fbpx
 
Arhitectul-șef al Iașului vinde cu 100.000 de euro un teren familiei care construise trei blocuri fără autorizație, în cea mai scandaloasă afacere imobiliară din Iași a ultimilor ani. Blocurile din Aurel Vlaicu 49 au fost construite fără autorizație. Poliția Locală a pierdut procesul dintr-un motiv stupefiant: lipsa calității procesuale. De trei ani, primarul Mihai Chirica n-a numit un director general la Poliția Locală. S-au pierdut peste 20 de procese din cauza acestei chichițe procedurale în dosare imobiliare. Colac peste pupăză, Alexandru Mustiață, fostul arhitect-șef, a vândut un teren familiei care construise cele trei blocuri din Aurel Vlaicu. La aceste imobile n-a existat niciodată PUZ și nici autorizație de construcție.

 

Alexandru Mustiață a venit de nicăieri, a stat un an șef la Urbanism și a plecat din nou în anonimat. Mustiață a picat penibil de două ori concursul de arhitect-șef al Iașului, examenele având loc la București, și apoi și-a cerut transferul la Inspectoratul de Stat în Construcții, altă sinecură călduță.


Arhitectul-șef al Iașului vinde cu 100.000 de euro un teren familiei care construise trei blocuri fără autorizație, în cea mai scandaloasă afacere imobiliară din Iași a ultimilor ani. Blocurile din Aurel Vlaicu 49 au fost construite fără autorizație. Poliția Locală a pierdut procesul dintr-un motiv stupefiant: lipsa calității procesuale. De trei ani, primarul Mihai Chirica n-a numit un director general la Poliția Locală. S-au pierdut peste 20 de procese din cauza acestei chichițe procedurale în dosare imobiliare. Colac peste pupăză, Alexandru Mustiață, fostul arhitect-șef, a vândut un teren familiei care construise cele trei blocuri din Aurel Vlaicu. La aceste imobile n-a existat niciodată PUZ și nici autorizație de construcție.

 

Alexandru Mustiață a venit de nicăieri, a stat un an șef la Urbanism și a plecat din nou în anonimat. Mustiață a picat penibil de două ori concursul de arhitect-șef al Iașului, examenele având loc la București, și apoi și-a cerut transferul la Inspectoratul de Stat în Construcții, altă sinecură călduță.


Deputatul PNL Marius Bodea anunță crearea unei noi platforme civice, „Salvează Iașul”. „Va fi o campanie de informare a cetățenilor asupra drepturilor pe care le au atunci când abuzurile din domeniul urbanismului și a construcțiilor îi afectează”, a precizat acesta. 
 
Lansarea platformei va fi făcută joi, 22 februarie, la ora 12.00, chiar în dreptul proiectului imobiliar de la Rond CUG, aparținând imobiliarului Daniel Niculiță, fundație care a produs surparea carosabilului la sfârșitul lunii decembrie și începutul lunii ianuarie. Conferința de presă realizată chiar în stradă va cuprinde o trecere în revistă a abuzurilor din urbanism săvârșite în ultimii ani și, în același timp, va fi lansat „Salvează Iașul”, care își propune să coaguleze toate mișcările de protest împotriva construcțiilor abuzive din toate zonele Iașului. „Fiecare protestează în proximitate, când îi este afectată calitatea vieții personale de către un proiect imobiliar. Dar oamenii din toate cartierele, afectați de blocurile care le răsar peste noapte în fața ferestrelor, trebuie să devină o forță locală a cărei voce reunită să fie auzită de autorități”, a explicat Marius Bodea.
 
„Mișcarea <Salvează Iașul> are și rolul de conștientizare la nivelul comunității a distrugerii orașului prin haosul urbanistic și a afectării vieții din cauza abuzurilor din construcții, tolerate de Primăria Municipiului Iași”, mai spun organizatorii.       

Daniel Niculiţă a ridicat ilegal o mansardă pe un bloc din zona Smârdan: profit curat 400.000 de euro. În Oancea a construit o monstruozitate cu 58 de apartamente, fără parcare. Subsolul l-a transformat în apartamente: profit încă 300.000 de euro. Amenzile sunt cât banii de țigări, iar procesele țin cu anii, fără niciun efect. Pentru surparea din CUG, Mihai Chirica i-a luat apărarea. Modul de operare arată sfidarea legilor și complicitatea Primăriei.

Extindere etaj 3, extindere şarpantă, compartimentare şarpantă fără autorizaţie. Sunt problemele cu care Poliţia Locală merge în instanţă, de un an, împotriva dezvoltatorului imobiliar Cristinel Daniel Niculiţă. Imobilul: un bloc de pe strada Profesor Anton Şesan, în apropiere de Palas, în zona Smârdan.

Compartimentarea şarpantei i-a adus profit în plus, acum se luptă să-l păstreze.

Numai că nu este singura problemă. În cazul altui bloc de pe strada Oancea, a renunţat pur şi simplu la parcarea din subsol şi a făcut acolo apartamente. Consecinţa? Cei 58 de proprietari au la dispoziţie 11 locuri de parcare. Restul parchează pe stradă, iar investitorul a obţinut măcar 300.000 de euro în plus din mişcarea asta.

 

Amendă în 2016

Pe 24 februarie 2016, Controlul în Urbanism de la Poliţia Locală a fost trimis, după plângeri ale locuitorilor din zonă, pentru a verifica un bloc ridicat în centrul oraşului, pe strada Profesor Anton Şesan la nr. 1. Investiţia era a dezvoltatorului Cristinel Daniel Niculiţă, iar oamenii spuneau că mai construieşte ceva în afara limitei etajului 3, cât era în autorizaţie.

Inspectorii au verificat şi au dat amendă de 5.000 de lei: Niculiţă extinsese etajul 3, ridicase o şarpantă în plus faţă de autorizaţia iniţială şi, mai mult, o compartimentase. „Când a fost aplicată amenda i s-a pus în vedere că are termen de un an pentru a intra în legalitate”, ne-a spus purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale, Daniel Ungureanu.

 

Chiriași fără autorizație

Ce ar fi avut de făcut investitorul? Să ceară la Primărie autorizarea şarpantei şi a compartimentării acesteia. Un an mai târziu, inspectorii au verificat din nou lucrarea şi au cerut actele. Niculiţă nu avea autorizaţie nici acum, iar consecinţa a fost o plângere adresată Judecătoriei, în care Poliţia Locală cere desfiinţarea lucrărilor – dărâmarea acelei şarpante care este ilegală, astfel încât blocul să se termine la nivelul etajului 3.

Cei care locuiesc în bloc habar n-au despre situaţia juridică actuală. „Cei mai mulţi dintre cei care locuim aici suntem chiriaşi. Nu ne ştim vecinii, nu ştim proprietarii celorlalte apartamente. Drept urmare, nu cred că este cineva care să ştie că este un proces în cazul acestui bloc”, ne-a spus unul dintre locatari.

 

Lucrare ilegală, profit uriaș

După ce a ajuns în instanţă cu acest dosar, Daniel Niculiţă a încercat să se apere spunând că Poliţia Locală nu avea cum să-l dea în judecată pentru că nu are director general. Postul este ocupat de un director interimar. „Din ce am înţeles, această contestare a fost rezolvată, procesul merge înainte. Pentru că instituţia a depus la dosar documentaţie conform căreia postul ocupat de actualul director interimar este ocupat cu delegaţie de la Primărie, procedură permisă”, ne-a explicat Daniel Ungureanu.

Cât ar fi putut câştiga Niculiţă dintr-un nivel compartimentat peste blocul din Şesan? La 1.300 euro/mp, la o suprafaţă de aproximativ 400 mp, cât are suprafaţa şarpanta, venitul total este de 520.000 de euro, iar costul total de construire este de maxim 100.000 de euro. Peste 400.000 de euro reprezintă profit curat.

 

58 de apartamente fără parcări

Dezmăţul imobiliar marca Niculiţă nu este singular. În Oancea 20, a obţinut autorizaţie pentru un bloc cu 6 nivele. Imobilul trebuia să aibă parcare în subsol. Dar, în locul parcării au apărut apartamente. Iar lipsa locurilor de parcare din subsol nu a fost compensată cu nimic.

Singurele locuri disponibile sunt cele din jurul blocului, de la stradă şi dintr-o mică parcare aflată în interior. La stradă încap, cu indulgenţă, 8 maşini, iar în curte maximum 3, pentru că au nevoie de culoarul îngust pentru a ieşi.

Blocul are în total 58 de apartamente, iar locuri disponibile de parcare maximum 11. Ceilalţi proprietari de apartamente parchează pe stradă, unde reuşesc să prindă loc.

 

Profit din subsol, în loc de parcare

În cazul subsolului transformat din parcare în apartamente la demisol, profitul investitorului este de aproximativ 300.000 de euro, bani curați, veniți în afara autorizației. Sunt 8 apartamente la demisol, vândute cu circa 45.000 de euro fiecare, iar costurile de compartimentare n-au depășit 60.000 de euror.

Bătălia investitorilor, presiunea lor pentru a obţine un etaj în plus, câteodată fără autorizaţie, este dată de faptul că orice nivel peste fundaţie reprezintă amortizarea investiţiei, apoi profitul. De ce? Pentru că cea mai scumpă componentă a unui imobil este fundaţia. Eşti obligat s-o faci, este scumpă, dar nu vinzi nimic în ea. Pe fiecare etaj ridicat pe fundaţie ai profit. Cu cât mai multe etaje, cu atât mai mare profitul”, ne-a explicat un arhitect ieşean.

Marele jaf din str. Moldovei

Un alt caz sancţionat de către Poliţia Locală a fost cel din strada Moldovei 30 – tot zona Smârdan. Acolo, Daniel Niculiţă a preluat o autorizaţie de construire pentru un bloc căruia i-a mărit aria desfăşurată. Poliţia Locală a aplicat o amendă investitorului, de 5.000 de lei, iar acesta a obţinut o nouă autorizaţie pentru imobil, în 2017. Deputatul Marius Bodea a acuzat, în acest caz, că noua autorizaţie ar fi ilegală. Deputatul a susţinut că imobilul a fost aproape dublat de investitor, fiind ulterior autorizat. Calculul arată că, la o depăşire cu 300 mp a ariei aprobate iniţial, pentru 8 nivele (demisol, parter, 6 etaje) Niculiţă poate obţine în plus 2,8 milioane de euro faţă de ce estima iniţial (sunt 2.400 mp în plus în toată clădirea, la 1.200 euro/mp).

 

Altă ilegalitate, nicio consecință

Una dintre primele încălcări ale legii la Niculiţă a avut loc în 2013, pe strada Rojniţă numărul 5, cei care au făcut sesizare fiind vecinii care au văzut că imobilul avea un etaj în plus faţă de autorizaţie.

La imobilul proprietatea domnului Niculiţă Cristinel - Daniel au fost efectuate verificări în urma cărora s-a constatat că sunt efectuate lucrări de construire neautorizate cu nerespectarea regimului de înălţime, fapt pentru care s-a dispus sancţionarea contravenţională şi intrarea în legalitate prin obţinerea autorizaţiei de construire dacă permit condiţiile urbanistice în caz contrar aducerea construcţiei la forma autorizată, având drept termen 12.10.2013”, informa atunci Poliţia Locală,

Proces şi cu Inspectoratul de Stat în Construcţii

Nu doar Poliţia Locală se judecă cu Niculiţă, ci şi Inspectoratul de Stat în Construcţii. Instituţia cere în instanţă, din decembrie 2017, aproape 30.000 de lei de la investitor, bani pe care acesta îi datorează de când a construit un imobil pe Vasile Lupu 25, în 2012. Suma reprezintă cota de 0,1% din valoarea investiţiei şi cota de 0,7% ce trebuia achitată la recepţionarea lucrărilor.

Conform documentelor depuse la instanţă de ISC, instituţia şi-a cerut banii după 5 ani de la finalizarea lucrărilor (26 iunie 2012). Sumei iniţiale i-au fost adăugate şi penalităţi.

Bomboana de pe colivă

 

( 2014, Dubai: Niculiţă cu fotbalistul argentinian Lavezzi, pe atunci la PSG. Şi ieşeanul a fost fotbalist în tinereţe, de mâna a doua)

Cea mai gravă problemă de imagine a investitorului imobiliar Daniel Cristinel Niculiţă a venit, totuşi, dintr-o altă zonă: surparea străzii în Nicolina. Pe 7 şi 8 ianuarie, s-a produs o rupere a zonei şantierului unui nou bloc al dezvoltatorului, pe o distanţă de 50 de metri. Niculiţă a spus că au fost găsite nişte hrube care apoi s-au surpat, inspectorii de la Inspectoratul de Stat în Construcţii au venit cu altă variantă: „Executantul nu a respectat întocmai soluţiile tehnice şi tehnologiile de execuţie prevăzute în proiectul de excavaţie şi monitorizare incintă”, după cum a spus şeful ISC Iaşi, Radu Lupăşteanu.

Acesta a mai spus că investitorul nu a asigurat o documentaţie completă, nu au fost întocmite expertiza geotehnică şi raportul de monitorizare geotehnică a execuţiei.

Lista ilegalităţilor lui Niculiţă

(Niculiţă este un obişnuit al cluburilor de fiţe din Iaşi)

 

A preluat o autorizaţie de construire pe strada Moldovei 30, în zona Smârdan, unde a depăşit aria iniţială a clădirii. A obţinut reautorizare.

A urcat peste etajul 3 cu o şarpantă, pe Profesor Anton Şesan nr 1. Este în proces şi ar putea fi obligat s-o dărâme.

Amendat pentru un etaj în plus, ridicat fără autorizaţie pe Rojniţă nr. 5.

A transformat un subsol care trebuia să fie parcare în apartamente. 58 de apartamente au 11 locuri de parcare.

Şantierul unui bloc din Nicolina a produs o surpare pe 50 de metri a străzii. ISC va face publice amenzile aplicate şi soluţiile aplicate.

 


Daniel Niculiţă a ridicat ilegal o mansardă pe un bloc din zona Smârdan: profit curat 400.000 de euro. În Oancea a construit o monstruozitate cu 58 de apartamente, fără parcare. Subsolul l-a transformat în apartamente: profit încă 300.000 de euro. Amenzile sunt cât banii de țigări, iar procesele țin cu anii, fără niciun efect. Pentru surparea din CUG, Mihai Chirica i-a luat apărarea. Modul de operare arată sfidarea legilor și complicitatea Primăriei.

Extindere etaj 3, extindere şarpantă, compartimentare şarpantă fără autorizaţie. Sunt problemele cu care Poliţia Locală merge în instanţă, de un an, împotriva dezvoltatorului imobiliar Cristinel Daniel Niculiţă. Imobilul: un bloc de pe strada Profesor Anton Şesan, în apropiere de Palas, în zona Smârdan.

Compartimentarea şarpantei i-a adus profit în plus, acum se luptă să-l păstreze.

Numai că nu este singura problemă. În cazul altui bloc de pe strada Oancea, a renunţat pur şi simplu la parcarea din subsol şi a făcut acolo apartamente. Consecinţa? Cei 58 de proprietari au la dispoziţie 11 locuri de parcare. Restul parchează pe stradă, iar investitorul a obţinut măcar 300.000 de euro în plus din mişcarea asta.

 

Amendă în 2016

Pe 24 februarie 2016, Controlul în Urbanism de la Poliţia Locală a fost trimis, după plângeri ale locuitorilor din zonă, pentru a verifica un bloc ridicat în centrul oraşului, pe strada Profesor Anton Şesan la nr. 1. Investiţia era a dezvoltatorului Cristinel Daniel Niculiţă, iar oamenii spuneau că mai construieşte ceva în afara limitei etajului 3, cât era în autorizaţie.

Inspectorii au verificat şi au dat amendă de 5.000 de lei: Niculiţă extinsese etajul 3, ridicase o şarpantă în plus faţă de autorizaţia iniţială şi, mai mult, o compartimentase. „Când a fost aplicată amenda i s-a pus în vedere că are termen de un an pentru a intra în legalitate”, ne-a spus purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale, Daniel Ungureanu.

 

Chiriași fără autorizație

Ce ar fi avut de făcut investitorul? Să ceară la Primărie autorizarea şarpantei şi a compartimentării acesteia. Un an mai târziu, inspectorii au verificat din nou lucrarea şi au cerut actele. Niculiţă nu avea autorizaţie nici acum, iar consecinţa a fost o plângere adresată Judecătoriei, în care Poliţia Locală cere desfiinţarea lucrărilor – dărâmarea acelei şarpante care este ilegală, astfel încât blocul să se termine la nivelul etajului 3.

Cei care locuiesc în bloc habar n-au despre situaţia juridică actuală. „Cei mai mulţi dintre cei care locuim aici suntem chiriaşi. Nu ne ştim vecinii, nu ştim proprietarii celorlalte apartamente. Drept urmare, nu cred că este cineva care să ştie că este un proces în cazul acestui bloc”, ne-a spus unul dintre locatari.

 

Lucrare ilegală, profit uriaș

După ce a ajuns în instanţă cu acest dosar, Daniel Niculiţă a încercat să se apere spunând că Poliţia Locală nu avea cum să-l dea în judecată pentru că nu are director general. Postul este ocupat de un director interimar. „Din ce am înţeles, această contestare a fost rezolvată, procesul merge înainte. Pentru că instituţia a depus la dosar documentaţie conform căreia postul ocupat de actualul director interimar este ocupat cu delegaţie de la Primărie, procedură permisă”, ne-a explicat Daniel Ungureanu.

Cât ar fi putut câştiga Niculiţă dintr-un nivel compartimentat peste blocul din Şesan? La 1.300 euro/mp, la o suprafaţă de aproximativ 400 mp, cât are suprafaţa şarpanta, venitul total este de 520.000 de euro, iar costul total de construire este de maxim 100.000 de euro. Peste 400.000 de euro reprezintă profit curat.

 

58 de apartamente fără parcări

Dezmăţul imobiliar marca Niculiţă nu este singular. În Oancea 20, a obţinut autorizaţie pentru un bloc cu 6 nivele. Imobilul trebuia să aibă parcare în subsol. Dar, în locul parcării au apărut apartamente. Iar lipsa locurilor de parcare din subsol nu a fost compensată cu nimic.

Singurele locuri disponibile sunt cele din jurul blocului, de la stradă şi dintr-o mică parcare aflată în interior. La stradă încap, cu indulgenţă, 8 maşini, iar în curte maximum 3, pentru că au nevoie de culoarul îngust pentru a ieşi.

Blocul are în total 58 de apartamente, iar locuri disponibile de parcare maximum 11. Ceilalţi proprietari de apartamente parchează pe stradă, unde reuşesc să prindă loc.

 

Profit din subsol, în loc de parcare

În cazul subsolului transformat din parcare în apartamente la demisol, profitul investitorului este de aproximativ 300.000 de euro, bani curați, veniți în afara autorizației. Sunt 8 apartamente la demisol, vândute cu circa 45.000 de euro fiecare, iar costurile de compartimentare n-au depășit 60.000 de euror.

Bătălia investitorilor, presiunea lor pentru a obţine un etaj în plus, câteodată fără autorizaţie, este dată de faptul că orice nivel peste fundaţie reprezintă amortizarea investiţiei, apoi profitul. De ce? Pentru că cea mai scumpă componentă a unui imobil este fundaţia. Eşti obligat s-o faci, este scumpă, dar nu vinzi nimic în ea. Pe fiecare etaj ridicat pe fundaţie ai profit. Cu cât mai multe etaje, cu atât mai mare profitul”, ne-a explicat un arhitect ieşean.

Marele jaf din str. Moldovei

Un alt caz sancţionat de către Poliţia Locală a fost cel din strada Moldovei 30 – tot zona Smârdan. Acolo, Daniel Niculiţă a preluat o autorizaţie de construire pentru un bloc căruia i-a mărit aria desfăşurată. Poliţia Locală a aplicat o amendă investitorului, de 5.000 de lei, iar acesta a obţinut o nouă autorizaţie pentru imobil, în 2017. Deputatul Marius Bodea a acuzat, în acest caz, că noua autorizaţie ar fi ilegală. Deputatul a susţinut că imobilul a fost aproape dublat de investitor, fiind ulterior autorizat. Calculul arată că, la o depăşire cu 300 mp a ariei aprobate iniţial, pentru 8 nivele (demisol, parter, 6 etaje) Niculiţă poate obţine în plus 2,8 milioane de euro faţă de ce estima iniţial (sunt 2.400 mp în plus în toată clădirea, la 1.200 euro/mp).

 

Altă ilegalitate, nicio consecință

Una dintre primele încălcări ale legii la Niculiţă a avut loc în 2013, pe strada Rojniţă numărul 5, cei care au făcut sesizare fiind vecinii care au văzut că imobilul avea un etaj în plus faţă de autorizaţie.

La imobilul proprietatea domnului Niculiţă Cristinel - Daniel au fost efectuate verificări în urma cărora s-a constatat că sunt efectuate lucrări de construire neautorizate cu nerespectarea regimului de înălţime, fapt pentru care s-a dispus sancţionarea contravenţională şi intrarea în legalitate prin obţinerea autorizaţiei de construire dacă permit condiţiile urbanistice în caz contrar aducerea construcţiei la forma autorizată, având drept termen 12.10.2013”, informa atunci Poliţia Locală,

Proces şi cu Inspectoratul de Stat în Construcţii

Nu doar Poliţia Locală se judecă cu Niculiţă, ci şi Inspectoratul de Stat în Construcţii. Instituţia cere în instanţă, din decembrie 2017, aproape 30.000 de lei de la investitor, bani pe care acesta îi datorează de când a construit un imobil pe Vasile Lupu 25, în 2012. Suma reprezintă cota de 0,1% din valoarea investiţiei şi cota de 0,7% ce trebuia achitată la recepţionarea lucrărilor.

Conform documentelor depuse la instanţă de ISC, instituţia şi-a cerut banii după 5 ani de la finalizarea lucrărilor (26 iunie 2012). Sumei iniţiale i-au fost adăugate şi penalităţi.

Bomboana de pe colivă

 

( 2014, Dubai: Niculiţă cu fotbalistul argentinian Lavezzi, pe atunci la PSG. Şi ieşeanul a fost fotbalist în tinereţe, de mâna a doua)

Cea mai gravă problemă de imagine a investitorului imobiliar Daniel Cristinel Niculiţă a venit, totuşi, dintr-o altă zonă: surparea străzii în Nicolina. Pe 7 şi 8 ianuarie, s-a produs o rupere a zonei şantierului unui nou bloc al dezvoltatorului, pe o distanţă de 50 de metri. Niculiţă a spus că au fost găsite nişte hrube care apoi s-au surpat, inspectorii de la Inspectoratul de Stat în Construcţii au venit cu altă variantă: „Executantul nu a respectat întocmai soluţiile tehnice şi tehnologiile de execuţie prevăzute în proiectul de excavaţie şi monitorizare incintă”, după cum a spus şeful ISC Iaşi, Radu Lupăşteanu.

Acesta a mai spus că investitorul nu a asigurat o documentaţie completă, nu au fost întocmite expertiza geotehnică şi raportul de monitorizare geotehnică a execuţiei.

Lista ilegalităţilor lui Niculiţă

(Niculiţă este un obişnuit al cluburilor de fiţe din Iaşi)

 

A preluat o autorizaţie de construire pe strada Moldovei 30, în zona Smârdan, unde a depăşit aria iniţială a clădirii. A obţinut reautorizare.

A urcat peste etajul 3 cu o şarpantă, pe Profesor Anton Şesan nr 1. Este în proces şi ar putea fi obligat s-o dărâme.

Amendat pentru un etaj în plus, ridicat fără autorizaţie pe Rojniţă nr. 5.

A transformat un subsol care trebuia să fie parcare în apartamente. 58 de apartamente au 11 locuri de parcare.

Şantierul unui bloc din Nicolina a produs o surpare pe 50 de metri a străzii. ISC va face publice amenzile aplicate şi soluţiile aplicate.

 


În Europa construirea blocurilor de apartamente pe persoană fizică a fost interzisă, pentru că imobiliarii furau la plata impozitelor. În România, asiguratorii acceptă investitori persoane fizice, deși răspunderea lor este zero: se urcă în primul avion și dispar dacă structura de rezistență n-a fost ca lumea.

Există un semn de întrebare, și juriștii chiar se gândesc la asta. În caz de un cutremur care ar dovedi că structurile blocurilor au fost ridicate anapoda, furând la materiale, iar blocurile ridicate pe persoană fizică ar cădea, cât i-ar lua unui investitor imobiliar aflat acum în plină glorie să ajungă în Brazilia până se dezmeticesc autoritățile?

 

Problema juridică

Cel mai celebru caz de investitori imobiliari pe persoană fizică din Iași este al fraților Ovidiu și Cristian Negurici. Cartierul lor din Copou, Exclusive Resindence, este ridicat și vândut apoi, apartament cu apartament, pe numele lui Cristian Negurici. Și ca el sunt zeci alți investitori imobiliari în aceeași situație, numai din Iași. Au preferat să deruleze banii la distanță de problemele pe care le-ar fi cauzat o firmă și evitând plata unor impozite consistente. Legislația permite, nu-i nimic ilegal. Dar, juriștii spun că nu este în regulă. “Nu este vorba că statul ar găsi mai ușor o firmă, dacă este cazul, dar este mai simplu să te îndrepți împotriva unei personae juridice din cadrul căreia să răspundă administratorii, acționarii, cei care au semnat. Nu dispar 4-5 persoane dintr-un foc dacă este vreo catastrofă, tot mai ai timp să găsești un responsabil. Dar așa cum este acum, ce faci? Că într-o oră a și ieșit din țară?”, explică un jurist care activează în domeniul imobiliarelor.

 

Problema asigurărilor

Asiguratorii din România permit persoanelor fizice să asigure clădiri de apartamente, fără nici o restricție. “Este același regim care se aplică în cazul unui apartament. Dacă un investitor are un bloc întreg pe numele său, se face asigurare pentru acel bloc sau pentru apartamente, pe fiecare în parte”, explică un agent de asigurări din cadrul Generalli Iași. Este exclusă însă din start plata pentru defecte de fabricație; dacă structura este făcută prost, firma nu despăgubește. Există un alt tip de asigurare care funcționează pe perioada construirii și care funcționează în astfel de situații, dar acea asigurare este obligația firmei care construiește. În rest, imobilul este asigurat ca oricare altul, inclusiv pentru cutremur. Dar, dacă se prăbușește din cauza unui defect, nu se plătește nimic”, mai spune asiguratorul.

Există propuneri să fie interzisă practica

Tocmai pentru că juriștii au ridicat politicienilor această problemă, au fost în spațiul public discuții despre propuneri legislative de interzicere a construirii de imobile de locuințe colective pe persoană fizică. Nu a fost luată o decizie în acest sens. În Europa, cele mai multe țări au intersiz construirea de imnobile cu locuințe colective pe perssoană fizică, din cauza faptului că dezvoltatorii imobiliari păcăleau plata impozitelor.


În Europa construirea blocurilor de apartamente pe persoană fizică a fost interzisă, pentru că imobiliarii furau la plata impozitelor. În România, asiguratorii acceptă investitori persoane fizice, deși răspunderea lor este zero: se urcă în primul avion și dispar dacă structura de rezistență n-a fost ca lumea.

Există un semn de întrebare, și juriștii chiar se gândesc la asta. În caz de un cutremur care ar dovedi că structurile blocurilor au fost ridicate anapoda, furând la materiale, iar blocurile ridicate pe persoană fizică ar cădea, cât i-ar lua unui investitor imobiliar aflat acum în plină glorie să ajungă în Brazilia până se dezmeticesc autoritățile?

 

Problema juridică

Cel mai celebru caz de investitori imobiliari pe persoană fizică din Iași este al fraților Ovidiu și Cristian Negurici. Cartierul lor din Copou, Exclusive Resindence, este ridicat și vândut apoi, apartament cu apartament, pe numele lui Cristian Negurici. Și ca el sunt zeci alți investitori imobiliari în aceeași situație, numai din Iași. Au preferat să deruleze banii la distanță de problemele pe care le-ar fi cauzat o firmă și evitând plata unor impozite consistente. Legislația permite, nu-i nimic ilegal. Dar, juriștii spun că nu este în regulă. “Nu este vorba că statul ar găsi mai ușor o firmă, dacă este cazul, dar este mai simplu să te îndrepți împotriva unei personae juridice din cadrul căreia să răspundă administratorii, acționarii, cei care au semnat. Nu dispar 4-5 persoane dintr-un foc dacă este vreo catastrofă, tot mai ai timp să găsești un responsabil. Dar așa cum este acum, ce faci? Că într-o oră a și ieșit din țară?”, explică un jurist care activează în domeniul imobiliarelor.

 

Problema asigurărilor

Asiguratorii din România permit persoanelor fizice să asigure clădiri de apartamente, fără nici o restricție. “Este același regim care se aplică în cazul unui apartament. Dacă un investitor are un bloc întreg pe numele său, se face asigurare pentru acel bloc sau pentru apartamente, pe fiecare în parte”, explică un agent de asigurări din cadrul Generalli Iași. Este exclusă însă din start plata pentru defecte de fabricație; dacă structura este făcută prost, firma nu despăgubește. Există un alt tip de asigurare care funcționează pe perioada construirii și care funcționează în astfel de situații, dar acea asigurare este obligația firmei care construiește. În rest, imobilul este asigurat ca oricare altul, inclusiv pentru cutremur. Dar, dacă se prăbușește din cauza unui defect, nu se plătește nimic”, mai spune asiguratorul.

Există propuneri să fie interzisă practica

Tocmai pentru că juriștii au ridicat politicienilor această problemă, au fost în spațiul public discuții despre propuneri legislative de interzicere a construirii de imobile de locuințe colective pe persoană fizică. Nu a fost luată o decizie în acest sens. În Europa, cele mai multe țări au intersiz construirea de imnobile cu locuințe colective pe perssoană fizică, din cauza faptului că dezvoltatorii imobiliari păcăleau plata impozitelor.


Polițiștii din cadrul Secţiei 8 Poliţie Rurală Leţcani au depistat, în noaptea de 28 spre 29 octombrie a.c.,  pe şoseaua Păcurari, din municipiul Iași, doi bărbați de 30 și 31 de ani care aveau asupra lor mai multe bunuri (o tricicletă, un modem cu încărcător aferent, un receiver cu telecomandă, un cablu, o unitate centrală, un căruţ pentru copii și un sac cu cartofi) susceptibile a fi sustrase.

 


Știrea este că în Galata nu se construiesc 12 blocuri, ci 44 în perioada următoare. Va fi un ghetou ieftin: apartamente mici, fără iarbă, fără locuri de joacă și fără parcări. Lăcomia a distrus și zona de case de pe Dealul Galata. Proiectele, cum este cel al lui Achiței, stau ascunse de marele public până te trezești cu ditamai blocul în curte. La afacerea depistată de liberali, mansardele adaugate din pix sunt profit curat, câte 150.000 de euro la fiecare dintre cele 12 blocuri. Dezinformarea populației este faptă prevăzută în Codul Penal. În loc de spații deschise, densitatea de blocuri va fi infernală: rețeaua electrică nu face față, canalizarea la fel, nu sunt parcări și accesul spre Iași va fi infernal.

 

Șmecheria PUZ-urilor falsificate ascunde, de fapt, o afacere uluitoare. Un nivel construit în plus peste limita admisă poate însemna 250 de metri pătrați utili (5-6 apartamente) care, la un profit de 600 euro/mp, echivalează cu un tun de 150.000 de euro. Bani făcuți din pix, printr-o simplă modificare a regimului de înălțime a unui bloc.


Știrea este că în Galata nu se construiesc 12 blocuri, ci 44 în perioada următoare. Va fi un ghetou ieftin: apartamente mici, fără iarbă, fără locuri de joacă și fără parcări. Lăcomia a distrus și zona de case de pe Dealul Galata. Proiectele, cum este cel al lui Achiței, stau ascunse de marele public până te trezești cu ditamai blocul în curte. La afacerea depistată de liberali, mansardele adaugate din pix sunt profit curat, câte 150.000 de euro la fiecare dintre cele 12 blocuri. Dezinformarea populației este faptă prevăzută în Codul Penal. În loc de spații deschise, densitatea de blocuri va fi infernală: rețeaua electrică nu face față, canalizarea la fel, nu sunt parcări și accesul spre Iași va fi infernal.

 

Șmecheria PUZ-urilor falsificate ascunde, de fapt, o afacere uluitoare. Un nivel construit în plus peste limita admisă poate însemna 250 de metri pătrați utili (5-6 apartamente) care, la un profit de 600 euro/mp, echivalează cu un tun de 150.000 de euro. Bani făcuți din pix, printr-o simplă modificare a regimului de înălțime a unui bloc.


Pagina 11 din 14

Arhiva ReporterIS

« Mai 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31