„La noi e plin de poduri, peste tot avem câte un pod, fără ele nu ne-am descurca. Ce se întâmplă? Aici sunt dealuri înalte și curg apele în pâraie care se adună în vale. Peste fiecare pârâiaș, că te duci încolo sau dincolo, trebuie pod. Peste Gilort avem unul singur, la Andreești.

Verificarea celor aproape 350 de poduri și podețe de pe rețeaua de drumuri naționale și județene din județul Suceava, efectuată la solicitarea prefectului de Suceava, Alexandru Moldovan, a arătat că în cazul câtorva zeci, majoritatea construite în anii 1950-1980, au apărut degradări majore, în condițiile în care nu au fost reabilitate sau modernizate niciodată, anunță Monitorul de Suceava.

În ultimele ore, ucrainenii și-au intensificat atacurile asupra teritoriului controlat de ruși. Au lovit două poduri importante, care leagă peninsula Crimeea de Ucraina continentală, iar pagubele sunt considerabile.

A mai fost făcut un pas pentru mult așteptata Autostradă a Moldovei. Vineri a fost desemnată firma care va construi cele trei loturi dintre Focșani și Bacău: aproape 100 de kilometri, în total.

Cum poate face rost Iașul de 200 milioane de euro din piața imobiliară. Expansiune în exterior. Primăria are 170 ha în proprietate în cea mai bună zonă de dezvoltare a Iașului. Dacă 50 ha ar fi alocate construcției de locuințe, Primăria ar deveni cel mai mare jucător imobiliar din zonă, cu 9.000 de apartamente. Blocurile ar putea fi făcute etapizat, pe măsură ce se vând celelalte n Iașul ar obține o comoară: 200 milioane de euro pentru investiții în pasaje, poduri, axe rutiere, hub-uri școlare și modernizarea spitalelor. Cel mai mare avantaj: dispar proiectele scandaloase ale samsarilor imobiliari.

Primăria, jucător pe piața apartamentelor noi. Cele 170 de hectare din Moara de Foc ar putea deveni amplasamentul unui cartier cu mii de apartamente. Planul e simplu: cu bani de la bănci, Primăria să tocmească constructori care să-i ridice blocuri.

Cum poate face rost Iașul de 200 milioane de euro din piața imobiliară. Expansiune în exterior. Primăria are 170 ha în proprietate în cea mai bună zonă de dezvoltare a Iașului. Dacă 50 ha ar fi alocate construcției de locuințe, Primăria ar deveni cel mai mare jucător imobiliar din zonă, cu 9.000 de apartamente. Blocurile ar putea fi făcute etapizat, pe măsură ce se vând celelalte n Iașul ar obține o comoară: 200 milioane de euro pentru investiții în pasaje, poduri, axe rutiere, hub-uri școlare și modernizarea spitalelor. Cel mai mare avantaj: dispar proiectele scandaloase ale samsarilor imobiliari.

Primăria, jucător pe piața apartamentelor noi. Cele 170 de hectare din Moara de Foc ar putea deveni amplasamentul unui cartier cu mii de apartamente. Planul e simplu: cu bani de la bănci, Primăria să tocmească constructori care să-i ridice blocuri.

Dallas, ultima mahala: berbeci și porci la poartă, cocioabe printre vile. Puțini au apă în casă, toți se încălzesc cu lemne. Dar în scurt timp, zona va fi una dintre cele mai căutate din Iași. În ultimii 10 ani, zona străzii Cicoarei s-a schimbat enorm. De la cutiile de carton din anul 2000 s-a ajuns acum la vile. Amestecate printre cocioabe dărăpănate. Există încă oameni care-și iau apa de la vecini inimoși. Dar aproape toată lumea are curent electric. Planurile pentru pod și viitoarea Șosea de Centură au băgat agitație în oameni, prețurile terenurilor au crescut.

Primele case au apărut în zona Cicoarei în 1984. După 1990, mai ales în perioada 1995-2000, pe șesul Bahluiului, între Dacia și Miroslava, s-au mutat câteva sute de ieșeni. Mulți dintre ei rămași fără case, după primul șoc al capitalismului românesc.

Dallas, ultima mahala: berbeci și porci la poartă, cocioabe printre vile. Puțini au apă în casă, toți se încălzesc cu lemne. Dar în scurt timp, zona va fi una dintre cele mai căutate din Iași. În ultimii 10 ani, zona străzii Cicoarei s-a schimbat enorm. De la cutiile de carton din anul 2000 s-a ajuns acum la vile. Amestecate printre cocioabe dărăpănate. Există încă oameni care-și iau apa de la vecini inimoși. Dar aproape toată lumea are curent electric. Planurile pentru pod și viitoarea Șosea de Centură au băgat agitație în oameni, prețurile terenurilor au crescut.

Primele case au apărut în zona Cicoarei în 1984. După 1990, mai ales în perioada 1995-2000, pe șesul Bahluiului, între Dacia și Miroslava, s-au mutat câteva sute de ieșeni. Mulți dintre ei rămași fără case, după primul șoc al capitalismului românesc.

Primăria Iași continuă a finalizat documentaţia privind realizarea a trei poduri din beton armat amplasate în zona Cicoarei, pe traseul dintre strada Sarmisegetuza și strada Strămoşilor, și a lansat licitația pentru construirea primului dintre aceste poduri.

Blocajele pe cele patru mari poduri din Iași vor dispărea. Șeful de proiect e viceprimarul Radu Botez. Pasarelele vor fi cu sens unic, pe cele două maluri. Acestea vor trece peste podurile Cantemir, Podu Roș, Tudor Vladimirescu și Metalurgie, paralel cu Bahluiul. Axele Nord-Sud, Est-Vest nu se vor mai intersecta. Cele două splaiuri vor deveni șosele de mare viteză. Cel mai important: pasarelele sunt ieftine, 10 milioane de euro în total. Anul viitor cică ar începe prima, în Podu Roș. Hai să vedem!

Iașul are nevoie urgentă de pasarele, iar șefii administrației locale au, în sfârșit, o idee demnă de funcțiile pe care le ocupă. Pe axul Cantemir-Metalurgie, 8 pasarele cu sens unic, de-o parte și de alta a Bahluiului, vor traversa cele patru poduri rutiere: Cantemir, Podu Roș, Tudor Vladimirescu și Metalurgie. Astfel, cele două axe de trafic (Nord-Sud, Est-Vest) nu se vor mai intersecta, creând blocajele din prezent. Cei care merg de-a lungul Bahluiului nu vor mai sta la semafoare, ci vor trece deasupra podurilor pe aceste pasarele.