În spital ca în lagăr. Sute de pacienți ai Spitalului de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Pădureni-Grajduri (Iași), stau claie peste grămadă, sunt agresați de infirmieri sau legați de paturi și calorifere.
Concluziile au apărut într-un raport publicat de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT).
„La momentul vizitei delegației, 452 de pacienți erau cazați în 390 de paturi, în timp ce spitalul avea o capacitate oficială de 251 de paturi. În toate saloanele erau înghesuite paturi, iar în secția de internare, o cameră de 24 mp găzduia 18 pacienți în nouă paturi. Condițiile oferite persoanelor cu tulburări mintale și dizabilități intelectuale, constatate de CPT în acest spital, pot fi considerate ca fiind asimilabile unui tratament inuman și degradant”, este un fragment din constatările CPT.
Oficial, la Grajduri sunt 251 de locuri, dar s-au înghesuit 390 de paturi în care dorm 452 de pacienți
450 de oameni stau pe 250 de locuri
În toamna anului trecut, o delegație a acestui comitet a vizitat patru spitale de psihiatrie generală, Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Pădureni-Grajduri și trei tipuri diferite de centre de asistență socială.
Rezultatele au fost cuprinse într-un raport de 53 de pagini din care spitalului de lângă Iași, unitate în subordinea Ministerului Sănătății, îi sunt alocate 9 file. Localizat la 25 de kilometri de Iași, spitalul are sediul într-o fostă unitate militară, pe raza comunei Grajduri, cu paturi distribuite în sistem pavilionar.
Prima constatare a delegaților CPT: „Capacitatea oficială a spitalului este de 251 de paturi. Cu toate acestea, cererea de paturi a fost de așa natură încât alte 139 de paturi suplimentare au fost aduse în secții pentru a crește capacitatea la 390 de paturi. Totuși, chiar și această capacitate crescută s-a dovedit insuficientă și, la momentul vizitei, erau 452 de pacienți adulți în spital (378 bărbați și 74 femei). Deficitul de 62 de paturi a însemnat că 124 de pacienți trebuiau să împartă patul”.
Mai rău ca în carceră: 8 pacienți într-o cămăruță de 13 mp
Tot despre spațiile de cazare, cele din Pavilionul 8. „Dormitorul mai mare măsura doar 24 mp și era ticsit cu nouă paturi pe care dormeau 18 pacienţi. Dormitorul mai mic măsura 13 mp și opt pacienți dormeau pe cele patru paturi dintre perete și geam. Un al cincilea pat în acest dormitor era ocupat de un bărbat de 90 de ani cu un picior amputat. Dormitoarele erau impersonale și pacienții nu aveau spațiu personal de depozitare”.
Referitor la acești pacienți, delegația a consemnat că aceștia nu erau implicați în activități, ci pur și simplu își petreceau zilele stând în pat, dormind, vorbind sau citind. Nu aveau acces la o zonă în aer liber în care să facă mișcare. Doar o mică verandă, 20 mp, la intrarea în pavilion. În opinia delegaților, acest Pavilion 8 nu ar trebui să găzduiască mai mult de șase pacienți.
Conducerea spitalului spune că pacienților li se asigură program de plimbare zilnic, după ce își termină celelalte tratamente din programul de reabilitare
Infirmierii aplică des pedepse corporale
Situația era similară și în celelalte pavilioane:
- pavilionul 1 găzduia 106 pacienți. Dormitoarele, dispuse pe două niveluri, erau extrem de aglomerate. De exemplu, camera 12 de 30 mp avea 11 paturi cu 13 pacienți. Nu era loc să te miști în acea cameră
- pavilionul 2 cu 74 de femei în 60 de paturi
- pavilioanele 4 și 5 erau similare: 42 de paturi la 56 de pacienți într-unul, 51 de paturi pentru 60 de persoane în celălalt
- instalațiile sanitare, aflate într-o stare acceptabilă de funcționare și igienă, erau insuficiente. Spre exemplu, în Pavilionul 3 erau trei toalete și două dușuri pentru 87 de pacienți
Un capitol este rezervat relaționării dintre personalul spitalului și pacienți. „Delegația a primit numeroase acuzații din partea pacienților care afirmau că, uneori, infirmierii îi împingeau, îi pălmuiau și îi loveau pentru infracțiuni minore sau accidente (cum ar fi răsturnarea unei găleți cu apă sau pentru că nu au stat aliniați) sau ca parte a unei intervenții de imobilizare sau ca pedeapsă în încercarea de a controla pacienții în secțiile adesea periculoase, agitate și cu personal insuficient”.
Pacienți legați zilnic de pat, de scaun, de calorifer, ca să nu se miște
Un aspect verificat de delegația CPT este cel al imobilizării pacienților. „În ceea ce privește utilizarea mijloacelor de imobilizare, delegația a constatat că registrele nu consemnau fiecare caz de imobilizare a unui pacient și că durata imobilizării putea fi mult mai mare decât timpul înregistrat. În mai multe secții, pacienții cu dizabilități de învățare erau legați de pat sau de un obiect fix, cum ar fi un calorifer din sala de mese, aproape zilnic. Trebuie să se pună în aplicare o politică și o abordare cuprinzătoare în ceea ce privește imobilizarea, supravegherea și controlul necesare, ținând cont de recomandările CPT”, s-a menționat în documentul citat.
Totodată, pacienții erau legați de paturile lor în fața altor pacienți. Iar câteodată, angajații spitalului erau ajutați la imobilizare de alți pacienți. „Dacă pacientul împărțea patul cu altcineva, atunci al doilea era mutat pe perioada de imobilizare. Acei pacienți care ajutau personalul erau recompensați cu țigări sau dulciuri”, au mai arătat cei de la CPT.
Tratamentul recreativ lipsește cu desăvârșire. Nu există tratament individual
Multe din problemele identificate la Spitalul Pădureni-Grajduri au la origine deficitul de personal. „De exemplu”, a notat delegația, „în Pavilionul 1, erau doar două asistente și doi infirmieri (unul bărbat) care aveau grijă de 106 pacienți, bărbați, pe două etaje”. La momentul vizitei, posturile libere neocupate reprezentau 18%. Lipseau 8 psihiatri, 13 asistente, 2 infirmieri, 8 îngrijitori, câte un supervizor și psiholog.
Despre metodele de tratament, constatarea a fost că se face mai mult pe bază de medicamente: „Tratamentul s-a bazat în principal pe farmacoterapie și trebuie luate măsuri pentru a aplica abordări moderne de tratament clinic multidisciplinar care să includă oferirea unei game largi de activități terapeutice, de reabilitare și recreative, ca parte a planului de tratament pentru pacienți”.
În plus, ar trebui să existe abordări individualizate, un plan de tratament pentru fiecare pacient în parte, reevaluări periodice.
Managerul Victor Idricianu neagă corecțiile fizice aplicate pacienților dar admite supraîncărcarea
E nevoie de un pavilion nou cu 300 de paturi. „Va fi...”
O altă situație identificată de membrii CPT: „Pacienți care au comis infracțiuni minore sunt ținuți împreună cu cei care au comis crime sau acte de violență, fără stratificarea nevoilor de siguranță. În plus, este sub semnul întrebării dacă unii dintre pacienți chiar trebuiau ținuți într-un mediu spitalicesc cu măsuri de siguranță”.
Una dintre recomandări: „Necesitățile de tratament și de siguranță ale pacienților cu dizabilități intelectuale ar trebui revizuite, iar acești pacienți nu ar mai trebui să fie cazați împreună cu pacienții cu tulburări psihice”.
Raportul complet a fost făcut public joi, 5 octombrie. Victor Idricianu, managerul Spitalului Pădureni-Grajduri, a afirmat că, de la momentul vizitei, septembrie anul trecut, și până acum, unele măsuri luate au îmbunătățit situația.
„Acum sunt 397 pacienți internați. Noi nu ne putem opune, internările și externările se fac în baza unor sentințe judecătorești. Penale. Care sunt executorii. Înainte, aveam 9 județe arondate, acum doar 6”, a afirmat Idricianu.
Soluția acestuia pe termen mediu, într-un orizont de doi-trei ani, ar fi construirea unui pavilion nou, cu încă 300 de paturi. „Am depus studiul de fezabilitate la Ministerul Sănătății. Se identifică o linie de finanțare, necesarul ar fi de 14 milioane de euro”, a spus acesta.
Deficit de personal pentru că nu se asigură buget
Acuzele de abuzuri ale infirmierilor asupra pacienților, Idricianu le-a respins categoric. „La noi în instituție, lucrurile astea nu se mai întâmpla demult. Dacă avem cea mai mică sesizare de la pacienți, de la aparținători, verificăm. Dacă se confirmă, se aplică sancțiuni, inclusiv concedieri. În ultima perioadă, n-am avut cazuri”, a declarat managerul. Și a adăugat că, pe lângă verificarea corporală a pacienților, o altă metodă de control este sistemul performant de supraveghere video.
Despre imobilizarea pacienților violenți, Idricianu a spus că personalul său o aplică în conformitate cu prevederile legale. „Contenționarea (legare de pat sau de calorifer - n.r.) are loc când pacientul devine periculos pentru el și pentru ceilalți. E pe baza legislației în vigoare. Se folosește în întreaga lume”, a adăugat directorul spitalului.
Deficitul de personal există la Pădureni-Grajduri la fel ca în întreg sistemul sanitar din România. „Am reușit să obținem finanțare și am mai angajat încă 20 de salariați”, a afirmat Idricianu.
Răspunsul Guvernului: „Dacă există bătăi, personalul e concediat”
La raportul Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante a răspuns și Guvernul României, documentul fiind făcut public tot joi, 5 octombrie. „Gradul de ocupare la nivelul Spitalului Pădureni-Grajduri a scăzut și o să mai scadă ținând cont de faptul că sunt în curs de finalizare și alte transferuri între unitățile sanitare”, a fost una din liniile de apărare la problema supraaglomerării.
Apoi au anunțat că „s-a dispus de către conducerea unității să se pună de urgență, cu respectarea deplină a recomandărilor CPT, broșurile informative precum și publicarea acestora pe site-ul unității”.
Despre acuzele de abuzuri și agresiuni, reprezentanții Guvernului au spus: „Personalului medical mediu și auxiliar al Spitalului de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță Pădureni-Grajduri i se reamintește constant în cadrul cursurilor periodice organizate la nivelul unității că orice încălcare a drepturilor pacienților nu va fi tolerată și se vor aplica cele mai severe sancțiuni disciplinare, astfel cum se prevede în regulamentul intern al unității, de care iau cunoștință prin semnătură. De regulă, cadrele medicale de vârf, în timpul orelor zilnice de lucru din secție, discută probleme teoretice și situații concrete privind conduita etică a personalului din subordine în raport cu pacienții”.
Și au fost enumerate sancțiunile disciplinare, unele având ca rezultat concedierea personalului, fără însă a se preciza expres dacă măsurile au privit acest gen de abatere.
Similar, oficialii guvernamentali au precizat că la Pădureni-Grajduri se întocmesc planuri de tratament individual pentru fiecare pacient, dar și că aceștia „au acces zilnic în zona de recreere exterioară a fiecărei secții în perioadele de timp în care nu sunt angajați în alte activități terapeutice”.
