Tribunalul Vaslui a pronunţat miercuri, 28 septembrie, sentinţa în dosarul furtului fără precedent de la o fabrică de ulei din municipiul Bârlad. 11 persoane au fost trimise în judecată în acest caz.

Din cei 11 inculpaţi, judecaţi pentru constituire de grup infracţional organizat şi furt calificat, doar unul singur, considerat liderul reţelei a fost condamnat la închisoare cu executare, ceilalţi fiind condamnaţi la pedepse cu suspendare sub supraveghere. Zece dintre cei 11 inculpaţi judecaţi sunt foşti angajaţi şi paznici ai fabricii de ulei Mândra din Bârlad, unde a avut loc jaful.

Tribunalul Vaslui a dispus condamnarea celor 11 hoţi astfel:

Inculpatul Simiciuc Ionel Daniel la pedeapsa rezultantă de 2 ani, 10 luni şi 20 de zile închisoare cu executare în regim de detenţie.

Inculpaţii Iosip Culiţă, Rusu Constantin Marian, Olaru Adrian Cornel, Moraru Cătălin Nicuşor, Mihai Ioan, Păduraru Cătălin la câte o pedeapsă de 1(un ) an şi 10 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Inculpatul Daniluc Mihai la o pedeapsă de 1(un ) an şi 4 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei;

Inculpatul Talpiş Romică la o pedeapsă de 1(un ) an şi 3 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei;

Inculpatul Rîmboi Tudorel la o pedeapsă de 1(un ) an închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei;

Inculpatul Tudose Constantin la o pedeapsă de 1(un ) an închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei;

În noaptea de 6/7 februarie, poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale Bârlad l-au depistat în flagrant pe Constantin Rusu, în vârstă de 37 ani, din municipiul Bârlad, în timp ce transporta cu o autoutilitară 1920 l ulei de floarea soarelui şi 100 kg şrot, bunuri sustrase din incinta unei societăţi comerciale din municipiul Bârlad.

În cadrul anchetei, poliţiştii au stabilit faptul că această activitate infracţională a fost realizată în urma unei înţelegeri prealabile între 7 angajaţi şi 3 agenţi de pază de la societatea respectivă, în scopul obţinerii de bani în urma valorificării bunurilor sustrase.

Astfel, în noaptea de 6/7 februarie, după intrarea în schimbul III, muncitorii au ambalat ulei brut în 53 saci de menaj şi rafie, sub supravegherea unui maistru. Unul dintre muncitori a acoperit camera de supraveghere video de la poarta de intrare în unitate, iar agentul de pază aflat în serviciu a permis accesul lui Constantin Rusu cu autoutilitara la secţia de uleiuri brute. Muncitorii au încărcat sacii în autovehicul, iar Rusu a părăsit, ulterior, sediul societăţii, fiind identificat la scurt timp de poliţiştii bârlădeni.

Cercetările efectuate în acest caz au dus la concluzia că în perioada decembrie 2014 - februarie 2015, prin acest mod de operare, au fost sustrase cantităţi importante de ulei brut, în valoare de peste 35.000 lei.

(Sursa: adevarul.ro)

O întreagă industrie de motivat angajaţii a fost pusă la cale de firmele multinaţionale. Pensiuni, hoteluri de pe vârful munţilor sau din Delta Dunării s-au adaptat şi includ pe lista serviciilor facilităţi pentru team building-uri. 

Apariţia multinaţionalelor în România a adus mai multe modalităţi de îmbunătăţire a relaţiilor şi raporturilor dintre membrii unui grup. Astfel, s-a impus şi la noi team building-ul, prin care relaţiile dintre membrii grupului sunt îmbunătăţite prin abilităţi de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziilor.

Activităţi de „ţinut în priză”

Andreea are 29 de ani şi lucrează de cinci ani la o corporaţie cu sediul în Iaşi. La primul team building aceasta a participat în urmă cu patru ani şi, de atunci, a fost la mai multe astfel de întruniri organizate de firmă. „Înainte de a experimenta un team building, eşti tentat să spui «La ce-mi trebuie? Aş putea face orice altceva, că şi aşa serviciul îmi mănâncă mare parte din timp». După aceea, însă, te încearcă imediat dorinţa de a participa la următorul. Este adevarat că totul ţine de felul în care echipa care organizează un team buiding ştie să «aţâţe» oamenii, să le trezească curiozitatea de a afla ce urmează să facă, să le propună activităţi care să îi ţină în priză şi să nu se transforme ea însăşi în vedetă“, ne spune Andreea.

Exerciţiul trecerii unui om peste o sfoară prinsă de doi copaci, fără să fie atinsă, a încântat-o pe Andreea

Echipă unită, atmosferă productivă

Dincolo de rolul de a uni echipa, Marius, un tânăr în vârstă de 32 de ani care lucrează la o firmă multinaţională de şase ani, crede că rolul team building-ului este de a uni echipa şi de a scoate la iveală punctele forte ale fiecăruia. „E important să existe un mediu armonios de lucru, dar cred că prin aceste team building-uri se doreşte o echipă bine consolidată şi nu neapărat o gaşcă de prieteni. Prin aceste ieşiri se doreşte observarea abilităţilor şi a creativităţii membrilor grupului. Atingerea obiectivelor comune ale echipei se face prin interacţiunea punctelor forte ale membrilor ei“, crede Marius.

„Toţi pentru unul şi unul pentru toţi“

Andreea crede că la cel mai recent team building la care a participat, deşi epuizant, a fost bifat tot ceea ce trebuie să aibă o astfel de acţiune. „Ne-au fost propuse activităţi care ne-au ajutat să ne cunoaştem mai bine, pentru că într-o companie mare nu ajungi să interacţionezi foarte mult cu toţi colegii. Ne-a trezit spiritul de echipă, ne-a învăţat încă o dată că, deşi pentru unii poate părea un cliseu, comunicarea este esenţială şi că suntem un soi de muschetari care se ghidează după principiul «Toţi pentru unul şi unul pentru toţi!»“, ne explică Andreea, care adaugă că toate activităţile i-au trezit interesul: „Au fost două zile pline, în care ne-am căţărat în copac, legaţi unul de altul, pentru a trece peste obstacole, am dansat, am cântat şi am desenat împreună. Seara, am găsit soluţii la probleme ce păreau de nerezolvat cu câteva ore înainte.“

Citește și Invenţie inedită prezentată la Iaşi. Tălpicile minune: te ajută să slăbeşti, mâncând orice

Ce este vital pentru rezultatele dorite

Unul dintre exerciţiile care a pus-o cu adevărat în dificultate pe Andreea. despre care consideră că i-a testat imaginaţia, dar şi logica şi spiritul practic, a presupus să sară peste o sfoară prinsă de doi copaci, fără să o atingă. „Înainte de asta însă, am fost împărţiţi în echipe de 12 oameni. Pentru a putea începe, a trebuit să ne legăm între noi, de mâini, cu panglici, ca într-un şir indian. Şi până să trecem la executarea propriu-zisă, am încercat diverse variante, am testat, iar în final, cu ajutorul unui coleg care şi-a pus umărul la dispoziţie şi al crengilor de care ne-am agăţat, am reuşit să trecem pe rând peste sfoară fără să o atingem. Cu icnete, «aoleu-uri», râsete şi aplauze la final“, zice, zâmbind, Andreea.

Spiritul de echipă e vital

Ajutorul dat colegilor

Pentru Marius, team building-ul la care a participat recent l-a făcut să înţeleagă cât de important este să dai o mână de ajutor colegilor. „Mi-a plăcut foarte mult un exerciţiu care ne-a ajutat să înţelegem că este important să-i susţinem pe cei nou-veniţi în echipă şi că, dacă ne aflăm noi înşine în această postură, trebuie să învăţăm să filtrăm informaţiile care ajung la noi şi să ne lăsăm călăuziţi de vocea care ne poate ghida cel mai bine“, precizează Marius.

Exerciţiul a presupus formarea unor echipe de patru oameni. Doi din echipă erau legaţi la ochi, iar ceilalţi trebuiau să-i îndrume pentru a culege nişte trofee, fără a da peste obstacolele din cale - pahare cu apă şi beţe. „Marea provocare a reprezentat-o faptul că toate cele patru echipe porneau în căutarea trofeelor în acelaşi timp, ceea ce a făcut dificilă recunoaşterea vocilor coechipierilor tăi printre atâtea voci“, adaugă tânărul ieşean.

Parteneriatul cu clienții e ceea ce a schimbat compania privată, după 20 de ani de administrare publică plină de eșecuri. Distribuția pe orizontală, lansată la Iași în 2015, considerată soluția pentru România de către toți experții. „Indiferent de modă, termoficarea centralizată rămâne cea mai ieftină și cea mai puțin poluantă”, afirmă vicepreședintele ANRE.

Vineri, 26 august, Veolia Energie Iaşi a organizat o aniversare în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, având invitaţi, pe lângă zeci de foşti angajaţi, ai CET, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi centrale. Principalul motiv de sărbătoare a fost, pentru companie, faptul că au trecut 4 ani de la preluarea serviciului public de termoficare la Iaşi. În cadrul aceleiaşi manifestări s-au mai sărbătorit iluminatul public de la Iaşi, realizat pentru prima dată la Uzina Teatrului Naţional, 50 de ani de la punerea în funcţiune a CET Tudor şi 30 de ani de când a început să producă energie electrică şi termică primul grup de la CET Holboca.

Element important de confort

Participanţii au explicat că, în cei patru ani de când a fost preluat serviciul de termoficare de la Iaşi, s-au făcut numeroase schimbări în bine. „Vedem la Iaşi o istorie de succes şi plec de aici cu încrederea că decidenţii politici vor înţelege că serviciul public de termoficare reprezintă la nivelul comunităţilor urbane din România cel mai important element de civilizaţie şi confort pentru viaţa cotidiană a oamenilor”, a spus Emil Calotă, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). 
Acesta a mai precizat că termoficarea centralizată a avut de suferit în toată România, după 1990, în schimb evoluţia sistemului din Iaşi a devenit o sursă de inspiraţie pentru alte oraşe. „Progresul unei ţări se face în oraşe ca Iaşul, iar Veolia a venit în România şi pentru că a văzut astfel de tradiţii energetice cum sunt la Iaşi. Istoria de succes de la Iaşi trebuie să devină o sursă de inspiraţie la nivel naţional”, a mai spus Emil Calotă.

Angajații Veolia de la Iași sunt foștii salariați de la CET, dar care s-au transformat total ca raportare la client

Sistemul centralizat este mai eficient

Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice ANRSC a precizat că, oricât ar avea de suferit sistemele publice, învinse în România de centralele de apartament, tot primele sunt cele mai eficiente. „Deşi în ultimii ani s-a pus accent pe sistemele individuale, consider că sistemul centralizat este mai eficient şi mai puţin poluant pentru mediul inconjurător”, a declarat Bogdan Alexa, vicepreşedintele ANRSC.
„România are nevoie de termoficare, iar modelul de la Iaşi trebuie dus la nivel naţional”, a declarat şi primarul Mihai Chirica, care a oferit diplome de recunoaştere a meritelor mai multor foşti angajaţi ai CET Tudor şi CET Holboca.

Vicepreședintele ANRE, Emil Calotă spune că modelul de la Iași este o lecție pentru toată România

Reducerea costurilor şi eficienţă

Afirmaţiile invitaţilor despre viitorul distribuţiei energiei termice produse în regim centralizat s-au bazat, în mare parte, pe experienţa Veolia din ultimii 4 ani. Concret, o companie privată a făcut la Iaşi ceea ce autorităţile locale au zădărnicit să facă timp de mai bine de 20 de ani.
Pe scurt, aplecarea firmei către comunicarea directă cu ieșenii a condus la remedierea multor deficiențe, iar investițiile realizate constant și-au atins scopul. Poate că cel mai important proiect dezvoltat la Iași este contorizarea individuală, împreună cu distribuția agentului termic pe orizontală, cu ajutorul unor module termice de apartament.
Proiectul a fost lăudat de toate instituțiile guvernamentale și, la toate conferinţele din primăvară până acum, a fost vedetă. Proiectul prevede ca fiecare apartament să aibă un modul termic alimentat direct cu agent termic, la presiune şi temperatură înalte. Modulul încălzeşte în apartament apa pentru baie şi bucătărie sau pentru încălzire. Sistemul prevede,în plus, contorizarea individuală, consumatorii fiind cei care ştiu şi îşi ţin sub control costurile.

„Am inversat tendința deconectării. Acum branșăm”

Directorul comercial și de comunicare al Veolia Energie Iași rezumă, în câteva cuvinte, cei 4 ani ce au trecut de când se ocupă de încălzirea din oraș: parteneriat solid cu toți clienții. „Acum câţiva ani, nu exista jurnal de ştiri, în toamnă, care să nu cuprindă ceva rău despre termoficarea de la Iaşi. După 4 ani de activitate a Veolia Energie la Iaşi, avem câteva concluzii. În primul rând, avem un parteneriat solid cu toţi clienţii noştri - Municipalitate, consumatori casnici, persoane juridice. Am reuşit să inversăm tendinţa de deconectare care era la Iaşi. În fiecare săptămână rebranşăm apartamente sau clădiri mari, branșăm clădiri noi, deci clienţii ne-au acordat încrederea lor”, a precizat Ana Maria Icătoiu (foto).

40 de milioane de lei pentru CET Tudor

Veolia Energie Iași va finaliza o investiție majoră la Iaşi, în valoare de 40 de milioane de lei: o unitate de cogenerare de înaltă eficiență pentru a produce simultan energie termică și electricitate și pe timpul verii la CET Tudor, în condițiile în care CET Holboca funcționează deja în cogenerare. „Sperăm ca peste un an să ne reîntâlnim cu toţii pentru inaugurarea noului grup de cogenerare de la CET Tudor, când vom produce simultan energie termică şi electrică şi pe timp de vară, nu doar iarna, cu centrala de la Holboca. Sperăm ca următorul an să reprezinte o renaștere a termoficării în Romania, dar lucrul acesta nu va veni de la sine”, a precizat Ana Maria Icătoiu, director comercial şi de comunicare al Veolia Iaşi.