300 de copii învață ca pe vremea lui Creangă: 60.000 de euro s-au evaporat, WC-ul e în fundul curții
Posibil dezastru pentru sănătatea copiilor la una dintre școlile din mediul rural ieșean. Și nici măcar nu este un caz izolat, Iașul fiind pe locul 3 în țară la numărul de toalete din curte. Copiii și cadrele didactice de la școala și grădinița din Scânteia nu beneficiază de apă curentă și își fac nevoile în fundul curții. Profesorii au un lighean lângă cancelarie, iar copiii fie folosesc șervețele umede, fie apa de-acasă, fie au grijă să nu se murdărească, după cum spune unul dintre ei. Culmea este că, în 2007, Primăria semnase un contract exorbitant pentru o toaletă la școală. „Trebuie să îndeplinescă normele europene”, spunea țanțoș primarul pentru a justifica plata a peste 200.000 de lei. Toaleta-minune este de negăsit.
În timp ce la Ministerul Educației se fac strategii peste strategii, la școlile de la țară din județul Iași copii încă mai merg la toaletă în curte, iar apă potabilă au doar dacă își aduc în sticle, de acasă. Aceasta este situația găsită de REPORTER DE IAȘI la Școala Gimnazială „Axinte Iricariul“ din Scânteia, unde aproape 300 de copii, de la clasa pregătitoare la clasa a VIII-a, sunt nevoiți să folosească șase WC-uri insalubre, fără apă curentă. De altfel, apa potabilă lipsește din unitatea de învățământ, puțini fiind cei care se încumetă să bea din fântâna din curtea școli, mulți copii preferând să-și aducă apă de acasă, în sticle de plastic.
300 de copii învață ca pe vremea lui Creangă: 60.000 de euro s-au evaporat, WC-ul e în fundul curții
Posibil dezastru pentru sănătatea copiilor la una dintre școlile din mediul rural ieșean. Și nici măcar nu este un caz izolat, Iașul fiind pe locul 3 în țară la numărul de toalete din curte. Copiii și cadrele didactice de la școala și grădinița din Scânteia nu beneficiază de apă curentă și își fac nevoile în fundul curții. Profesorii au un lighean lângă cancelarie, iar copiii fie folosesc șervețele umede, fie apa de-acasă, fie au grijă să nu se murdărească, după cum spune unul dintre ei. Culmea este că, în 2007, Primăria semnase un contract exorbitant pentru o toaletă la școală. „Trebuie să îndeplinescă normele europene”, spunea țanțoș primarul pentru a justifica plata a peste 200.000 de lei. Toaleta-minune este de negăsit.
În timp ce la Ministerul Educației se fac strategii peste strategii, la școlile de la țară din județul Iași copii încă mai merg la toaletă în curte, iar apă potabilă au doar dacă își aduc în sticle, de acasă. Aceasta este situația găsită de REPORTER DE IAȘI la Școala Gimnazială „Axinte Iricariul“ din Scânteia, unde aproape 300 de copii, de la clasa pregătitoare la clasa a VIII-a, sunt nevoiți să folosească șase WC-uri insalubre, fără apă curentă. De altfel, apa potabilă lipsește din unitatea de învățământ, puțini fiind cei care se încumetă să bea din fântâna din curtea școli, mulți copii preferând să-și aducă apă de acasă, în sticle de plastic.
Li s-au dat bani pentru creșe noi, deși n-au fonduri să le susțină activitatea. Edilii mai multor comune din judeţul Iaşi se declară nemulţumiţi de faptul că Ministerul Dezvoltării le-a aprobat proiecte care aveau nevoie de mai puţini bani. Aceştia ar fi preferat să primească sume pentru asfaltări de drumuri. Primarii din Horleşti şi Voineşti spun chiar că această tendinţă a fost impusă de la vârful judeţului.
Judeţul Iaşi va primi în următorii trei ani, de la Ministerul Dezvoltării, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), etapa a doua, suma de 831,2 milioane lei, adică 185 de milioane de euro.
Li s-au dat bani pentru creșe noi, deși n-au fonduri să le susțină activitatea. Edilii mai multor comune din judeţul Iaşi se declară nemulţumiţi de faptul că Ministerul Dezvoltării le-a aprobat proiecte care aveau nevoie de mai puţini bani. Aceştia ar fi preferat să primească sume pentru asfaltări de drumuri. Primarii din Horleşti şi Voineşti spun chiar că această tendinţă a fost impusă de la vârful judeţului.
Judeţul Iaşi va primi în următorii trei ani, de la Ministerul Dezvoltării, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), etapa a doua, suma de 831,2 milioane lei, adică 185 de milioane de euro.
Nici măcar la Scânteia, unde au murit 13 oameni, nu s-au mai complicat să investească.Trecerile la nivel cu calea ferată din Iași sunt extrem de periculoase. Cinic, la Uricani, în loc de barieră, este un anunț că acolo „au murit 14 oameni”. La fel și la Scânteia: au anunțat investiția, nu au mai făcut-o. Directorii Regionalei CFR nici să stea de vorbă cu presa nu vor. Singurele bariere puse de CFR sunt în parcarea proprie, unde își țin mașinile.
Zeci de victime, multă larmă, tot pe atâta lobby şi documentaţie, nicio măsură pentru preîntâmpinarea carnagiilor la trecerile de nivel cu calea ferată. Autorităţile feroviare nu au ridicat un deget, nu au investit un leu.
Nici măcar la Scânteia, unde au murit 13 oameni, nu s-au mai complicat să investească.Trecerile la nivel cu calea ferată din Iași sunt extrem de periculoase. Cinic, la Uricani, în loc de barieră, este un anunț că acolo „au murit 14 oameni”. La fel și la Scânteia: au anunțat investiția, nu au mai făcut-o. Directorii Regionalei CFR nici să stea de vorbă cu presa nu vor. Singurele bariere puse de CFR sunt în parcarea proprie, unde își țin mașinile.
Zeci de victime, multă larmă, tot pe atâta lobby şi documentaţie, nicio măsură pentru preîntâmpinarea carnagiilor la trecerile de nivel cu calea ferată. Autorităţile feroviare nu au ridicat un deget, nu au investit un leu.
