Primăria a pierdut procesul prin care RADEF contesta executarea silită a clădirilor cinematografelor din Iaşi. Totuşi, clădirile nu trec înapoi la RADEF, ci rămân ale municipalităţii. Aceasta spre furia directorului de la Iaşi, Constantin Hurjui, care s-a dezlănţuit: „Este o manevră imobiliară”.

Primăria a câştigat, anul trecut, în baza unei legi din 2008 care prevedea trecerea cinematografelor la autorităţile locale, dreptul de proprietate asupra cinematografelor Republica, Victoria, Dacia şi Tineretului. Primarul Mihai Chirica s-a bucurat atât de mult la preluare, încât a scris pe Facebook: „Victorie! Cinematografele ieşene îşi vor recăpăta strălucirea şi vor trece în subordinea Primăriei Iaşi”. Într-un an şi jumătate, nu şi-au recăpătat nici o strălucire, ba Primăria a mai şi pierdut în instanţă un proces cu fostul administrator al imobilelor, RADEF. România Film a contestat executarea silită realizată de Primărie şi a câştigat.

Primăria a pierdut procesul prin care RADEF contesta executarea silită a clădirilor cinematografelor din Iaşi. Totuşi, clădirile nu trec înapoi la RADEF, ci rămân ale municipalităţii. Aceasta spre furia directorului de la Iaşi, Constantin Hurjui, care s-a dezlănţuit: „Este o manevră imobiliară”.

Primăria a câştigat, anul trecut, în baza unei legi din 2008 care prevedea trecerea cinematografelor la autorităţile locale, dreptul de proprietate asupra cinematografelor Republica, Victoria, Dacia şi Tineretului. Primarul Mihai Chirica s-a bucurat atât de mult la preluare, încât a scris pe Facebook: „Victorie! Cinematografele ieşene îşi vor recăpăta strălucirea şi vor trece în subordinea Primăriei Iaşi”. Într-un an şi jumătate, nu şi-au recăpătat nici o strălucire, ba Primăria a mai şi pierdut în instanţă un proces cu fostul administrator al imobilelor, RADEF. România Film a contestat executarea silită realizată de Primărie şi a câştigat.

Preluarea cinematografelor Victoria, Republica, Dacia și Tineretului de către Primăria Iași este în impas după ce instanța a admis contestația la executare formulată de RADEF. Astfel, judecătorii au anulat executarea silită prin care Primăria voia să ia efectiv cinematografele Victoria, Republica, Dacia și Tineretului.

Cum Primăria e pe-o mână cu imobiliarii, din ce în ce mai mulţi ieşeni caută dreptate la Tribunal. Succese înregistrate în instanţă de vecinii unor proiecte imobiliare autorizate aiurea de Consiliul Local. Au fost stopate de judecători un ansamblu de cinci blocuri în Galata, contestat de o familie, şi unul de două blocuri în Bucium, reclamat de 17 persoane.

O familie din Iaşi, Dumitru şi Paula Robu a reuşit să anuleze Planul Urbanistic Zonal (PUZ) şi autorizaţia de construire pentru un proiect imobiliar situat pe strada Voineşti 22, imediat după ieşirea din Iaşi spre Miroslava. După câteva zile, un alt PUZ a fost anulat la Tribunal, punând sub semnul întrebării un ansamblu de blocuri din Bucium. În ambele cazuri, pârâţii pot ataca sentinţele cu recurs.

Cum Primăria e pe-o mână cu imobiliarii, din ce în ce mai mulţi ieşeni caută dreptate la Tribunal. Succese înregistrate în instanţă de vecinii unor proiecte imobiliare autorizate aiurea de Consiliul Local. Au fost stopate de judecători un ansamblu de cinci blocuri în Galata, contestat de o familie, şi unul de două blocuri în Bucium, reclamat de 17 persoane.

O familie din Iaşi, Dumitru şi Paula Robu a reuşit să anuleze Planul Urbanistic Zonal (PUZ) şi autorizaţia de construire pentru un proiect imobiliar situat pe strada Voineşti 22, imediat după ieşirea din Iaşi spre Miroslava. După câteva zile, un alt PUZ a fost anulat la Tribunal, punând sub semnul întrebării un ansamblu de blocuri din Bucium. În ambele cazuri, pârâţii pot ataca sentinţele cu recurs.

Ce se ascunde în spatele eliminării numelor de persoane fizice beneficiare de  autorizaţiile de construire: ocazia perfectă pentru muşamalizări. Zelea Popescu, tatăl consilierei locale PSD Daniela Iuliana Tăutu, a construit un etaj în plus la o clădire pe care o deţine în CUG. A fost amendat de Poliţia Locală, a contestat sancţiunea, dar a renunţat inexplicabil la proces. Ştia el ce ştia sau pe ce se baza: dezvoltatorul Popescu a obţinut, luna trecută, autorizarea etajului suplimentar. Fiica lui Zelea, pesedista Daniela Tăutu, susţine că etajul în plus a fost ridicat din vina constructorului, care nu şi-ar fi dat seama că a trecut de nivel. Tăutu face parte din nucleul apropiat primarului Chirica. În mai, în tradiţionala listă lunară cu autorizaţiile de construcţie, Primăria a ascuns numele familiei Popescu din dreptul construcţiei de pe Şoseaua Nicolina nr. 177, motivând obligaţii dintr-o directivă europeană. O minciună: celelalte primării din ţară nu au anonimizat numele persoanelor fizice din aceste liste, aceste informaţii fiind publice.

Săptămâna trecută, REPORTER DE IAŞI a scris despre abuzul făcut de către Primăria Iaşi în privinţa anonimizării unor informaţii din documente de urbanism, concursuri şi listele datornicilor la bugetul local. Experţii ne-au explicat de ce decizia primarului Mihai Chirica este un abuz şi acum vedem concret efectele.

Ce se ascunde în spatele eliminării numelor de persoane fizice beneficiare de  autorizaţiile de construire: ocazia perfectă pentru muşamalizări. Zelea Popescu, tatăl consilierei locale PSD Daniela Iuliana Tăutu, a construit un etaj în plus la o clădire pe care o deţine în CUG. A fost amendat de Poliţia Locală, a contestat sancţiunea, dar a renunţat inexplicabil la proces. Ştia el ce ştia sau pe ce se baza: dezvoltatorul Popescu a obţinut, luna trecută, autorizarea etajului suplimentar. Fiica lui Zelea, pesedista Daniela Tăutu, susţine că etajul în plus a fost ridicat din vina constructorului, care nu şi-ar fi dat seama că a trecut de nivel. Tăutu face parte din nucleul apropiat primarului Chirica. În mai, în tradiţionala listă lunară cu autorizaţiile de construcţie, Primăria a ascuns numele familiei Popescu din dreptul construcţiei de pe Şoseaua Nicolina nr. 177, motivând obligaţii dintr-o directivă europeană. O minciună: celelalte primării din ţară nu au anonimizat numele persoanelor fizice din aceste liste, aceste informaţii fiind publice.

Săptămâna trecută, REPORTER DE IAŞI a scris despre abuzul făcut de către Primăria Iaşi în privinţa anonimizării unor informaţii din documente de urbanism, concursuri şi listele datornicilor la bugetul local. Experţii ne-au explicat de ce decizia primarului Mihai Chirica este un abuz şi acum vedem concret efectele.

Poliția Locală pierde procesele cu marii dezvoltatori imobiliari care construiesc ilegal, dar se apără cu îndârjire și merge până în pânzele albe ca să demoleze casele unor amărâți. Firma Lady Roxy, a soților Duma, construiseră subsoluri la două vile și un bloc fără autorizație. Poliția Locală i-a amendat în octombrie 2017, dar i-a reautorizat în februarie 2018. În zeci de alte cazuri, Poliția Locală a cerut desființarea lucrărilor și nu reintrarea în legalitate. Avocata Anca Preda sesisează ÎCCJ în legătură cu practica neunitară: dosare identice, soluții total opuse.  

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Așa funcționează Poliția Locală Iași în ceea ce privește disciplina în construcții. Concret, polițiștii închid ochii la marile tunuri imobiliare, vile și blocuri construite fără autorizație sau fără respectarea parametrilor, însă sunt „călare” pe amărăștenii care-și fac o cașcarabetă din lemn în curte.

Poliția Locală pierde procesele cu marii dezvoltatori imobiliari care construiesc ilegal, dar se apără cu îndârjire și merge până în pânzele albe ca să demoleze casele unor amărâți. Firma Lady Roxy, a soților Duma, construiseră subsoluri la două vile și un bloc fără autorizație. Poliția Locală i-a amendat în octombrie 2017, dar i-a reautorizat în februarie 2018. În zeci de alte cazuri, Poliția Locală a cerut desființarea lucrărilor și nu reintrarea în legalitate. Avocata Anca Preda sesisează ÎCCJ în legătură cu practica neunitară: dosare identice, soluții total opuse.  

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Așa funcționează Poliția Locală Iași în ceea ce privește disciplina în construcții. Concret, polițiștii închid ochii la marile tunuri imobiliare, vile și blocuri construite fără autorizație sau fără respectarea parametrilor, însă sunt „călare” pe amărăștenii care-și fac o cașcarabetă din lemn în curte.

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării: dur cu anonimii, preş cu premierul. „Te bate bărbatul de două ori pe zi? Schimbă măcar fardurile!” A fost mesajul neinspirat folosit de un ieşean pentru a promova cosmetice pe un site de promoţii. Deşi bărbatul a susţinut că totul a fost „o glumă”, „fardul pugilista” nefiind un produs real, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării l-a sancţionat cu 5.000 de lei. Proprietarul site-ului a contestat amenda la Curtea de Apel Iaşi.

„Te bate bărbatul de două ori pe zi? Schimbă măcar fardurile!”, era textul publicitar cu care femeile erau îndemnate să cumpere o paletă dintr-un anume „fard pugilista”, cu 99 de lei. Instituţia desemnată să combată discriminarea n-a gustat deloc gluma.

S-a sesizat şi Agenţia de Egalitate de Şanse

Mesajul neinspirat pe seama victimelor violenţei domestice ar fi apărut, în vara anului trecut, pe pagina de Facebook „Roaba de promoţii” şi pe site-ul cu acelaşi nume (www.roabadepromotii.ro). Acesta nu a trecut neobservat, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării autosesizându-se, pe 16 august 2017. La câteva zile, CNCD a primit o petiţie legată de caz de la Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi.

După o solicitare trimisă la Institutul Naţional de Dezvoltare în Informatică Bucureşti, reprezentanţii Consiliului au fost informaţi că deţinătorul dreptului de utilizare a domeniului este Alexandru Herţug, un bărbat care locuieşte în Iaşi.

Acuzatul: „A fost o glumă”

Printr-un e-mail, acesta a informat CNCD că postarea cu mesajul publicitar destinat produsului „fard pugilista” nu a fost destinată pentru a discrimina pe nimeni şi a şters mesajul când acesta a început să devină cunoscut şi să stârnească reacţii neplăcute. „Reclamatul susţine, de asemenea, faptul că acest mesaj a fost o glumă, fardul «pugilista» nefiind un produs real. Partea reclamată regretă cele întâmplate, înţelegând impactul pe care aceste postări îl pot avea”, se reţine în hotărârea CNCD că ar fi susţinut Herţug.

Cu toate acestea, Consiliul l-a sancţionat contravenţional pe ieşean cu 5.000 de lei, reţinând că promovarea produsului pe pagina de internet „Roaba de promoţii” cu acel mesaj reprezintă discriminare şi atinge dreptul la demnitate al femeilor.

Acest mesaj l-a adus pe Herţug în vizorul a două instituţii ale statului

Consiliul: „A bagatelizat subiectul violenţei domestice”

„Conţinutul mesajului s-a construit pe o puternică realitate din societate: pe gradul ridicat de violenţă domestică din România. Mesajul conţine un element de bagatelizare a importanţei subiectului violenţei domestice împotriva femeilor în România, creându-se  o atmosferă degradantă, umilitoare la adresa femeilor victime ale violenţei domestice”, se precizează în hotărârea CNCD, luată în octombrie 2017 şi redactată la începutul acestui an.

Mai mult, Consiliul l-a obligat pe Alexandru Herţug să publice hotărârea pe pagina de internet în cauză, pe o perioadă de 30 de zile.

Tânărul a contestat decizia  la Curtea de Apel Iaşi, nefiind stabilit încă un termen în acest caz. Alexandru Herţug nu a oferit un punct de vedere până la închiderea ediţiei.

Iaşi: Restaurant sancţionat cu 5.000 de lei

În aceeaşi şedinţă în care CNCD a analizat cazul lui Alexandru Herţug s-a decis sancţionarea cu 5.000 de lei şi a firmei care deţine Restaurantul Moara de Foc pentru că ar fi discriminat un client pe criteriul orientării sexuale. 

Sesizarea a fost depusă de un cadru universitar care susţinea că frecventa restaurantul de aproximativ 8 ani, iar, în septembrie 2016, managerul restaurantului i-ar fi cerut să plece, deoarece ar fi existat anumite „discuţii” şi nu mai poate fi servit. „Oricum, ne-am săturat de alte discuţii despre homosexuali. Te rog, părăseşti spaţiul restaurantului, nu eşti binevenit, găseşte-ţi altă locaţie! Nu-ţi convine decizia, poţi să vorbeşti cu patronii, dar ei au decis asta!”, a povestit una dintre tinerele care îl însoţeau pe T.D. că ar fi spus angajatul restaurantului, aspecte reţinute în hotărârea CNCD.

Reprezentanţii SC Indiana SRL, firma care administrează restaurantul, au declarat, în noiembrie anul trecut, pentru REPORTER DE IAŞI, că reclamantul a fost rugat să plece din restaurant pentru că ar fi consumat băuturi alcoolice şi făcea scandal. Primul termen în acest caz va fi pe 19 martie la Curtea de Apel Iaşi.

 „Prin modalitatea de concepere şi comunicare a mesajului publicitar s-a prejudiciat demnitatea umană a femeilor victime ale violenţei domestice, respectiv s-a adus atingere imaginii acestui grup de persoane, prin prezentarea degradantă şi umilitoare a acestora doar cu scopul de a atrage vizualizări ale paginii de internet prin mesajul în cauză”

Fragment din hotărârea CNCD în cazul lui Herţug (foto)

Dăncilă, iertată de CNCD

„Aceşti oameni cred că sunt autişti şi nu văd şi nu aud ceea ce este vizibil pentru toţi cei de bună credinţă”, a spus prim-ministrul Viorica Dăncilă, într-un interviu acordat pe 15 februarie la Antena 3.

Deşi organizaţiile care se ocupă de problemele copiilor bolnavi de autism au cerut CNCD să o sancţioneze pe Dăncilă pentru acestă declaraţie, instituţia a hotărât însă, pe 26 februarie, că fragmentul nu constituie discriminare, ci se încadrează în limitele libertăţii de exprimare. Decizia a fost luată cu 8 voturi pentru şi un vot împotrivă, ultimul fiind al preşedintelui CNCD.

În schimb, cu puţin timp înainte, jurnalistul Cristian Tudor Popescu a primit o amendă de 1.000 de lei din partea aceleiaşi instituţii după ce a făcut o comparaţie între Viorica Dăncilă şi pavianul cu mantie (o specie de maimuţe ce are corpul acoperit cu păr lung), jurnalistul făcând aluzie la nişte coafuri din trecut ale femeii. Cei nouă membri care au votat sunt numiţi de partide, PSD, partidul lui Dăncilă, deţinând cele mai multe mandate.