad din Galata, primarul aducându-l apoi în Primărie, la Direcţia Tehnică. Fostul primar al Iaşului a devenit, apoi, o prezenţă constantă pe lângă urmaşul său. Înainte de alegerile din iunie 2016, Mihai Chirica a declarat că este sfătuit în taină de Constantin Simirad, iar după câştigarea alegerilor i-a atribuit acestuia un post de consilier în Palatul Roznovanu. “Fostul primar al Iaşului este angajat pe postul de consilier al primarului Mihai Chirica pe probleme de cultură şi relaţii externe, în cadrul cabinetului”, a spus purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi, Sebastian Buraga. Pentru postul pe care îl ocupă de la începutul lunii august, fostul primar are un venit situat cu mult peste salariile angajaţilor Primăriei. Astfel, Constantin Simirad încasează, lunar, aproape 3.000 de lei.
Citește și Lovitura lui Cimpoeșu: și-a făcut un SMURD privat, cu sediul la ea acasă
Legendarul Simirad
Constantin Simirad, pe atunci doar profesor de matematică la Universitatea Tehnică Geeorghe Asachi, a intrat în politică în anul 1991, înscriindu-se în Partidul Alianţei Civice. Un an mai târziu, spre surpriza tuturor, a fost ales primar al municipiului Iaşi, candidând pe listele CDR. A fost instalat oficial în această funcţie pe 22 iunie 1992, urmând să o părăsească în 2003. A fost reales ca primar la alegerile din 1996 şi din 2000. În anul 2000 a înfiinţat Partidul Moldovenilor, al cărui lider a fost, până în 2002, când a devenit membru PSD. În 2003, Simirad a demisionat de la Primăria Iaşi, lăsând cale liberă pentru Gheorghe Nichita, şi a primit, la schimb, postul de ambasador în Cuba. A deţinut această funcţie până în decembrie 2006, când şi-a înaintat demisia şi a revenit în România, unde s-a pensionat.
În 2008, Comitetul Executiv al PSD Iaşi l-a desemnat drept candidat la conducerea Consiliului Judeţean Iaşi, post pe care l-a obţinut şi l-a deţinut până în 2012.
În 2008, celălalt băiat, Lucian, a candidat la deputăţie, fiind susţinut pe afişe de tatăl său
Celălalt fiu, la Citadin şi la Aeroport, împreună cu nora
Nu doar de Constantin Simirad Jr a avut grijă tatăl său. Lucian Simirad a lucrat şi el aproape de Primăria Iaşi, detaşat fiind la Citadin, când tatăl era primar, iar după ce acesta a ajuns la CJ, fiul a ajuns, din nou, într-o instituţie subordonată acestuia: la Aeroport, împreună cu soţia sa. După ce tatăl a părăsit funcţia, în 2012, şi rudele au plecat din posturi, un an mai târziu. Lucian Simirad a fost şef la Protecţia şi Stingerea Incendiilor în cadrul Aeroportului Internaţional Iaşi.
Primăria comunei ieșene Victoria va asigura transportul gratuit al studenţilor şi elevilor de liceu care locuiesc în comună, dar învaţă în Iaşi.
Transportul urmează să fie făcut cu autocarul primăriei, plecarea din satul Icuşeni fiind programată la ora 6.30. Autocarul va urma apoi traseul Luceni - Victoria - Sculeni - Foişor - Iaşi, coborârea elevilor urmând să se facă în staţia Târgu Cucu. Plecarea spre Victoria va avea loc zilnic la ora 15.30, din aceeaşi staţie.
Elevii şi studenţii navetişti se vor putea înscrie pe o listă deschisă de primărie până pe 9 septembrie, în baza unei copii după cartea de identitate şi a unei declaraţii tip unde se va specifica liceul urmat şi clasa. Prioritate la transportul gratuit asigurat de primărie vor avea studenţii şi elevii din clasele a XII-a şi a XI-a, urmând ca locurile libere să fie ocupate de elevii din clasele a IX-a şi a X-a.
(Sursa: ziaruldeiasi.ro)
Retorica politicienilor Iașului este aceeași de decenii: ni se explică de ce nu pot face un proiect mare, în loc să spună cum vor reuși să-l facă. Traficul din Bularga-Poitiers e cea mai mare urgență a orașului. Șefii Primăriei au găsit scuza: strada Trei Fântâni face parte din Șoseaua de Centură, proiect al Ministerului Transporturilor. Șeful DRDP Iași spune că, în lipsa unei date precise pentru finanțare, Primăria are drumul în administrare. Fostul director DADJ spune că soluția ar fi o asfaltare cu garanție pe trei ani. Prin Drumul Hoților (Trei Fântâni) tot traficul pe axa nord-sud a orașului s-ar decongestiona. Cozile sunt acum infernale, orașul fiind gâtuit în Bularga, și lucrurile se agravează.
Cea mai spinoasă problemă de infrastructură a Iașului în acest moment o reprezintă traficul din zona E Gros-Bularga-Pasaj Bucium-Poitiers. O parte importantă din economia locală este concentrată în această zonă. Orașul e gâtuit în Bularga, ca un balon contorsionat care stă să explodeze, pentru că tot tranzitul dinspre Podu Roș sau Zona Industrială spre Bucium și Poitiers se face printr-o singură arteră, colmatată în dreptul intersecției Granit.
Înghesuiala de pe lume
Aici sunt marile supermarket-uri, firmele de bricolaj, sute de ateliere, hale industriale, depozitele angro din care se aprovizionează mii de comercianți din Iași. Pe toate sensurile de mers, cozile la semafoare sunt infernale. Zeci de TIR-uri încep canonada din dreptul E Gros, venind din capătul Zonei Industriale, vrând să traverseze spre Bucium. În sens invers, alte sute de mașini stau blocate pe Poitiers, vrând să traverseze Pasarela Bucium. Toți trec prin Bularga, singura cale de acces. După-amiaza, se adaugă mii de ieșeni care vin din Podu Roș încercând să ajungă în suburbiile Vișani și Pietrărie. Iar cifrele de trafic cresc de la o lună la alta, odată cu creșterea economică și cu dezvoltarea orașului.
E nevoie de o nouă cale de acces între Zona Industrială și Poitiers și aceasta se află sub nasul tuturor. E Drumul Hoților, un proiect de care toți liderii locali vorbesc de 20 de ani dar pentru realizarea căruia nu a făcut niciunul nimic.
Coadă pe Poitiers, așteptând intrarea pe Pasarela Bucium
O șosea distrusă, nefolosită de 20 de ani
Subiectul nu se află pe agenda publică, deși infrastructura e principala urgență a unui oraș în dezvoltare. A rămas un proiect de sertar, pasat între Primărie și Guvern.
În acest moment, cei 3,8 km ai străzii Trei Fântâni, cunoscută de toată lumea ca Drumul Hoților, sunt impracticabili pentru mașini, deși unii șoferi se mai încumetă. De la Pasarela Bucium, urmează sute de metri de pavaj prost întreținut, distrugând partea mecanică a mașinii. La curba ce urmează fostului Poligon Auto, dezafectat de mulți ani, începe o zonă asfaltată, dar bitumul este mai bâtrân decât vârsta majorității șoferilor ce trec pe-aici. Drumul e spart, plin de gropi, cratere sau peticit cu zeci de ani în urmă. Aproape de Depoul CFR Socola începe a doua porțiune de pavaj, și mai proastă decât prima porțiune.
Apropiindu-ne de Tomești, există câteva treceri peste pârâul ce însoțește drumul, semn că, pe vremuri, cineva se gândise la legătura dintre Bucium și Zona Industrială. Specialiștii spun că în acest punct construirea unei pasarele care să coboare direct în Calea Chișinăului ar salva tot traficul pe axa nord-sud a orașului.
După Depoul Socola urmează alți 500 m de asfalt distrus, care zdruncină mașinile, după care șoseaua dispare, transformându-se într-un drum de țară, plin de gropi. Aici, s-a cărat intens materie primă pentru Ceramica de pe un versant din Vlădiceni, care a fost ras complet. În final, Drumul Hoților se termină în partea dreaptă a căii ferate, aproape de RAR și Tehnoton.
Coadă în Bularga, în față la E Gros
Pisica, aruncată la CNADNR
Reprezentanții Primăriei Iași spun că șoseaua ar fi preluată de CNADNR, care ar urma să primească finanțare de la Ministerul de Finanțe, prin Ministerul Transporturilor, neexistând însă o dată precisă. „Dacă CNADNR spune altceva, nu este real. Există chiar o adresă care să demonstreze aceasta, prin care compania națională de drumuri solicită informații pentru continuarea investiției Centurii ușoare. Mă întreb așa: dacă drumul este al Primăriei Iași, de ce ar cere informații despre el o instituție care nu îl deține? Predarea s-a făcut, pentru că este investiția Guvernului acolo și tot Guvernul trebuie s-o continue. Dacă nu mai au bani pentru continuare, trebuie să spună și găsim pe plan local o soluție”, a detaliat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași, cu o teorie care a tot fost auzită pe acest subiect în ultimii 10 ani.
Buraga spune că, dacă Primăria ar asfalta săptămâna viitoare drumul, instituția ar fi imediat anchetată. „Am realiza o investiție pe o șosea pe care, dacă s-ar găsi finanțare pentru continuarea Centurii, s-ar băga bani de două ori. Pentru că este prinsă în proiectul Șoselei de centură a Iașului, face parte din acel plan. Și atunci ar veni Curtea de Conturi și ar acuza Primăria Iași”, mai spune Buraga.
DRDP: „Când or fi bani...”
Reprezentanții Drumurilor Naționale susțin că drumul este în administrarea Primăriei Iași, este inclus în proiectul variantei ocolitoare a Municipiului Iași și, din acest motiv, investițiile sunt blocate, în lipsa altor documente. “Face parte din tronsonul 4 al șoselei de centură și există hotărâre de Guvern să fie preluat către Ministerul Transporturilor. Preluarea se face însă condiționat de găsirea susrselor de finanțare. Adică, dacă nu am finanțare, nu este luat din administrarea Iașului. Cu acest statut juridic, Primăria Iași poate face lucrări de întreținere, dar nu poate face modernizare, pentru că este un proiect național. Dar, la această dată, nimeni nu poate spune când vor fi bani. Cele două variante ocolitoare ale Iașului costă 28, respectiv 24 de milioane de euro”, a explicat Ovidiu Laicu, directorul Direcției Regionale Drumuri Poduri Iași.
O șosea dreaptă, dar cu asfaltul distrus
O soluție deșteaptă: asfaltare temporară
În condițiile în care statul român joacă ping-pong între autorități locale și centrale cu o șosea vitală, care ar fi soluția? Este dată de un fost director de drumuri, care a calculat până și suma necesară pentru asfaltare: două milioane de lei pentru cei aproape 4 km de șosea. “Este neglijat un drum extrem de important. Dacă s-ar circula pe-aici, intersecțiile de la Granit și E Gros s-a decongestiona imediat. La statutul actual, pot fi făcute doar lucrări de întreținere. Există o singură soluție. O adresă a Guvernului care să spună că nu există bani pentru această investiție în următorii 5 ani. În această situație, Primăria poate asfalta tot drumul, cu o garanție de 3 ani. Clar el ar ține mai mult, dar s-ar considera că un alt proiect nu se suprapune peste cel existent. Costurile ar fi, încărcat, de maxim 2 milioane de lei. La Drumuri Județene am pus covor asfaltic cu 350.000 de lei pe km, să spunem că aici ar mai fi necesare câteva reparații, deși sunt minore, fundația este bună”, ne-a explicat consilierul județean Daniel Minciună, fost director al Drumurilor Județene.
Faptul că repararea străzii Trei Fântâni ar avea efecte imediate asupra traficului de la Granit și E Gros este confirmat de toți cei intervievați de 7EST. Reprezentanții Primăriei, ai CNADNR și ai firmelor au răspuns în cor că este singura și cea mai ieftină soluție pentru ca tot ce înseamnă coadă la semafor în cele două puncte grele din oraș să dispară.
Așa arată acum Drumul Hoților, o șosea pustie ce ar putea rezolva tot traficul din Zona Industrială
Proiecte mai scumpe ale Primăriei în 2016
Costul de doar 2 milioane de lei pentru o șosea atât de importantă este depășit de alte investiții ale Primăriei din 2016. Fără să spună nimeni că aceste cheltuieli sunt mai puțin importante, Primăria Iași alocă, în acest an:
- 8 milioane de lei pentru finalizarea Căminului de Bătrâni Sf Parascheva
- 3,1 milioane de lei pentru renovarea unui corp al Liceului de Informatică
- 3 milioane de lei pentru reabilitarea termică a unor blocuri
- 900.000 de lei pentru reabilitarea termică a blocurilor din Piața Unirii
- 23,5 milioane de lei – asfaltări străzi
- 37 milioane de lei – reabilitare rețeaua de termoficare
14 trenuri în 24 de ore
Pentru cine spune că trecerea peste calea ferată către Zona Industrială este timp pierdut, datele arată altceva: CFR operează, în 24 de ore, 14 trenuri către și dinspre Ungheni, dintre care 5 sunt până la 7 dimineața. Mai există unul la ora 9, celelalte 8 fiind de la ora 13 la 19. Rezolvarea timpilor de așteptare la barieră este, în opinia constructorilor, un pasaj direct către Zona Industrială.
Citește și Lăudați dar sancționați! Aeroportul pierde 3,5 milioane de euro prin corecții la fonduri europene
Ce spun reprezentanții firmelor
Un afacerist ieșean care a avut firma în zona Poitiers și a relocat-o către Centură, spre Valea Lupului, spune că mutarea a făcut-o tocmai pentru a avea acces la o șosea rapidă. “Este clar că traseul logic dinspre Poitiers spre Zona Industrială sau spre Tomești este acest drum. Noi ne-am mutat firma tocmai pentru a avea acces la un drum rapid și bun. Cât timp am funcționat pe Poitiers, ar fi fost mai ieftin și mai rapid să ieșim pe Drumul Hoților către Tomești sau Zona Industrială, dar pentru a proteja mașinile firmei nu am mers pe acolo. Asta a însemnat ani de zile de bani aruncați și timp pierdut”, ne-a explicat Marian Aftene, proprietarul firmei Sabotrans.
Oameni cu afaceri de milioane de euro își plasează soțiile la Primărie. În zeci de alte cazuri, primul angajat a fost unul din soți, după care l-a tras după el și pe partener. Drăgan – Smart Production, Boca – imobiliare, Laicu – DRDP și Postolache – Conest au soțiile angajate în Primărie.
Dacă angajările pe pile sunt o practică banală în toate instituțiile publice din România, la Primăria Iași se observă un fenomen mai rar întâlnit: oameni de afaceri cu venituri de zeci sau sute de mii de euro anual își plasează soțiile în posturi călduțe, dar remunerate modest, la Palatul Roznovanu.
Drăgan: „Nici n-am știut”
Ultimul caz descoperit este al lui Cătălin Drăgan, patronul fostului club Office, și care în trecut a avut mai multe relații comerciale cu Primăria. Soția, Cristina Drăgan, este angajată ca inspector în administrația locală din 2014. În declarația de avere, soția omului de afaceri declară două apartamente, un BMW și acțiuni deținute la firmele soțului: Cadra One, Cadrax Two și Smart Production.
În 2010, soțul, Cătălin Drăgan, a căpătat o reputație nedorită după ce a câștigat o licitație pentru 50 de copertine în stațiile RATP și 50 de city-light-uri cu harta Iașului, licitația fiind îndelung contestată. Firma lui Drăgan prezentase o mostră în mărime naturală, în valoare de câteva mii de euro, în timp ce celelalte firme reclamau că niciun ofertant serios nu poate cheltui atât pentru o licitație pe care nu știe dacă o va câștiga. Valoarea contractului a fost de 820.000 de lei (fără TVA).
Cu un an înainte, câștigase un alt contract, în valoare de 950.000 de lei, pentru montarea a șapte hale metalice la fostul hipodrom de la CUG. Cătălin Drăgan a spus că n-a intervenit pentru angajarea soției: „Ea s-a ocupat, a dat concurs, n-am pus nicio pila, ea și-a dorit. Știți câte probleme am avut în contractele cu Primăria, ce greu mi-am încasat banii? Cu primarul Mihai Chirica sunt doar la nivel de cunoștințe, nu ne vizităm, nu ne sunăm”.
Florin Boca, trecut un pic pe la munca de jos în campania electorală, și-a făcut soția chiar șefă de Serviciu la Spațiile Comerciale
Laicu, la fel: „N-am știut”
De ceva timp s-a angajat la Primărie și soția lui Ovidiu Laicu, directorul regional de la Drumuri și Poduri. Luminița Laicu este inspector principal la Direcția Economică, având un salariu net de 2.000 de lei. Soțul a câștigat în schimb, în 2015, peste 140.000 de lei. Ovidiu Laicu spune că nici el n-a pus vreo pilă: „N-am nicio legătură cu angajarea ei, nici nu știam că s-a înscris la concurs. A lucrat în sectorul privat și nu i-a plăcut. Mie nu-mi convine că lucrează la Primărie, că are salariu mic, dar dacă-i place...”.
Soția lui Boca a ajuns chiar șefă
Devenit unul dintre cei mai influenți membri ai PSD Iași, unul din principalii sponsori, milionarul Florin Boca și-a adus soția în Primărie, mai exact la DAPPP. Inițial angajată ca inspector, Monica Boca a avansat în 2015, devenind șef Serviciu Administrator Spații Comerciale, salariul fiind de 3.000 de lei/lună.
Cătălin Drăgan a făcut întâi afaceri cu Primăria, a văzut că e sigur, apoi și-a angajat și soția aici
Soțul ajunge șef și își aduce și soția
În Primărie sunt multe cupluri, soții lucrând la câteva birouri distanță. Actualul șef de la Resurse Umane, Emanuel Smântână, are soția, Bild Yvonne Cecilie, în siguranță, la șefia Registrului Agricol. Un pesedist de vază, Ionică Ciobanu, fosta spaimă a investitorilor imobiliari când era la conducerea Serviciului Control Urbanism, are la rândul lui soția angajată în primărie. Nana Ciobanu ocupă funcția de șef birou. După retrogradare, Ionică Ciobanu se ocupă de activitatea de la Serviciului Asociații Proprietari.
Lista continuă cu Daniela Cuzuc, inspector DEFPL, căsătorită cu Florin Cuzuc, angajat la Poliția Locală. Alte cupluri: Dănuț Gheorghiță, inspector, și Antoneta Gheorghiță, inspector Protecția Muncii; Cristina Huțanu, șef Birou Mici Întreprinzători, și Dragoș Huțanu, Șef Birou Protecție Civilă. În ceea ce privește Serviciul Informatizare, biroul este împărțit de soții Constantin și Violeta Ignat, ambii fiind inspectori.
Cristian Tudușciuc, șef de Achiziții la Servicii Publice, căsătorit cu Ana, consilier la Direcția Economică
Cuplu pe axa Conest-Primărie
Un alt cuplu cu conexiuni în mediul de afaceri este format de Alina și Sorin Postolache. Alina Postolache este inspector la DEFPL, în timp ce soțul, angajat la Conest SA, are un salariu anual de 73.000 de lei.
Citește și Directorul de la Cadastru face afaceri cu statul în numele bunicii
Soțul, șef de Achiziții, soția - consilier
Legătura cu Palatul Roznovanu este făcută și de soții Ana Cristina și Cristian Tudușciuc. Ana Cristina este angjată la DEFPL ca simplu consilier, iar soțul este șef de achiziții la Servicii Publice SA.
Lista continuă cu Daniel Vasiliu, inspector în Primărie, cu soția Loredana, angajată la Direcția de Asistență Comunitară (DAC) ; Radu Achiței, polițist local, cu soția Anca Băjenaru, inspector de stare civilă; Mihai Apetrei de la Poliția Locală, cu soția Mihaela Matianu, asistent medical la DAC.
Retorica politicienilor Iașului este aceeași de decenii: ni se explică de ce nu pot face un proiect mare, în loc să spună cum vor reuși să-l facă. Traficul din Bularga-Poitiers e cea mai mare urgență a orașului. Șefii Primăriei au găsit scuza: strada Trei Fântâni face parte din Șoseaua de Centură, proiect al Ministerului Transporturilor. Șeful DRDP Iași spune că, în lipsa unei date precise pentru finanțare, Primăria are drumul în administrare. Fostul director DADJ spune că soluția ar fi o asfaltare cu garanție pe trei ani. Prin Drumul Hoților (Trei Fântâni) tot traficul pe axa nord-sud a orașului s-ar decongestiona. Cozile sunt acum infernale, orașul fiind gâtuit în Bularga, și lucrurile se agravează.
Cea mai spinoasă problemă de infrastructură a Iașului în acest moment o reprezintă traficul din zona E Gros-Bularga-Pasaj Bucium-Poitiers. O parte importantă din economia locală este concentrată în această zonă. Orașul e gâtuit în Bularga, ca un balon contorsionat care stă să explodeze, pentru că tot tranzitul dinspre Podu Roș sau Zona Industrială spre Bucium și Poitiers se face printr-o singură arteră, colmatată în dreptul intersecției Granit.
Înghesuiala de pe lume
Aici sunt marile supermarket-uri, firmele de bricolaj, sute de ateliere, hale industriale, depozitele angro din care se aprovizionează mii de comercianți din Iași. Pe toate sensurile de mers, cozile la semafoare sunt infernale. Zeci de TIR-uri încep canonada din dreptul E Gros, venind din capătul Zonei Industriale, vrând să traverseze spre Bucium. În sens invers, alte sute de mașini stau blocate pe Poitiers, vrând să traverseze Pasarela Bucium. Toți trec prin Bularga, singura cale de acces. După-amiaza, se adaugă mii de ieșeni care vin din Podu Roș încercând să ajungă în suburbiile Vișani și Pietrărie. Iar cifrele de trafic cresc de la o lună la alta, odată cu creșterea economică și cu dezvoltarea orașului.
E nevoie de o nouă cale de acces între Zona Industrială și Poitiers și aceasta se află sub nasul tuturor. E Drumul Hoților, un proiect de care toți liderii locali vorbesc de 20 de ani dar pentru realizarea căruia nu a făcut niciunul nimic.
Coadă pe Poitiers, așteptând intrarea pe Pasarela Bucium
O șosea distrusă, nefolosită de 20 de ani
Subiectul nu se află pe agenda publică, deși infrastructura e principala urgență a unui oraș în dezvoltare. A rămas un proiect de sertar, pasat între Primărie și Guvern.
În acest moment, cei 3,8 km ai străzii Trei Fântâni, cunoscută de toată lumea ca Drumul Hoților, sunt impracticabili pentru mașini, deși unii șoferi se mai încumetă. De la Pasarela Bucium, urmează sute de metri de pavaj prost întreținut, distrugând partea mecanică a mașinii. La curba ce urmează fostului Poligon Auto, dezafectat de mulți ani, începe o zonă asfaltată, dar bitumul este mai bâtrân decât vârsta majorității șoferilor ce trec pe-aici. Drumul e spart, plin de gropi, cratere sau peticit cu zeci de ani în urmă. Aproape de Depoul CFR Socola începe a doua porțiune de pavaj, și mai proastă decât prima porțiune.
Apropiindu-ne de Tomești, există câteva treceri peste pârâul ce însoțește drumul, semn că, pe vremuri, cineva se gândise la legătura dintre Bucium și Zona Industrială. Specialiștii spun că în acest punct construirea unei pasarele care să coboare direct în Calea Chișinăului ar salva tot traficul pe axa nord-sud a orașului.
După Depoul Socola urmează alți 500 m de asfalt distrus, care zdruncină mașinile, după care șoseaua dispare, transformându-se într-un drum de țară, plin de gropi. Aici, s-a cărat intens materie primă pentru Ceramica de pe un versant din Vlădiceni, care a fost ras complet. În final, Drumul Hoților se termină în partea dreaptă a căii ferate, aproape de RAR și Tehnoton.
Coadă în Bularga, în față la E Gros
Pisica, aruncată la CNADNR
Reprezentanții Primăriei Iași spun că șoseaua ar fi preluată de CNADNR, care ar urma să primească finanțare de la Ministerul de Finanțe, prin Ministerul Transporturilor, neexistând însă o dată precisă. „Dacă CNADNR spune altceva, nu este real. Există chiar o adresă care să demonstreze aceasta, prin care compania națională de drumuri solicită informații pentru continuarea investiției Centurii ușoare. Mă întreb așa: dacă drumul este al Primăriei Iași, de ce ar cere informații despre el o instituție care nu îl deține? Predarea s-a făcut, pentru că este investiția Guvernului acolo și tot Guvernul trebuie s-o continue. Dacă nu mai au bani pentru continuare, trebuie să spună și găsim pe plan local o soluție”, a detaliat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași, cu o teorie care a tot fost auzită pe acest subiect în ultimii 10 ani.
Buraga spune că, dacă Primăria ar asfalta săptămâna viitoare drumul, instituția ar fi imediat anchetată. „Am realiza o investiție pe o șosea pe care, dacă s-ar găsi finanțare pentru continuarea Centurii, s-ar băga bani de două ori. Pentru că este prinsă în proiectul Șoselei de centură a Iașului, face parte din acel plan. Și atunci ar veni Curtea de Conturi și ar acuza Primăria Iași”, mai spune Buraga.
DRDP: „Când or fi bani...”
Reprezentanții Drumurilor Naționale susțin că drumul este în administrarea Primăriei Iași, este inclus în proiectul variantei ocolitoare a Municipiului Iași și, din acest motiv, investițiile sunt blocate, în lipsa altor documente. “Face parte din tronsonul 4 al șoselei de centură și există hotărâre de Guvern să fie preluat către Ministerul Transporturilor. Preluarea se face însă condiționat de găsirea susrselor de finanțare. Adică, dacă nu am finanțare, nu este luat din administrarea Iașului. Cu acest statut juridic, Primăria Iași poate face lucrări de întreținere, dar nu poate face modernizare, pentru că este un proiect național. Dar, la această dată, nimeni nu poate spune când vor fi bani. Cele două variante ocolitoare ale Iașului costă 28, respectiv 24 de milioane de euro”, a explicat Ovidiu Laicu, directorul Direcției Regionale Drumuri Poduri Iași.
O șosea dreaptă, dar cu asfaltul distrus
O soluție deșteaptă: asfaltare temporară
În condițiile în care statul român joacă ping-pong între autorități locale și centrale cu o șosea vitală, care ar fi soluția? Este dată de un fost director de drumuri, care a calculat până și suma necesară pentru asfaltare: două milioane de lei pentru cei aproape 4 km de șosea. “Este neglijat un drum extrem de important. Dacă s-ar circula pe-aici, intersecțiile de la Granit și E Gros s-a decongestiona imediat. La statutul actual, pot fi făcute doar lucrări de întreținere. Există o singură soluție. O adresă a Guvernului care să spună că nu există bani pentru această investiție în următorii 5 ani. În această situație, Primăria poate asfalta tot drumul, cu o garanție de 3 ani. Clar el ar ține mai mult, dar s-ar considera că un alt proiect nu se suprapune peste cel existent. Costurile ar fi, încărcat, de maxim 2 milioane de lei. La Drumuri Județene am pus covor asfaltic cu 350.000 de lei pe km, să spunem că aici ar mai fi necesare câteva reparații, deși sunt minore, fundația este bună”, ne-a explicat consilierul județean Daniel Minciună, fost director al Drumurilor Județene.
Faptul că repararea străzii Trei Fântâni ar avea efecte imediate asupra traficului de la Granit și E Gros este confirmat de toți cei intervievați de 7EST. Reprezentanții Primăriei, ai CNADNR și ai firmelor au răspuns în cor că este singura și cea mai ieftină soluție pentru ca tot ce înseamnă coadă la semafor în cele două puncte grele din oraș să dispară.
Așa arată acum Drumul Hoților, o șosea pustie ce ar putea rezolva tot traficul din Zona Industrială
Proiecte mai scumpe ale Primăriei în 2016
Costul de doar 2 milioane de lei pentru o șosea atât de importantă este depășit de alte investiții ale Primăriei din 2016. Fără să spună nimeni că aceste cheltuieli sunt mai puțin importante, Primăria Iași alocă, în acest an:
- 8 milioane de lei pentru finalizarea Căminului de Bătrâni Sf Parascheva
- 3,1 milioane de lei pentru renovarea unui corp al Liceului de Informatică
- 3 milioane de lei pentru reabilitarea termică a unor blocuri
- 900.000 de lei pentru reabilitarea termică a blocurilor din Piața Unirii
- 23,5 milioane de lei – asfaltări străzi
- 37 milioane de lei – reabilitare rețeaua de termoficare
14 trenuri în 24 de ore
Pentru cine spune că trecerea peste calea ferată către Zona Industrială este timp pierdut, datele arată altceva: CFR operează, în 24 de ore, 14 trenuri către și dinspre Ungheni, dintre care 5 sunt până la 7 dimineața. Mai există unul la ora 9, celelalte 8 fiind de la ora 13 la 19. Rezolvarea timpilor de așteptare la barieră este, în opinia constructorilor, un pasaj direct către Zona Industrială.
Citește și Lăudați dar sancționați! Aeroportul pierde 3,5 milioane de euro prin corecții la fonduri europene
Ce spun reprezentanții firmelor
Un afacerist ieșean care a avut firma în zona Poitiers și a relocat-o către Centură, spre Valea Lupului, spune că mutarea a făcut-o tocmai pentru a avea acces la o șosea rapidă. “Este clar că traseul logic dinspre Poitiers spre Zona Industrială sau spre Tomești este acest drum. Noi ne-am mutat firma tocmai pentru a avea acces la un drum rapid și bun. Cât timp am funcționat pe Poitiers, ar fi fost mai ieftin și mai rapid să ieșim pe Drumul Hoților către Tomești sau Zona Industrială, dar pentru a proteja mașinile firmei nu am mers pe acolo. Asta a însemnat ani de zile de bani aruncați și timp pierdut”, ne-a explicat Marian Aftene, proprietarul firmei Sabotrans.
Oameni cu afaceri de milioane de euro își plasează soțiile la Primărie. În zeci de alte cazuri, primul angajat a fost unul din soți, după care l-a tras după el și pe partener. Drăgan – Smart Production, Boca – imobiliare, Laicu – DRDP și Postolache – Conest au soțiile angajate în Primărie.
Dacă angajările pe pile sunt o practică banală în toate instituțiile publice din România, la Primăria Iași se observă un fenomen mai rar întâlnit: oameni de afaceri cu venituri de zeci sau sute de mii de euro anual își plasează soțiile în posturi călduțe, dar remunerate modest, la Palatul Roznovanu.
Drăgan: „Nici n-am știut”
Ultimul caz descoperit este al lui Cătălin Drăgan, patronul fostului club Office, și care în trecut a avut mai multe relații comerciale cu Primăria. Soția, Cristina Drăgan, este angajată ca inspector în administrația locală din 2014. În declarația de avere, soția omului de afaceri declară două apartamente, un BMW și acțiuni deținute la firmele soțului: Cadra One, Cadrax Two și Smart Production.
În 2010, soțul, Cătălin Drăgan, a căpătat o reputație nedorită după ce a câștigat o licitație pentru 50 de copertine în stațiile RATP și 50 de city-light-uri cu harta Iașului, licitația fiind îndelung contestată. Firma lui Drăgan prezentase o mostră în mărime naturală, în valoare de câteva mii de euro, în timp ce celelalte firme reclamau că niciun ofertant serios nu poate cheltui atât pentru o licitație pe care nu știe dacă o va câștiga. Valoarea contractului a fost de 820.000 de lei (fără TVA).
Cu un an înainte, câștigase un alt contract, în valoare de 950.000 de lei, pentru montarea a șapte hale metalice la fostul hipodrom de la CUG. Cătălin Drăgan a spus că n-a intervenit pentru angajarea soției: „Ea s-a ocupat, a dat concurs, n-am pus nicio pila, ea și-a dorit. Știți câte probleme am avut în contractele cu Primăria, ce greu mi-am încasat banii? Cu primarul Mihai Chirica sunt doar la nivel de cunoștințe, nu ne vizităm, nu ne sunăm”.
Florin Boca, trecut un pic pe la munca de jos în campania electorală, și-a făcut soția chiar șefă de Serviciu la Spațiile Comerciale
Laicu, la fel: „N-am știut”
De ceva timp s-a angajat la Primărie și soția lui Ovidiu Laicu, directorul regional de la Drumuri și Poduri. Luminița Laicu este inspector principal la Direcția Economică, având un salariu net de 2.000 de lei. Soțul a câștigat în schimb, în 2015, peste 140.000 de lei. Ovidiu Laicu spune că nici el n-a pus vreo pilă: „N-am nicio legătură cu angajarea ei, nici nu știam că s-a înscris la concurs. A lucrat în sectorul privat și nu i-a plăcut. Mie nu-mi convine că lucrează la Primărie, că are salariu mic, dar dacă-i place...”.
Soția lui Boca a ajuns chiar șefă
Devenit unul dintre cei mai influenți membri ai PSD Iași, unul din principalii sponsori, milionarul Florin Boca și-a adus soția în Primărie, mai exact la DAPPP. Inițial angajată ca inspector, Monica Boca a avansat în 2015, devenind șef Serviciu Administrator Spații Comerciale, salariul fiind de 3.000 de lei/lună.
Cătălin Drăgan a făcut întâi afaceri cu Primăria, a văzut că e sigur, apoi și-a angajat și soția aici
Soțul ajunge șef și își aduce și soția
În Primărie sunt multe cupluri, soții lucrând la câteva birouri distanță. Actualul șef de la Resurse Umane, Emanuel Smântână, are soția, Bild Yvonne Cecilie, în siguranță, la șefia Registrului Agricol. Un pesedist de vază, Ionică Ciobanu, fosta spaimă a investitorilor imobiliari când era la conducerea Serviciului Control Urbanism, are la rândul lui soția angajată în primărie. Nana Ciobanu ocupă funcția de șef birou. După retrogradare, Ionică Ciobanu se ocupă de activitatea de la Serviciului Asociații Proprietari.
Lista continuă cu Daniela Cuzuc, inspector DEFPL, căsătorită cu Florin Cuzuc, angajat la Poliția Locală. Alte cupluri: Dănuț Gheorghiță, inspector, și Antoneta Gheorghiță, inspector Protecția Muncii; Cristina Huțanu, șef Birou Mici Întreprinzători, și Dragoș Huțanu, Șef Birou Protecție Civilă. În ceea ce privește Serviciul Informatizare, biroul este împărțit de soții Constantin și Violeta Ignat, ambii fiind inspectori.
Cristian Tudușciuc, șef de Achiziții la Servicii Publice, căsătorit cu Ana, consilier la Direcția Economică
Cuplu pe axa Conest-Primărie
Un alt cuplu cu conexiuni în mediul de afaceri este format de Alina și Sorin Postolache. Alina Postolache este inspector la DEFPL, în timp ce soțul, angajat la Conest SA, are un salariu anual de 73.000 de lei.
Citește și Directorul de la Cadastru face afaceri cu statul în numele bunicii
Soțul, șef de Achiziții, soția - consilier
Legătura cu Palatul Roznovanu este făcută și de soții Ana Cristina și Cristian Tudușciuc. Ana Cristina este angjată la DEFPL ca simplu consilier, iar soțul este șef de achiziții la Servicii Publice SA.
Lista continuă cu Daniel Vasiliu, inspector în Primărie, cu soția Loredana, angajată la Direcția de Asistență Comunitară (DAC) ; Radu Achiței, polițist local, cu soția Anca Băjenaru, inspector de stare civilă; Mihai Apetrei de la Poliția Locală, cu soția Mihaela Matianu, asistent medical la DAC.
