Un bărbat din Gorj a reclamat la ITM că angajatul unei frizerii a refuzat să îl tundă, ”plictisit probabil de locul de muncă”. O altă sesizare inedită a fost făcută de o persoană l-a reclamat pe patronul unui atelier de tâmplărie că lucrează „la negru”, adică „numai pe întuneric”.

Povestea reală a unui candidat cuminte: „Eu nu știu politică. Mihai Chirica m-a cerut, rectorul m-a dat”. Își aranja hârtiile să plece acasă și l-a sunat primarul. „Prima oară am refuzat, apoi m-a convins”, povestește Doru Pănescu, profesor la UTI. A fost ales pur și simplu pentru imaginea de intelectual și n-a participat deloc la campanie. Prima zi în Senatul României l-a plictisit, dar spune că se va axa pe domeniul educației.

E un șoc pentru un om căruia îi sună telefonul, este invitat la o întâlnire și află că, peste o lună și jumătate, va candida pe loc eligibil pentru Senatul României. Mai ales că acel om se duce acasă, își anunță familia, care știe perfect câtă treabă are el cu politica, și toți râd de se prăpădesc. Dar râsul le piere când, după o lună, omul chiar ajunge senator.
„Ca și dv., și ei mi-au spus prima dată că nu mă știe nimeni în afara mediului universitar. Și că nu există un motiv clar pentru care aș candida, mai ales că nu sunt implicat în viața publică”, spune Doru Pănescu.

Povestea reală a unui candidat cuminte: „Eu nu știu politică. Mihai Chirica m-a cerut, rectorul m-a dat”. Își aranja hârtiile să plece acasă și l-a sunat primarul. „Prima oară am refuzat, apoi m-a convins”, povestește Doru Pănescu, profesor la UTI. A fost ales pur și simplu pentru imaginea de intelectual și n-a participat deloc la campanie. Prima zi în Senatul României l-a plictisit, dar spune că se va axa pe domeniul educației.

E un șoc pentru un om căruia îi sună telefonul, este invitat la o întâlnire și află că, peste o lună și jumătate, va candida pe loc eligibil pentru Senatul României. Mai ales că acel om se duce acasă, își anunță familia, care știe perfect câtă treabă are el cu politica, și toți râd de se prăpădesc. Dar râsul le piere când, după o lună, omul chiar ajunge senator.
„Ca și dv., și ei mi-au spus prima dată că nu mă știe nimeni în afara mediului universitar. Și că nu există un motiv clar pentru care aș candida, mai ales că nu sunt implicat în viața publică”, spune Doru Pănescu.