6,5 milioane de euro pentru opt blocuri în locul fostei vile a lui Ceaușescu, de la Bucium. Cătălin Croitoru se cunoaște cu Iulian Dascălu de la 14 ani și e principalul său colaborator în toate proiectele de până acum. Alt asociat la investiția de la Bucium este Li Licai, patronul restaurantului chinezesc din Palas. Și acesta e un vechi partener al lui Dascălu, facilitându-i accesul pentru importurile din China. Doi ani, terenul de la Bucium a stat la vânzare. Acum, Croitoru s-a hotărât să construiască. Noul cartier va avea grădină japoneză, fiind plasat în zona de lux a pieței.

Primul cerc de apropiați ai omului de afaceri Iulian Dascălu va investi într-un nou cartier de blocuri acolo unde a fost casa de vacanță a dictatorului Nicolae Ceaușescu.

Amenajarea de parcări printre blocuri și desțelenirea spațiilor verzi îi nemulțumesc pe unii localnici. Cartierul era dezorganizat, primarul îl aliniază în pătrate perfect simetrice. Va fi mai puțin spațiu verde, se face loc pentru mașini. S-au tăiat zeci de copaci și s-a plantat puiet. Garda de Mediu a fost sesizată. Ștefan Timofte: „Am eliminat coșmeliile, am adus foișoare noi, plantăm gazon, în 3-4 ani va arăta perfect”.

Cartierul de blocuri din Tomești a intrat într-un amplu program de reamenajare: spațiile verzi sunt desțelenite, pe anumite porțiuni se amenajează parcări din pavele, totul fiind redesenat în pătrate clar delimitate, după un proiect de modernizare gândit de primarul Ștefan Timofte.

Amenajarea de parcări printre blocuri și desțelenirea spațiilor verzi îi nemulțumesc pe unii localnici. Cartierul era dezorganizat, primarul îl aliniază în pătrate perfect simetrice. Va fi mai puțin spațiu verde, se face loc pentru mașini. S-au tăiat zeci de copaci și s-a plantat puiet. Garda de Mediu a fost sesizată. Ștefan Timofte: „Am eliminat coșmeliile, am adus foișoare noi, plantăm gazon, în 3-4 ani va arăta perfect”.

Cartierul de blocuri din Tomești a intrat într-un amplu program de reamenajare: spațiile verzi sunt desțelenite, pe anumite porțiuni se amenajează parcări din pavele, totul fiind redesenat în pătrate clar delimitate, după un proiect de modernizare gândit de primarul Ștefan Timofte.

O parte importantă a noii strategii a furnizorului de energie termică este extinderea reţelei de distribuţie către Bucium şi Copou. Un alt proiect Veolia are în vedere refacerea izolaţiei magistralei CET Holboca-CET Tudor. Licitaţiile de refacere a reţelei, deja adjudecate, deschid şantiere noi în acest an. Reabilitarea termică a 40 de blocuri şi a Spitalului de Recuperare sunt alte ţinte din această strategie.

Consilierii locali dezbat vineri, 31 martie, noua Strategie pentru energie termică a Iaşului. Modificările din acest document vizează trei proiecte ale Veolia Energie Iaşi şi două ale Primăriei. Proiectele Veolia se transformă deja în şantiere în acest an şi sunt legate de extinderea reţelei şi de modernizarea infrastructurii existente. Cele două ţinte ale Primăriei sunt reabilitările termice la 40 de blocuri şi a Spitalului Clinic de Recuperare.

Mari dificultăţi financiare pentru chiriaşii din blocurile ANL. O decizie luată anul trecut de Guvern a pus pe jar zeci de mii de familii care locuiesc în locuinţe construite de stat. Pentru cei care au împlinit 35 de ani, Guvernul a decis anul trecut să plătească chirii de cinci ori mai mari. Culmea este că mulţi dintre aceşti chiriaşi reprezintă cazuri sociale.  

Odată cu intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern nr. 251 din 14 aprilie 2016, cuantumul chiriilor din blocurile ANL a crescut foarte mult.

Cei mai afectaţi sunt tinerii care au peste 35 de ani şi locuiesc într-un apartament închiriat de la primării.

Mari dificultăţi financiare pentru chiriaşii din blocurile ANL. O decizie luată anul trecut de Guvern a pus pe jar zeci de mii de familii care locuiesc în locuinţe construite de stat. Pentru cei care au împlinit 35 de ani, Guvernul a decis anul trecut să plătească chirii de cinci ori mai mari. Culmea este că mulţi dintre aceşti chiriaşi reprezintă cazuri sociale.  

Odată cu intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern nr. 251 din 14 aprilie 2016, cuantumul chiriilor din blocurile ANL a crescut foarte mult.

Cei mai afectaţi sunt tinerii care au peste 35 de ani şi locuiesc într-un apartament închiriat de la primării.

Jumătate din finanţarea europeană s-a pierdut din cauza întârzierilor Primăriei: acum vine scadenţa. Contractul era ca asociaţia să plătească 20% din valoarea lucrărilor de anvelopare a celor trei blocuri. Primăria a întârziat proiectul, apoi licitaţia, apoi execuţia şi UE a tăiat jumătate din bani. Acum, şefii Iaşului cer locatarilor încă 230.000 de lei. Locatarilor le-a căzut cerul în cap. În cele trei imobile stau în marea majoritate pensionari cu venituri de 200-300 de euro lunar.

Scandalul anvelopării celor trei blocuri-turn din Piaţa Unirii nu este nici pe departe a se fi încheiat.

Jumătate din finanţarea europeană s-a pierdut din cauza întârzierilor Primăriei: acum vine scadenţa. Contractul era ca asociaţia să plătească 20% din valoarea lucrărilor de anvelopare a celor trei blocuri. Primăria a întârziat proiectul, apoi licitaţia, apoi execuţia şi UE a tăiat jumătate din bani. Acum, şefii Iaşului cer locatarilor încă 230.000 de lei. Locatarilor le-a căzut cerul în cap. În cele trei imobile stau în marea majoritate pensionari cu venituri de 200-300 de euro lunar.

Scandalul anvelopării celor trei blocuri-turn din Piaţa Unirii nu este nici pe departe a se fi încheiat.

Lovitură neaşteptată pentru municipalitate într-un domeniu care era dat până acum drept „punct tare” la Iaşi. Aflat pe val la capitolul notorietate după implicarea în protestele din această perioadă, primarul Mihai Chirica a repurtat o înfrângere dureroasă exact acolo unde se crede mai puternic. I s-a respins de la finanţare din fonduri europene unul dintre proiectele de frunte: reabilitarea termică a 23 de  blocuri.  

Pentru Chirica este un eşec care îl va supune comparaţiilor cu predecesorul său, Gheorghe Nichita, care a semnat proiecte europene pe bandă rulantă în timpul mandatelor sale.

Lovitură neaşteptată pentru municipalitate într-un domeniu care era dat până acum drept „punct tare” la Iaşi. Aflat pe val la capitolul notorietate după implicarea în protestele din această perioadă, primarul Mihai Chirica a repurtat o înfrângere dureroasă exact acolo unde se crede mai puternic. I s-a respins de la finanţare din fonduri europene unul dintre proiectele de frunte: reabilitarea termică a 23 de  blocuri.  

Pentru Chirica este un eşec care îl va supune comparaţiilor cu predecesorul său, Gheorghe Nichita, care a semnat proiecte europene pe bandă rulantă în timpul mandatelor sale.