Următorul termen din aprilie al procesului de la Tribunal i-ar putea aduce lui Gabriel Popa o proprietate de sute de mii de euro doar pentru că Primăria i-a permis în trecut să plătească impozit pentru aceasta.
Popa de la Laser Co
Gabriel Popa, patronul firmei Laser Co, a încearcă să obțină un teren foarte valoros în centrul Iașului printr-un artificiu juridic. Suprafața de teren pe care Popa încearcă să o obțină prin uzucapiune are 568 metri pătrați și este situată în imediata apropiere a Palasului.
Inițial, acesta a depus cerere la Judecătoria Iași, dar din cauza valorii mari a terenului magistrații au declinat dosarul la Tribunal. Din documentație reiese că suprafața de teren depășește acum valoarea de jumătate de milion de euro. Este situată pe stradela Sfântul Andrei 3.
În cererea adresată judecătorilor, Gabriel Popa susține că este proprietar pe o suprafață de 538 mp situată în strada Palat 66, adică parcela de alături. Terenul pe care vrea să-l ia de la Primăria Iași, chemată în judecată în dosar, este lipit de proprietatea sa.
Gabriel Popa a plătit impozitul pe acest teren din domeniul public și acum pretinde să i se dea în proprietate. Adică plătești câteva sute de euro și pui stăpânire pe 1 milion de euro
Teren îngrădit după bunul plac
Popa a devenit proprietar peste suprafața de 538 mp de pe strada Palat 66 cumpărându-l de la propria sa firmă, Laser Co, în 2015. Firma dobândise terenul după ce anterior acesta fusese retrocedat sub semnătura nașului de cununie al soților Popa, fostul primar Gheorghe Nichita.
În cererea de dobândire a terenului de 568 mp, prin uzucapiune, Gabriel Popa a precizat că a stăpânit și a îngrădit această suprafață aflată în domeniul public al Consiliului Local încă din 2014, când Laser Co a devenit proprietarul suprafeței alăturate, cea de 538 mp.
„Încă de la data cumpărării terenului de către firma Laser Co SRL, societatea și subsemnatul am luat în posesie și am stăpânit în plus față de suprafața cumpărată, o suprafață de teren învecinată cu suprafața dobândită în proprietate. Suprafața totală pe care am stăpânit-o și o stăpânesc în plus este de 568 mp, după cum rezultă din măsurători”, au scris avocații lui Gabriel Popa.
Teren din domeniul public dat din mână-n mână
Gabriel Popa explică și cum a ajuns să îngrădească terenul Primăriei. A făcut aceasta cu acceptul unui vecin, Mihai Gherasim, care-l îngrădise în anul 1957.
Pe teren s-ar fi aflat grădina familiei Gherasim, cei doi soți fiind acum decedați. Popa susține că urmașii lor i-au lăsat lui în stăpânire terenul Primăriei.
Dacă ar lua și fâșia de la Primărie, Popa ar face o proprietate dreptunghiulară, de 1.100 mp pe care s-ar putea construi un turn cu 12 etaje fără probleme
Cei din Primărie au închis ochii la plata impozitului
Dintr-o eroare pe care Primăria o recunoaște în documentele de la instanță, Gabriel Popa a reușit să deschidă rol fiscal pentru terenul din domeniul public.Este unul dintre argumentele de bază ale cererii sale: faptul că a îngrijit terenul, l-a îngrădit și a plătit impozit pentru el.
„Precizez că, imediat după dobândirea proprietății și respectiv a posesiei, Laser Co a declarat la organul fiscal ambele suprafețe de teren, atât cea dobândită în proprietate cât cea pe care am preluat-o în posesie, plătind impozitul corespunzător și pentru suprafața aflată în posesie, rolul fiscal fiind deschis începând cu data de 1.01.2015”, se mai arată în cererea lui Popa.
Acesta a adăugat că în tot acest timp municipalitatea nu l-a întrebat nimic, ci a încasat banii. „Nimeni nu a revendicat proprietatea asupra terenului, am avut o posesie neviciată”, a încheiat Popa cererea.
Istoric zbuciumat și interese mari
Antecontractul de vânzare-cumpărare pentru terenul de 538 mp deținut cu acte în regulă de Laser Co, din 2006, a fost încheiat cu fostul proprietar Elena Tutulan, de pe strada Palat 66. Cei 538 mp erau cotă parte dintr-un teren de 1.612 mp pe care Tutulan îl deținea împreună cu Lincs Iulian și Lincs Cătălin.
S-a făcut o ieșire din indiviziune pentru cei 538 mp, fiind o obligație de vânzare respectată de Irina Oana Teodora Stanciu, care primise prin donație cota Elenei Tutulan. Din actele făcute în 2006 reiese că acea parte se învecina cu terenul-grădină al soților Gherasim, cel din actualul proces cu Primăria Iași.
Dar Gherasim avea doar posesia terenului învecinat cu Tutulan. Acest teren este obiectul cererii de uzucapiune. Pe acest teren, cerut gratuit de la Primărie, au intrat în scenă alți doi pretendenți: Otonel Grunzu și Maglena Grunzu, care, pentru a-și marca proprietatea nejustificată, au ridicat peste noapte și o construcție de BCA, pe care au lipit afișe că este proprietate privată.
De aici și graba cu care Gabriel Popa a cerut uzucapiune pe locul de 568 mp: preluarea forțată a terenului public era amenințată de o altă preluare forțată. S-a ajuns inclusiv cu plângeri la Parchet împotriva lui Grunzu, pentru fals și uz de fals.
Letiția Popa, administratorul firmei Laser Co este cea care ar fi obținut bucata din centrul Iașului și ar fi vândut-o soțului
O greșeală de începător
Otonel Grunzu și soția au făcut construcția provizorie din BCA vânând același teren. Grunzu este expert tehnic judiciar pe topometrie-geodezie, a fost consilier OCPI, iar avocații lui Popa susțin în instanță că acesta a aflat despre terenuri care nu sunt intabulate ca proprietăți ale unor persoane, terenuri pe care le ia în stăpânire.
De altfel, Otonel Grunzu chiar este trimis în judecată pentru fals intelectual în dosarul 4264/99/2015 de la Tribunalul Iași.
El și soția au distrus gardul terenului ocupat tot abuziv de Popa și au formulat cereri la OCPI Iași pentru intabulare folosind acte despre care se bănuiește că sunt false.
Au depus la dosar un „act de liberă și veșnică voință”, presupus a fi încheiat în 19 octombrie 1963, prin care Maglena Grunzu ar fi dobândit proprietatea.
Dar au făcut o eroare gravă: actele sunt dactilografiate cu „î” din „a”, în condițiile în care sunt datate 1963, când Academia Română impunea utilizarea lui „î” din „i”.
În plus, actul de donație pentru teren este pentru o fetiță de aproape 4 ani - Leonte Maglena, care avea să devină ulterior Grunzu Maglena. Ea nu a preluat terenul la decesul proprietarei inițiale, Hart Haia, ci a așteptat 54 de ani pentru a cere proprietatea.
REPORTER DE IAȘI a încercat să discute cu Gabriel Popa pentru a explica situația terenului, dar acesta nu a fost găsit.
