Instanța a mai stabilit ca Melinte să presteze 90 de zile de muncă în folosul comunității în cadrul Direcţiei de Asistenţă Comunitară (Consiliul Local Iaşi) sau în cadrul S.C. Servicii Publice S.A. (Consiliul Local Iaşi).
Tribunalul Iași l-a obligat pe Ștefan Avîrvarei să presteze și 60 de zile de muncă în folosul comunității în cadrul Bibliotecii „Gh. Asachi”.
„Sunt bucuros că instanța i-a mai acordat o șansă clientului meu”, a declarat Robert Amuntencei, avocatul lui Avârvarei.
Fostul șef din cadrul Poliției Locale și-a recunsocut toate faptele și a fost judecat pe procedura simplificată, beneficiind de o reducere a pedepsei.
Decizia Tribunalului Iași nu este definitivă, ci poate fi atacată cu apel de DNA.
Ștefan Avîrvarei, fost şef de serviciu în cadrul Poliţiei Locale Iaşi, a fost acuzat de procurorii anticorupție, în noiembrie 2015, de complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, acces ilegal la un sistem informatic şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.
În același dosar au fost trimiși, inițial, în judecată și fostul primar Gheorghe Nichita și Liviu Hliboceanu, fostul șef al Poliţiei Locale Iaşi.
Procurorii DNA i-au acuzat pe Hliboceanu și Avârvarei că, la îndemnul lui Nichita, ar fi determinat mai mulţi poliţişti locali să o urmărească pe Adina Samson, fosta iubită a edilului.
„Concret, primarul Nichita Gheorghe l-a determinat pe directorul general al Poliţiei Locale Iaşi, Hliboceanu Liviu Mihai, să dispună personal sau cu ajutorul inculpatului Avârvarei Ştefan funcţionarilor din cadrul Poliţiei Locale a municipiului Iaşi să efectueze activităţi de investigaţii în teren sau de supraveghere operativă a unei persoane şi a persoanelor din anturajul acesteia, cu consecinţa prejudicierii intereselor legale ale Poliţiei Locale a municipiului Iaşi şi producerii unei pagube în cuantum de 13.429,13 lei (prin folosirea resurselor materiale şi umane ale respectivei instituţii)", susțineau anchetatorii.
Liviu Hliboceanu și Gheorghe Nichita vor fi judecați în continuare de Tribunalul Iași, următorul termen al procesului fiind în 10 noiembrie.
Edilul a fost condamnat iniţial, în 28 decembrie 2015, de Judecătoria Paşcani la un an şi două luni de închisoare cu suspendare, dar a contestat decizia.
Curtea de Apel Iaşi i-a admis, miercuri, apelul lui Ionel Vatamanu şi i-a redus pedeapsa la un an de închisoare cu suspendare.
„Admite apelul declarat de inculpatul Vatamanu Ionel împotriva Sentinţei penale nr. 287 din 28 decembrie 2015 pronunţată de Judecătoria Paşcani, pe care o desfiinţează , în parte . Rejudecând cauza : Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 1 (un) an şi 2 (două) luni închisoare aplicată inculpatului în pedepsele componente. Reduce de la 1(un) an şi 2 (două) luni închisoare la 1(un) an închisoare pedeapsa aplicată inculpatului Vatamanu Ionel pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese în formă continuată prev. de art. 2531 alin. 1 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969 şi art. 5 Cod penal. În baza dispoziţiilor art. 33 lit. a Cod penal din 1969 raportat la art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal din 1969 contopeşte pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 1(un) an închisoare. Reduce termenul de încercare stabilit de la 3 (trei ) ani şi 2 (două) luni la 3(trei ) ani”, se arată în minuta deciziei Curţii de Apel Iaşi.
Decizia este definitivă.
Faptele pentru care a fost acuzat Ionel Vatamanu datează încă din perioada în care era consilier local. Potrivit rechizitoriului, edilul deţinea împreună cu soţia o societate de panificaţie, care concesionase din 2003 un spaţiu de 40 de metri pătraţi din zona pieţei agroalimentare din Târgu Frumos.
Însă, familia primarului a construit pe un teren de aproape 100 de metri pătraţi în baza unui raport de evaluare întocmit în condiţii dubioase, susţin anchetatorii
Raportul a fost aprobat, în iulie 2011, de consilierii locali din Târgu Frumos, care au decis la aceeaşi dată şi vânzarea terenului către firma lui actualului primar.
Anchetatorii mai susţin că însuşi Vatamanu a votat pentru ca terenul să ajungă în posesia sa. Pimarul de la acea vreme, Gheorghe Tătaru, a refuzat să pună în executare hotărârea de Consiliu Local.
Însă, în 2012, atunci când Vatamanu a ajuns primar l-ar fi delegat pe viceprimarul, Ion Alexa Angheluş, să vândă terenul, în numele primăriei, către firma sa.
În septembrie 2014, edilul PSD a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi pentru conflict de interese şi fals în declaraţii.
Citește și Lotul penalilor din județ: 12 primari din Iași în pragul de-a primi „roșu și eliminare”
Prefectura așteaptă decizia
Procedura de demitere a primarului condamnat definitiv este mai dificilă:
„Conform procedurii, decizia instanței se comunică instituțiilor UAT (orașului), după care, secretarul Consiliului Local va întocmi un referat, pentru a se vedea dacă se îndeplinesc condițiile emiterii unui ordin de încetare a mandatului. Pe baza acestui referat se va emite ordinul. După emiterea ordinului, există o perioadă de zece zile în care acesta poate fi contestat”, a declarat Felix Guzgă, purtătorul de cuvânt al Prefecturii.
Curtea supremă a respins apelul declarat de Sorin Lazăr şi a menţinut sentinţa dată de un alt complet de judecată în ianuarie 2016. În acelaşi dosar, Constantin Petruşcă, contabil al Primăriei Strunga, judeţul Iaşi, a primit tot un an închisoare cu suspendare. Instanţa a mai dispus confiscarea sumei de 15.819 lei de la fiecare inculpat.
Aceasta este cea de-a doua condamnare a parlamentarului ieșean. În 2014, Lazăr a primit şase luni închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, el fiind acuzat de Agenţia Naţională de Integritate că şi-a angajat fiul la biroul parlamentar din Iaşi.
Procurorii DNA Iaşi l-au trimis în judecată, în decembrie 2014, pe Sorin Constantin Lazăr, la data faptelor primar al comunei Strunga, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
Potrivit DNA, în perioada 2008 - 2009, Sorin Lazăr, în calitate de primar şi ordonator principal de credite, fără existenţa unui angajament legal, a dispus aprobarea, fără nicio bază legală, a plăţii a peste 10.000 lei, cu titlul de "onorariu participare la licitaţie" către trei persoane, membrii ai comisiei de evaluare a ofertelor pentru execuţia unor lucrări de reparaţie a drumurilor din localitate.