Legătură între elevi și Securitate, consilier local la țară
Prima categorie a celor care ajung să fie judecați la cererea Consiliului sunt foștii securiști, ofițeri despre care se găsesc probe că au încălcat drepturile omului: au violat corespondența, au dispus măsuri de interceptare a convorbirilor telefonice, au racolat informatori sau au decis ca o persoană asupra căreia existau suspiciuni că se opunea regimului să fie supravegheată inclusiv de către o rețea de informatori care să raporteze ce spune/ce intenții are „obiectivul”.
Descoperirea acestor foști ofițeri ai Poliției politice comuniste are loc fie pe măsură ce angajații CNSAS primesc și verifică dosarele Securității, fie la cererea unor victime, fie în momentul când aceștia candidează la alegeri, legea obligând instituția să verifice toți candidații.
Astfel a fost depistat Dragoș Baciu, în vârstă de 71 de ani, consilier local PNL în comuna Dobrovăț în mandatul trecut. CNSAS a descoperit că, în perioada 1974-1975, în calitate de pedagog la Grupul Şcolar Energetic Iaşi, a fost recrutat pentru realizarea legăturii cu sursele din rândul elevilor. În ianuarie 1974, acesta semnase angajament cu numele conspirativ „Moldoveanu” în care scria: „Mă angajez să colaborez în mod secret şi organizat cu organele de Securitate /.../ să depun interes în activitatea de culegere a informaţiilor”.
Grupul Școlar Energetic Iași, în prezent Liceul Tehnologic „Dimitrie Leonida”
Ulterior, ofițerul care îl coordona a observat că „De la data de 01.08.1974 când a fost analizat, rezidentul a ţinut o legătură corespunzătoare cu sursele din rândul elevilor, reuşind să obţină materiale informative de interes operativ. În prezent are în legătură un număr de 4 surse cu care a efectuat întâlniri periodice, la majoritatea primind material informativ.”
Deşi legal citat, Baciu nu a formulat întâmpinare. Curtea de Apel București a decis, pe 16 noiembrie 2021, că Dragoș Baciu a fost colaborator la Securității în sensul incriminat de lege, iar pârâtul nu a mai depus apel. În 2020, el candidase, din nou, pentru un post de consilier local la Dobrovăț, dar nu a mai fost ales.
Un patriot torționar
Pavel Zaharia a lucrat în Securitatea Iași în perioada 1966-1981. În 2014, una dintre victimele sale, G.M., a depus la CNSAS o cerere de verificare a activității lui Zaharia, iar în 2019 instituția a trimis instanței o acțiune în care prezenta probe referitoare la faptul că acesta a dispus „culegerea de informații prin dirijarea și instruirea surselor pe lângă acesta (G.M. n.r.) în vederea verificării informative și a cunoașterii atitudinilor, faptelor și concepțiilor acestuia; măsuri de interceptare a corespondenței. (...) De asemenea, pârâtul a dirijat și instruit sursele Jean P. și P.M. în vederea verificării informative și a cunoașterii atitudinilor, faptelor și concepțiilor acestuia.”
Zaharia a făcut tot posibilul să combată afirmațiile CNSAS. El a relatat că în cazul lui G.M., student în Iași, „supravegherea celui în cauză își avea sorgintea în activitatea dușmănoasă statului democrat și ordinii sociale de la acea vreme, concretizată cu acțiuni împotriva măsurilor economice și administrative inițiate de guvernul român, el activând în continuare în organizația subversivă Frăția Libertății. Menționează faptul ca G.M., a fost judecat și condamnat în 1952 la 15 ani închisoare (pentru uneltire contra orânduirii sociale n.r.) și grațiat în anul 1964”.
Zaharia a mai precizat că a acționat în baza regulamentului emis pe baza legii și nu a făcut-o din motive politice, ci „pentru apărarea independenței și suveranității statului democrat popular de atunci”, adăugând că supravegherea celui în cauză era legată de condamnarea pe care o avusese în condițiile în care, în calitate de membru al Frăției Libertății, instiga la respingerea ideii de colectivizare și de strângerea cotelor către stat, „activități economice inițiate de guvernanți, deci activități împotriva statului român.” De asemenea, Zaharia a susținut că a avut acordul lui G.M. pentru a-l supraveghea.
Toate argumentele lui Zaharia au fost respinse de completul de judecată care l-a declarat lucrător al Securității la data de 30 iunie 2020, decizia rămânând definitivă prin neapelare.
Punerea la zid a unui student
În 2020, la 88 de ani, Petru Gașcu a ajuns și el în fața judecătorilor după ce A.T.D., o persoană urmărită de el înainte de 1989, pe vremea când era student la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, și-a consultat în arhiva CNSAS dosarul de la Securitate.
Ulterior, A.T.D. a depus o cerere de verificare a activității lui Gașcu, iar Consiliul a stabilit că acesta, în calitate de locotenent colonel (1983-1985) în Securitatea Iași, a încălcat, în mod repetat, drepturile omului: a dispus supraveghearea informativă a lui A.T.D. „cu motivația că a avut legături cu M.B, atașat cultural al Ambasadei S.U.A. în România, cu care a discutat dușmănos la adresa conducerii superioare de partid și de stat /.../, aducând grave injurii, aspecte cu care era cunoscut și anterior.”
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” în anul 1980 (Sursa: http://turistiniasi.blogspot.com/ )
Printre altele, camera în care locuia A.T.D. a fost percheziționată, „ocazie cu care s-au găsit un număr de şase cărţi în limbile engleză şi franceză, aparţinând unor scriitori francezi şi americani, toate cu conţinut ostil la adresa orânduirii socialiste. De asemenea, s-au mai găsit poezii, creaţie a percheziţionatului, care au un caracter duşmănos şi o scrisoare prin care îşi manifestă intenţia de a pleca din ţară. Aceste materiale au fost consemnate într-un proces verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare şi ridicate de către organele noastre în vederea documentării faptelor săvârşite de cel în cauză”.
Printre cele șase cărți se afla ”Les infortunes de la vertu” de Sade, scrisă cu peste 130 de ani înainte de Revoluția bolșevică. În raportul de după percheziție s-a propus: „(...) în ziua de 25 ianuarie 1984, va avea loc avertizarea lui A.D., în cadrul restrâns, în prezenţa conducerii Universităţii , a Facultăţii de Filologie, organelor U.T.C. şi a unor elemente din anturajul său predispuse în continuare la atitudini ostile R.S.R.”.
Ședința de avertizare a avut loc: „În încheiere a vorbit rectorul universităţii, care i-a recomandat studentului, cu multă severitate, să se gândească bine la ceea ce a făcut, să realizeze gravitatea deosebită a comportării sale, a sugerat soluţia trimiterii studentului timp de un an-doi în producţie”.
S-a apărat cu jurământul militar
Gașcu a depus întâmpinare în care a afirmat că, „prin munca desfășurată, nu a suprimat sau îngrădit drepturile și libertățile fundamentale ale omului”.
Documentul semnat de Gașcu s-a terminat apoteotic: „Arată că a fost ofițer de informații într-o structură militară de elită și a acționat sub jurământ, pe care l-a respectat, în conformitate cu prevederile Regulamentelor Militare și Statutului Cadrelor Militare, care îi solicitau și impuneau să-și fac datoria față de țara sa - ROMÂNIA”.
Instanța i-a respins apărarea, și pe 20 octombrie 2020, a constatat că măsurile propuse de Gașcu și acțiunile întreprinse pentru îndeplinirea acestora, se încadrează în categoria activităților care au avut drept urmare îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului stipulate de Constituția României de la acea dată, precum și de normele internaționale la care România era parte. Gașcu a depus apel la Înalte Curte, dar, la această instanță, procesul a fost suspendat pe 10 martie 2022.
Alt proces care s-a terminat cu admiterea acțiunii CNSAS l-a avut drept pârât pe Vasile Ciobanu, și el ieșean, acuzat că a dispus, în ianuarie 1960, urmărirea lui B.Ș. „fost șef de cuib legionar.”
