Aceasta este o dermatoză frecventă, incidența sa fiind estimată între 1-2% din populația caucaziană. Bărbații și femeile sunt afectați în mod egal. Vârsta medie de apariție a leziunilor este de 25-35 ani (tip I) sau decada a 6-a (tip II).
Studiile nu au identificat o cauză certă pentru declanșarea bolii.
S-au evidențiat factori genetici ce pot explica susceptibilitatea unor indivizi de a dezvolta boala la vârste timpurii (psoriazis tip I), printre aceștia sunt câteva antigene HLA asociate cu boala, cea mai puternică asociere o prezintă expresia HLA Cw6.
Fiziopatologic, apare o proliferare epidermală accelerată.
Curios, s-a demonstrat că consumul de alcool, accentuează leziunile de psoriazis, fapt explicat prin tulburările vaso-regulatorii cauzate de alcool la nivelul pielii precum și a efectului de alterare a funcțiilor imune ceea ce crește riscul de infecții locale. Asocierea alcoolului cu fumatul au un efect sinergic asupra agravării leziunilor de psoriazis.
Psoriazisul în cazul consumatorilor de alcool se manifestă cu leziuni mai extinse, inflamație marcată, o predispunere la infecții secundare, leziunile fiind mai greu de tratat decât la persoanele care nu consumă regulat alcool. Alți factori care pot accentua boala sunt: unele medicamente (beta-blocantele), stresul, infecțiile (în special streptococice) și traumatismele. Leziunile apar cu predilecție la nivelul suprafețelor de extensie a articulațiilor coatelor și
genunchilor [fig.1 și fig.2], torace posterior/zona lombosacrată, scalp sau zona periombilicală. Pot apărea leziuni generalizate de psoriazis liniar în zonele anterior traumatizate (koebnerizare) [fig.3].
La nivel cutanat apar macule sau placarde de dimensiuni variate, bine circumscrise, eritematoase, acoperite de scuame fine albicioase sau argintii. La nivelul scalpului pot apărea placarde extinse, pe când leziunile din zona genitală pot fi confundate cu placi de epiderm displazic. La îndepărtarea scuamelor apar mici puncte hemoragice (semnul Auspitz). Exista mai multe variante morfologice de psoriazis:
1. psoriazis vulgar (cel mai comun)
2. psoriazis pustulos generalizat sau localizat .
Psoriazisul pustulos generalizat este o formă rară, acută, caracterizată prin apariția a numeroase pustule sterile, mici (2-3 mm) cu baza eritematoasă, ce apar după un episod febril de câteva zile. Semne sistemice asociate sunt: pierdere în greutate, hipocalcemie, creșterea numărului de leucocite în sânge și creșterea VSH-ului.
În categoria psoriazisului localizat sunt incluse afecțiuni precum acrokeratoza continuă Hallopeau (implică leziuni la nivelul degetele de la mâini, picioare, unghii și se extinde în timp progresiv și lent proximal); psoriazisul palmo-plantar - reprezentat de apariția a numeroase pustule în special la nivelul palmelor și tălpilor [fig.4].
3. psoriazis eruptiv sau gutat – apare mai frecvent la copii [fig. 5], cu debut acut prin leziuni generalizate, sub forma de papule mici (0,5-1,5 cm în diametru) multiple, acoperite de scuame fine, localizate pe trunchi și membrele superioare. Frecvent, sunt asociate cu infecții respiratorii superioare streptococice sau alte etiologii.
4. psoriazis eritrodermic - întreaga suprafața a pielii este acoperită de leziuni eritematoase acoperite de scuame.
Sunt prezente leziuni la nivelul scalpului, uneori cu pierderea parului, leziuni la nivelul pleoapei inferioare. Eritrodermia poate fi precipitată la pacienții cu psoriazis vulgar de infecțiile cu Staphilococcus aureus, întreruperea abruptă a tratamentului cu metotrexat și corticosterozi, sau expunerea îndelungată la soare. Se pot asociat simptome sistemice (febră, îngreunarea respirației, oboseală, dureri musculare). Biochimic se pot detecta hipoalbuminemie, anemie, deshidratare, în cazuri severe insuficiență cardiacă.
5.Psoriazis inversat (placi roșii-rozii pe suprafețele de flexie, acoperite de mai puține scuame decât în cazurile clasice);
Psoriazisul examinat histopatologic prin biopsie cutanată poate prezenta modificări morfologice microscopice variate în fazele de evoluție și rezoluție [fig. 6]. In leziunile incipiente apare o acantoză redusă, regulată a epidermului, adică epidermul devine mai gros iar crestele epidermice se alungesc în mod egal (acantoză psoriaziformă). De asemenea, în leziunile precoce apar focare de parakeratoză, stratul de keratină din suprafața epidermului se îngroașă și își păstrează nucleii.
Pustulele Kogoj reprezintă colecții de neutrofile migrate în stratul spinos. Când apar abcese subcorneale proeminente asociate cu pustule spongiforme Kogoj, boala este încadrată ca o formă de psoriazis pustulos. Dermul papilar prezintă o ușoară fibroză în jurul capilarelor dilatate. În 10-14 săptămâni de tratament, aspectele histopatologice revin la normal.
În psoriazisul gutat – modificările sunt similare celor din faza precoce de dezvoltare a psoriazisului vulgar cu hiperplazie epidermală mai puțin proeminentă, spongioză moderată.
În psoriazisul eritrodermic – modificările histologice pot fi nespecifice. Colorația PAS este utilă în excluderea unei infecții dermatofitice.
Psoriazisul este rar biopsiat, iar examenul histopatologic uneori nu poate face diferența intre dermatită subacută sau cronică, în special când nu sunt prezente microabcesele Munro sau pustulele Kogoj. În astfel de cazuri diagnosticul de dermatită psoriaziformă este mai potrivit.
Modificările histopatologice nu sunt absolute astfel încât este necesară o corelare a tuturor informațiilor privind evoluția și apariția leziunilor.
Pentru evaluarea oportunității și eficienței unui tratament pentru psoriazis, medicul de specialitate va aplica scorul PASI. Pot fi indicate terapii topice sau sistemice. Dintre terapiile topice, fototerapia cu radiații UVB, analogi de vitamina D3, corticoizi topici, antralin (ditranolul) pot fi luate în considerare. Terapii sistemice se referă la cele 3 mari categorii: imunosupresoare, agenți biologici sau terapii imune.
In cadrul Laboratorului PRAXIS, se pot examina histopatologic biopsiile recoltate de medicii dermatologi de la nivelul leziunilor suspecte pentru psorazis. Analiza dureaza 5-7 zile si este decisiva in stabilirea unui diagnostic de certitudine si alegerea celor mai bune solutii terapeutice.
Bibliografie:
1. Calonje E. et. All, McKee’s Pathology of the skin, Fifth edition, Ed. Elsevier, 2019.
2. Brănişteanu D.E. Dermatologia la interfața cu alte specialități Vol.I, Ed. „Gr. T. Popa”, U.M.F. Iaşi 2014;
3. W. Kempf Dermatopathology Ed. Springer, Steinkopff Verlag 2008
4. Ko Christine J. Dermatopathology - Diagnosis by First Impression, Ed. WILEY- BLACKWELL, 2008
5. Elder, David E Lever's Histopathology of the Skin, 9th Edition, Ed. Lippincott Williams & Wilkins, 2005
