Au fost momente când poporul român a ştiut să facă istorie. Nu la fel ca francezii, germanii sau englezii, însă, în clipele de cumpănă, întotdeauna a ales civilizaţia, demonstrându-şi apartenenţa la valorile occidentale. O astfel de alegere a fost făcută în Decembrie ‘89, dar istoria naţională a consemnat şi alte momente în care românii au fost atât de aproape de Occident, încât au modificat semnificativ strategia tradiţională marilor cancelarii europene. Un astfel de episod s-a petrecut în urmă cu 158 de ani, la Iaşi…
Busturile unioniştilor şi ale altor personalităţi marcante care au avut legătură cu actul Unirii de la 1 Decembrie 1918 aflate în preajma Sălii Unirii din Alba Iulia au fost omise de organizatorii manifestărilor dedicate Zilei Naţionale a României şi a împlinirii a 104 ani de la Marea Unire, precum şi de asociaţiile patriotice, astfel încât nicio floare nu a fost depusă la soclul acestora, scrie Agerpres.
Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj duminică, pe 24 ianuarie, cu prilejul împlinirii a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române. La 162 de ani de la Unirea Principatelor, că multe dintre idealurile de la 1859 îi animă încă pe români, spune șeful statului.
În cazul în care duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la Unirea Republicii Moldova cu România, 34% din moldoveni ar vota „pentru”, informează Deschide.md. Datele au fost prezentate în cadrul Barometrului socio-politic – decembrie 2019, efectuat de compania IMAS.
Liderul care a câștigat alegerile nevalidate de la Chișinău susține că revizionismul din Republica Moldova e din același film cu ce se întâmplă în România și în tot Estul Europei: „E timpul să ieșim din această minciună”. Mișcarea de Rezistență Națională, creată în urma nevalidării alegerilor pentru Primăria Chișinău, e pregătită să câștige alegerile parlamentare. Parlamentul European a blocat ajutorul financiar care echilibra bugetul Republicii Moldova. Liderul basarabean spune că nici măcar „unioniștii sinceri” nu-l mai suportă pe Plahotniuc și că poporul este unit pentru a scăpa de o dictatură de tip mafiot.
- Dle Năstase, ultimele proteste de amploare au demonstrat că cetățenii din Republica Moldova nu cedează în fața provocărilor politice. Din contra, forțele anti-oligarhice sunt susținute în continuare, iar starea de spirit a protestatarilor este departe de a se stinge. Cum explicați acest fapt?
- Mișcarea de protest nu va dispărea atâta timp cât țara noastră continua să fie condusă de către un regim mafiot și uzurpator alimentat de Plahotniuc, susținut de un președinte de nimic, Dodon. Există o puternică stare de spirit, susținută nu doar de cetățenii din țară, dar și de cei din diaspora, care, deși au plecat, continuă să spere că se vor putea întoarce acasă pentru un trai decent alături de familiile lor. Acum trăim momente cruciale, când acest spirit protestatar se poate transforma într-o puternică revoltă socială, căci acțiunile antipopulare ale guvernării au întrecut orice limită, au sfidat legislația, Constituția într-un mod incalificabil și au umilit sute de mii de cetățeni, nesocotindu-le voința electorală.
Liderul care a câștigat alegerile nevalidate de la Chișinău susține că revizionismul din Republica Moldova e din același film cu ce se întâmplă în România și în tot Estul Europei: „E timpul să ieșim din această minciună”. Mișcarea de Rezistență Națională, creată în urma nevalidării alegerilor pentru Primăria Chișinău, e pregătită să câștige alegerile parlamentare. Parlamentul European a blocat ajutorul financiar care echilibra bugetul Republicii Moldova. Liderul basarabean spune că nici măcar „unioniștii sinceri” nu-l mai suportă pe Plahotniuc și că poporul este unit pentru a scăpa de o dictatură de tip mafiot.
- Dle Năstase, ultimele proteste de amploare au demonstrat că cetățenii din Republica Moldova nu cedează în fața provocărilor politice. Din contra, forțele anti-oligarhice sunt susținute în continuare, iar starea de spirit a protestatarilor este departe de a se stinge. Cum explicați acest fapt?
- Mișcarea de protest nu va dispărea atâta timp cât țara noastră continua să fie condusă de către un regim mafiot și uzurpator alimentat de Plahotniuc, susținut de un președinte de nimic, Dodon. Există o puternică stare de spirit, susținută nu doar de cetățenii din țară, dar și de cei din diaspora, care, deși au plecat, continuă să spere că se vor putea întoarce acasă pentru un trai decent alături de familiile lor. Acum trăim momente cruciale, când acest spirit protestatar se poate transforma într-o puternică revoltă socială, căci acțiunile antipopulare ale guvernării au întrecut orice limită, au sfidat legislația, Constituția într-un mod incalificabil și au umilit sute de mii de cetățeni, nesocotindu-le voința electorală.
Gest neaşteptat, în condiţiile în care influenţa rusească din Republica Moldova este în creştere după alegerea ca preşedinte a comunistului Igor Dodon. Consilierii locali dintr-o comună, urmaţi apoi de cei din alte cinci localităţi, au solicitat oficial să aibă loc Unirea Basarabiei cu România. „Doar aşa putem să ajungem şi noi la un nivel european”, spune iniţiatorul Marcel Snegur din Parcova, în timp ce deputatul PLDM Maria Ciobanu susţine că procentul celor care doresc ca acest eveniment să aibă loc a crescut în câţiva ani cu un sfert. După declarația de Unire, Poliția i-a chemat la interogatoriu pe „agitatori”
Primarul comunei Parcova din Republica Moldova, ce a semnat împreună cu consilierii locali o declaraţie de unire cu România, explică pentru REPORTER DE IAŞI gestul său. În documentul adoptat pe 23 ianuarie de primarul comunei Parcova, din raionul Edineţ, Marcel Snegur, se arată că „cetăţenii satelor Parcova şi Fântâna Albă, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, au decis unirea cu Ţara-Mamă, România. Semnatarii Declaraţiei îşi exprimă bucuria de a sărbători împreună cu românii de pretutindeni Centenarul Marii Uniri.”
O scânteie unionistă
Deşi spune că a fost un gest simbolic, Marcel Snegur susţine că îşi doreşte ca gestul său să aducă, în cele din urmă, unirea cu România. „Cu o zi înainte, am avut un consiliu, unde, într-o discuţie cu reprezentanţii Organizaţiei Demnitate şi Patri (ODIP), condusă de Vlad Beleţchi şi Sergiu Croitoru, ne-am propus să semnăm această declaraţie de unire, mai ales că a doua zi, 24 ianuarie, sărbătoream Unirea Principatelor Române. Consilierii au fost de acord şi am semnat acea declaraţie simbolică. Noi speram să fie o scânteie care să aprindă focul durerii noastre: reunirea la patria mamă. M-am bucurat că şi alţi primari au dat declaraţii asemănătoare“, zice Snegur, care are dublă cetăţenie şi vine frecvent în România.
„Eu am cetăţenie română, iar ambii copii învaţă în România şi mă mândresc cu asta. Fiul meu este la masterat, la «Cuza», iar fiica mea este la Liceul «Garabet Ibrăileanu». Primesc burse, fapt care aici nu ar fi fost posibil. De când învaţă acolo copiii mei, n-am dat niciun leu la şcoală, pe când aici se cere bani pentru orice“, adaugă Snegur.
„Trăim din ce în ce mai prost“
Snegur consideră că unirea cu România ar însemna o schimbare a condiţiilor de trai pentru locuitorii comunei sale şi pentru moldoveni, în general. „Oamenii au avut posibilitatea să meargă în România şi să vadă cum este acolo. Noi trăim din ce în ce mai prost. Tinerii sunt nevoiţi să plece la muncă sau la studii în România sau în altă parte. Satele rămân îmbătrânite şi nu mai are cine să muncească, să creeze aici. Vrem să aducem bunăstarea la noi acasă, nu să mergem în altă parte. Nici acum 30 de ani nu se trăia foarte bine în Republica Moldova. Atunci aveam strictul necesar, dar eram închişi din toate părţile. Acum putem călători, avem acces la informaţii, dar nivelul de trai este mult mai prost“, menţionează Snegur.
Salariul mediu în Republica Moldova este de 1.500-2.000 lei moldoveneşti, aproximativ 400-500 lei, în timp ce o pensie este de aproximativ 800 lei moldoveneşti, adică 200 lei. „Eu, ca primar, am un salariu de aproape 4.000 lei moldoveneşti, adică vreo mie de lei româneşti. Asta în condiţiile în care un primar de comună din România are câteva mii de lei salariu“, compară Snegur.
Europa, un ideal
Primarul din Parcova consideră că pentru basarabeni intrarea în Europa este similară cu unirea cu România: „De când partidul pe care îl reprezint (n.r. – Partidul Liberal Democrat din Moldova) a venit la guvernare, s-a dorit o deschidere spre Europa. În ultimul timp, s-au făcut multe greşeli şi atunci liderii europeni au devenit sceptici în ceea ce priveşte Republica Moldova. Singura noastră şansă este unirea cu România. Doar aşa putem să ajungem şi noi la un nivel european.
Viaţa în România nu este ideală, nu este ca în alte ţări europene. Dar, faţă de Republica Moldova, România este cel puţin cu 20 de ani înainte, asta în condiţiile în care, în urmă cu 15 ani, se trăia mai bine în Republica Moldova. Doar reunindu-ne cu România putem recupera din handicap. Aşa s-a întâmplat şi în Germania, unde după unificare Estul a reuşit să ajungă din urmă Vestul.”
Puşi să dea explicaţii
Chiar dacă de la Guvern sau de la Preşedinţie nu au fost reacţii pe tema unionistă lansată de Marcel Snegur, primarul şi consilierii au fost nevoiţi să dea declaraţie la poliţie după ce o persoană din Chişinău a depus plângere.
„Am fost acuzaţi că am făcut un act neconstituţional şi că am profanat drapelul de stat“, explică Snegur.
„Noi reprezentăm voinţa oamenilor din Parcova. Cred că toţi îşi doresc să trăiască mai bine, aşa cum văd că este viaţa în România. Cred că singura soluţie pentru noi, în momentul acesta, este unirea cu România. Suntem români şi e normal să ne dorim asta. Deschiderea Uniunii Europene faţă de România este alta şi atunci şi noi am fi priviţi altfel“, zice Ghenadi Carp, consilier local în Parcova. „Nu cred că am încălcat Constituţia pentru că am semnat acea declaraţie. Este ceea ce vrem şi simţim noi şi cred că libertatea de expresie nu trebuie îngrădită“, spune Natalia Rotaru, un alt consilier local din Parcova.
„La noi, la grădiniţă, am primit foarte mult ajutor din partea Guvernului României. Toate reparaţiile s-au făcut cu aceste fonduri. Suntem români şi mi se pare normal ca acest lucru să fie legiferat“, zice Adela Bologa, directorul grădiniţei „Andrieş“ din localitate.
Părerile sunt împărţite în sat
Snegur susţine că marea majoritate a locuitorilor comunei sunt români şi îşi doresc unirea. „La ultimul recensământ, 55% din populaţia comunei s-au declarat români şi vorbitori de limbă români. Ruşi sunt 0,01% şi ucraineni 1%. Restul s-au declarat moldoveni, care sunt sceptici sau indecişi“, zice edilul.
Nu de aceeaşi părere este directoarea Gimnaziului „Mircea Bologa“ din localitate, Tatiana Iachim. „Domnul primar nu a întrebat populaţia, a fost decizia dumnealui. Nu mi se pare normal cum a procedat. Republica Moldova este un stat independent şi nu cred că un primar de comună poate declara unirea, de la sine putere“, susţine Iachim. Şi alte cadre didactice se dezic de gestul primarului. „Ne-am dorit atâţia ani independenţa şi acum vrem unirea cu România? Nu mi se pare normal. Noi vorbim limba română, dar suntem moldoveni. Austriecii vorbesc limba germană, dar nu s-au unit cu Germania“, precizează Nadia Sofroni, profesoară de istorie.
Pentru mine, nume precum Lenin, Stalin sau Gorbaciov nu înseamnă nimic. Nu văd nimic bun făcut de aceşti foşti conducători. Au ştiut doar să folosească masele în interes propriu. La fel cum nici nume precum Plahotniuc sau Dodon nu spun nimic bun. Nu reprezintă idealurile mele. Dodon nu este preşedintele meu. A fost ales ilegal!“
Marcel Snegur, primar Parcova
Alte cinci comune au semnat declaraţia
Gestul făcut de Marcel Snegur le-a dat ideea şi altor edili să semneze, împreună cu consilierii locali, o declaraţie de unire cu România. Astfel, comunele Bardar, Ulmu şi Ruseştii Noi din raionul Ialoveni, Feşteliţa din raionul Ştefan Vodă şi Opaci, din raionul Căuşeni şi-au manifestat dorinţa unionistă.
„Din 1990, am fost în avangarda manifestaţiilor naţionale. Am fost şi suntem români. Mulţi dintre locuitorii comunei au buletin românesc şi lucrează în România. Prin această declaraţie de unire noi am vrut să ne manifestăm apartenenţa la patria mamă. Sperăm ca şi alţi primari să ne urmeze exemplul şi să dăm start unirii. Am vrut să vadă lumea că Basarabia înseamnă România. Dacă s-a putut înfăptui unirea Germaniei, de ce nu am putea şi noi reface România Mare“, se întreabă Pavel Codreanu, primarul din Ruseştii Noi.
Declaraţii:
„Salut iniţitiva acelor primari şi consilieri locali de a da declaraţii de unire cu Patria mamă. Sunt declaraţii simbolice, dar valoarea lor este mult mai mare. Dacă în urmă cu câţiva ani doar 5% din populaţia Republicii Moldova aveau intenţii unioniste, acum procentul depăşeşte 30%. Când declaraţiile vor fi făcute de câteva sute de comune, atunci e clar că politicienii trebuie să ia în seamă voinţa poporului. Mă aştept ca până la 1 decembrie să se atingă această cifră şi lumea să conştietizeze că doar prin unire cu România putem ieşi din mizerie.“
Maria Ciobanu (deputat PLDM)
„Este o dovadă a faptului că cei mulţi se deşteaptă. Apartenenţa la poporul român îşi spune cuvântul. Dacă în 2010 doar 2% dintre cetăţeni se declarau români, în 2014 procentul a ajuns la 20%, iar cei vorbitori de limbă română – 40%. Despre o viitoare întregire a României îmi este greu să avansez o dată, dar acest lucru se vede“
Andrei Eşanu (istoric, scriitor, profesor)
Gest neaşteptat, în condiţiile în care influenţa rusească din Republica Moldova este în creştere după alegerea ca preşedinte a comunistului Igor Dodon. Consilierii locali dintr-o comună, urmaţi apoi de cei din alte cinci localităţi, au solicitat oficial să aibă loc Unirea Basarabiei cu România. „Doar aşa putem să ajungem şi noi la un nivel european”, spune iniţiatorul Marcel Snegur din Parcova, în timp ce deputatul PLDM Maria Ciobanu susţine că procentul celor care doresc ca acest eveniment să aibă loc a crescut în câţiva ani cu un sfert. După declarația de Unire, Poliția i-a chemat la interogatoriu pe „agitatori”
Primarul comunei Parcova din Republica Moldova, ce a semnat împreună cu consilierii locali o declaraţie de unire cu România, explică pentru REPORTER DE IAŞI gestul său. În documentul adoptat pe 23 ianuarie de primarul comunei Parcova, din raionul Edineţ, Marcel Snegur, se arată că „cetăţenii satelor Parcova şi Fântâna Albă, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, au decis unirea cu Ţara-Mamă, România. Semnatarii Declaraţiei îşi exprimă bucuria de a sărbători împreună cu românii de pretutindeni Centenarul Marii Uniri.”
O scânteie unionistă
Deşi spune că a fost un gest simbolic, Marcel Snegur susţine că îşi doreşte ca gestul său să aducă, în cele din urmă, unirea cu România. „Cu o zi înainte, am avut un consiliu, unde, într-o discuţie cu reprezentanţii Organizaţiei Demnitate şi Patri (ODIP), condusă de Vlad Beleţchi şi Sergiu Croitoru, ne-am propus să semnăm această declaraţie de unire, mai ales că a doua zi, 24 ianuarie, sărbătoream Unirea Principatelor Române. Consilierii au fost de acord şi am semnat acea declaraţie simbolică. Noi speram să fie o scânteie care să aprindă focul durerii noastre: reunirea la patria mamă. M-am bucurat că şi alţi primari au dat declaraţii asemănătoare“, zice Snegur, care are dublă cetăţenie şi vine frecvent în România.
„Eu am cetăţenie română, iar ambii copii învaţă în România şi mă mândresc cu asta. Fiul meu este la masterat, la «Cuza», iar fiica mea este la Liceul «Garabet Ibrăileanu». Primesc burse, fapt care aici nu ar fi fost posibil. De când învaţă acolo copiii mei, n-am dat niciun leu la şcoală, pe când aici se cere bani pentru orice“, adaugă Snegur.
„Trăim din ce în ce mai prost“
Snegur consideră că unirea cu România ar însemna o schimbare a condiţiilor de trai pentru locuitorii comunei sale şi pentru moldoveni, în general. „Oamenii au avut posibilitatea să meargă în România şi să vadă cum este acolo. Noi trăim din ce în ce mai prost. Tinerii sunt nevoiţi să plece la muncă sau la studii în România sau în altă parte. Satele rămân îmbătrânite şi nu mai are cine să muncească, să creeze aici. Vrem să aducem bunăstarea la noi acasă, nu să mergem în altă parte. Nici acum 30 de ani nu se trăia foarte bine în Republica Moldova. Atunci aveam strictul necesar, dar eram închişi din toate părţile. Acum putem călători, avem acces la informaţii, dar nivelul de trai este mult mai prost“, menţionează Snegur.
Salariul mediu în Republica Moldova este de 1.500-2.000 lei moldoveneşti, aproximativ 400-500 lei, în timp ce o pensie este de aproximativ 800 lei moldoveneşti, adică 200 lei. „Eu, ca primar, am un salariu de aproape 4.000 lei moldoveneşti, adică vreo mie de lei româneşti. Asta în condiţiile în care un primar de comună din România are câteva mii de lei salariu“, compară Snegur.
Europa, un ideal
Primarul din Parcova consideră că pentru basarabeni intrarea în Europa este similară cu unirea cu România: „De când partidul pe care îl reprezint (n.r. – Partidul Liberal Democrat din Moldova) a venit la guvernare, s-a dorit o deschidere spre Europa. În ultimul timp, s-au făcut multe greşeli şi atunci liderii europeni au devenit sceptici în ceea ce priveşte Republica Moldova. Singura noastră şansă este unirea cu România. Doar aşa putem să ajungem şi noi la un nivel european.
Viaţa în România nu este ideală, nu este ca în alte ţări europene. Dar, faţă de Republica Moldova, România este cel puţin cu 20 de ani înainte, asta în condiţiile în care, în urmă cu 15 ani, se trăia mai bine în Republica Moldova. Doar reunindu-ne cu România putem recupera din handicap. Aşa s-a întâmplat şi în Germania, unde după unificare Estul a reuşit să ajungă din urmă Vestul.”
Puşi să dea explicaţii
Chiar dacă de la Guvern sau de la Preşedinţie nu au fost reacţii pe tema unionistă lansată de Marcel Snegur, primarul şi consilierii au fost nevoiţi să dea declaraţie la poliţie după ce o persoană din Chişinău a depus plângere.
„Am fost acuzaţi că am făcut un act neconstituţional şi că am profanat drapelul de stat“, explică Snegur.
„Noi reprezentăm voinţa oamenilor din Parcova. Cred că toţi îşi doresc să trăiască mai bine, aşa cum văd că este viaţa în România. Cred că singura soluţie pentru noi, în momentul acesta, este unirea cu România. Suntem români şi e normal să ne dorim asta. Deschiderea Uniunii Europene faţă de România este alta şi atunci şi noi am fi priviţi altfel“, zice Ghenadi Carp, consilier local în Parcova. „Nu cred că am încălcat Constituţia pentru că am semnat acea declaraţie. Este ceea ce vrem şi simţim noi şi cred că libertatea de expresie nu trebuie îngrădită“, spune Natalia Rotaru, un alt consilier local din Parcova.
„La noi, la grădiniţă, am primit foarte mult ajutor din partea Guvernului României. Toate reparaţiile s-au făcut cu aceste fonduri. Suntem români şi mi se pare normal ca acest lucru să fie legiferat“, zice Adela Bologa, directorul grădiniţei „Andrieş“ din localitate.
Părerile sunt împărţite în sat
Snegur susţine că marea majoritate a locuitorilor comunei sunt români şi îşi doresc unirea. „La ultimul recensământ, 55% din populaţia comunei s-au declarat români şi vorbitori de limbă români. Ruşi sunt 0,01% şi ucraineni 1%. Restul s-au declarat moldoveni, care sunt sceptici sau indecişi“, zice edilul.
Nu de aceeaşi părere este directoarea Gimnaziului „Mircea Bologa“ din localitate, Tatiana Iachim. „Domnul primar nu a întrebat populaţia, a fost decizia dumnealui. Nu mi se pare normal cum a procedat. Republica Moldova este un stat independent şi nu cred că un primar de comună poate declara unirea, de la sine putere“, susţine Iachim. Şi alte cadre didactice se dezic de gestul primarului. „Ne-am dorit atâţia ani independenţa şi acum vrem unirea cu România? Nu mi se pare normal. Noi vorbim limba română, dar suntem moldoveni. Austriecii vorbesc limba germană, dar nu s-au unit cu Germania“, precizează Nadia Sofroni, profesoară de istorie.
Pentru mine, nume precum Lenin, Stalin sau Gorbaciov nu înseamnă nimic. Nu văd nimic bun făcut de aceşti foşti conducători. Au ştiut doar să folosească masele în interes propriu. La fel cum nici nume precum Plahotniuc sau Dodon nu spun nimic bun. Nu reprezintă idealurile mele. Dodon nu este preşedintele meu. A fost ales ilegal!“
Marcel Snegur, primar Parcova
Alte cinci comune au semnat declaraţia
Gestul făcut de Marcel Snegur le-a dat ideea şi altor edili să semneze, împreună cu consilierii locali, o declaraţie de unire cu România. Astfel, comunele Bardar, Ulmu şi Ruseştii Noi din raionul Ialoveni, Feşteliţa din raionul Ştefan Vodă şi Opaci, din raionul Căuşeni şi-au manifestat dorinţa unionistă.
„Din 1990, am fost în avangarda manifestaţiilor naţionale. Am fost şi suntem români. Mulţi dintre locuitorii comunei au buletin românesc şi lucrează în România. Prin această declaraţie de unire noi am vrut să ne manifestăm apartenenţa la patria mamă. Sperăm ca şi alţi primari să ne urmeze exemplul şi să dăm start unirii. Am vrut să vadă lumea că Basarabia înseamnă România. Dacă s-a putut înfăptui unirea Germaniei, de ce nu am putea şi noi reface România Mare“, se întreabă Pavel Codreanu, primarul din Ruseştii Noi.
Declaraţii:
„Salut iniţitiva acelor primari şi consilieri locali de a da declaraţii de unire cu Patria mamă. Sunt declaraţii simbolice, dar valoarea lor este mult mai mare. Dacă în urmă cu câţiva ani doar 5% din populaţia Republicii Moldova aveau intenţii unioniste, acum procentul depăşeşte 30%. Când declaraţiile vor fi făcute de câteva sute de comune, atunci e clar că politicienii trebuie să ia în seamă voinţa poporului. Mă aştept ca până la 1 decembrie să se atingă această cifră şi lumea să conştietizeze că doar prin unire cu România putem ieşi din mizerie.“
Maria Ciobanu (deputat PLDM)
„Este o dovadă a faptului că cei mulţi se deşteaptă. Apartenenţa la poporul român îşi spune cuvântul. Dacă în 2010 doar 2% dintre cetăţeni se declarau români, în 2014 procentul a ajuns la 20%, iar cei vorbitori de limbă română – 40%. Despre o viitoare întregire a României îmi este greu să avansez o dată, dar acest lucru se vede“
Andrei Eşanu (istoric, scriitor, profesor)
Dodon este obligat să-şi ceară scuze pentru discriminarea unioniştilor şi românilor, a decis Consiliul pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurarea Egalităţii din Republica Moldova.
Consiliul pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurarea Egalităţii din R. Moldova (Consiliu) a decis că Igor Dodon trebuie să ceară scuze pentru declaraţiile făcute împotriva unioniştilor şi românilor instigatoare la discriminare pe criteriu de origine etnică, fiind sesizat de către un grup de petiţionari care au solicitat ca actualul Preşedinte al RM să fie tras la răspundere deoarece a exprimat adresări periculoase la adresa românilor şi a unioniştilor şi că ar exista pericolul ca aceste categorii de cetăţeni să fie excluşi în afara cadrului legal, în condiţiile în care reclamatul deţine funcţia de şef de stat.
Au fost momente când poporul român a ştiut să facă istorie. Nu la fel ca francezii, germanii sau englezii, însă, în clipele de cumpănă, întotdeauna a ales civilizaţia, demonstrându-şi apartenenţa la valorile occidentale. O astfel de alegere a fost făcută în Decembrie ‘89, dar istoria naţională a consemnat şi alte momente în care românii au fost atât de aproape de Occident, încât au modificat semnificativ strategia tradiţională marilor cancelarii europene. Un astfel de episod s-a petrecut în urmă cu 158 de ani, la Iaşi…
În Cimitirul „Eternitate” din Iaşi, în apropierea Monumentului Eroilor Francezi, se află un mormânt pe a cărui piatră înnegrită de vreme stă scris: „Thomas Victor Place (1818 – 1875), consul al Franţei la Iaşi (1855 – 1863), părtaş la înfăptuirea Unirii”. Mormântul a fost lăsat în paragină şi e lesne de înţeles că a trecut destul timp de când vreun creştin milos şi harnic s-a mai apropiat de acest loc. Este ceva obişnuit în acest colţ de lume, în care omul face cunoştinţă cu eternitatea, ca cei care rămân să uite, să nu mai vrea să trăiască în trecut, în ISTORIE. Viaţa merge înainte şi de multe ori viitorul e mai tentant decât trecutul. Speranţele şi aşteptările sunt în viitor… Şi cât de puţin învăţăm din trecut…
