În bugetul alocat drumurilor naționale în 2017, județul Teleorman își rezolvă toate cele trei axe rutiere din județ: drumurile naționale spre Turnu Măgurele, Zimnicea și Craiova (prin București). 360 milioane de lei alocate județului lui Liviu Dragnea este cea mai mare sumă primită de vreun județ din România, exceptând București (capitală), Timiș și Bihor (unde se construiesc autostrăzile rămase restante de peste 10 ani).
Jumătate din județele din țară n-au primit nimic sau sume simbolice, până în 10 milioane de euro. Dramatică este încă comparația cu una dintre cele mai mari aglomerări urbane din România – Brăila-Galați, orașe despărțite de doar 14 km de șosea. Cele două orașe sunt condamnate la subdezvoltare pentru că nu au un pod peste Dunăre, un proiect de care se vorbește și care este abandonat încă dinainte de 1989.
„Da, dacă discutăm în acești termeni asta era normalitatea pe care o așteptam. În cinci ani aveam pod”, spune fostul primar al Galațiului, Marius Stan.
Bacurile stau aliniate la Galați. Trecerea peste fluviu este greoaie
Proiect vânturat zeci de ani
Acum Dunărea la Galați și Brăila este trecută cu bacul. Durează o oră-o oră și jumătate traversarea. Primii bani au fost alocați în 2002, o sumă ridicolă: 1,8 milioane de lei, pentru studiul de fezabilitate. S-a identificat zona perfectă, localitatea Măcin, la mijlocul distanței între cele două orașe, unde Dunărea este mai îngustă. „Ani de zile s-a discutat și nu s-a făcut nimic”, rememorează Marius Stan. În 2013 a venit în vizită fostul premier Victor Ponta și a spus că estimează că până în 2030 va fi gata. „Părerea mea a fost că nu se va mai face niciodată”, a completat fostul primar al Galațiului.
Sătui să aștepte pomana Bucureștiului, gălățenii au luat în calcul varianta unui proiect propriu, pe bani privați, sub forma unui tunel pe sub Dunăre, cu lungimea de 1 km. „Forțam statul să facă totuși șoselele pe cele două capete ale tunelului, dar nici asta nu s-a mai făcut”, precizează Marius Stan.
Cu atât s-au ales brăilenii și gălățenii: o machetă a podului pe care îl visează
Drum mai scurt spre Odessa
Studiile de trafic la nivel european arată că drumul din nordul continentului spre sud se scurtează cu 150 km. „Brăila și Galați se dezvoltau economic, iar R. Moldova și Ucraina aveau acces rapid către Dunăre, fără să mai ocolească. Erau o sumedenie de argumente economice”, concluzionează Marius Stan.
Consilierul local Andrei Postolache (Pentru Iași), spune că este interesul întregii Moldove realizarea acestui pod: „Proiectul interesează direct Iașul. Trebuie să dăm un semnal pentru această regiune, și acest pod, ca și autostrada, sunt importante pentru Moldova”.
Fostul primar al orașului Galați spune că valoarea proprietăților ar crește, investitorii ar fi atrași, ar apărea locuri de muncă: „Zona Moldovei parcă este intenționat lăsată în sărăcie. Și eu vreau să mă mut în vest, să am infrastructură, să mă mișc repede și eficient. Vreau să-mi vând casa”.
Cu 360 milioane de lei alocați anul acesta, județul Teleorman își rezolvă toate cele trei axe: spre Zimnicea, Turnu Măgurele și Craiova
Râuri de lapte și miere la Teleorman
Studiul de fezabilitate estima costurile unui pod peste Dunăre la 200 milioane de euro. Aici începe Dunărea maritimă, înălțimea minimă ar trebui să fie de 48 m, plus degivraj pe timp de iarnă.
Moldovenii rămân însă la traversatul cu bacul, în timp ce anul acesta la Teleorman se va construi totuși un pod peste un afluent al Dunării, râul Sai, cu bani de la CNADNR. Traseul între Alexandria și Turnu Măgurele se va scurta astfel, aceasta devenind o prioritate națională.
Liviu Dragnea râde: ne-a ras dintr-o lovitură
În cele 360 milioane de lei primite de Teleorman, alocare record, se vor reabilita complet DN 6, spre Craiova, centura Alexandriei și vor fi modernizate drumurile spre Turnu Măgurele și Zimnicea. Marius Stan a răbufnit: „Nu mă provocați. Cu doar jumătate din acești bani începeam podul peste Dunăre și Galațiul se dezvolta. Dar preocuparea este ca acționariatul unei firme să facă profit, iar alte firme, care operează bacurile peste Dunăre, să nu aibă concurență”.
La Galați operează Navorm Bac, cu 6,2 milioane de lei pe ultimul bilanț financiar, iar la Brăila – Romnav, cu profit de 3,9 milioane de lei, ambele având acționariat privat.
„Victor Ponta a spus că vom avea pod până în 2030. Mi-am dat seama că nu îl vom avea niciodată.” , Marius Stan, fost primar al orașului Galați
„Vrem pod peste Dunăre!”
Era o vreme, după 1989, când pe multe ziduri din Galați și Brăila era pictat un mesaj. „Vrem pod peste Dunăre!”. Între timp, până și gălățenii și brăilenii s-au obișnuit cu ideea că acesta nu va fi făcut niciodată. „Mi-am pierdut speranța. Există deja o intenție în a ține zona asta subdezvoltată și nu merită așa ceva”, mai spune Marius Stan.
