Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că Dumitru Dian Popescu, fost senator PNL de Gorj, a colaborat cu Securitatea comunistă, el fiind acuzat de CNSAS că l-a "turnat" pe un student străin aflat la studii în România.

Un document făcut public, săptămâna trecută, de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, arată multiplele legături ale episcopului Petru Gherghel cu Poliția Politică. Acesta a condus Episcopia Romano-Catolică din Iași între 1978 și 2019.

Gherghel îi suna pe ofițerii Securității pentru a le povesti detalii despre vizitele turiștilor și preoților străini, despre întâlnirile pe care le avea peste hotare cu înalți prelați catolici sau despre numirile de preoți în parohii.

Există indicii că Gherghel era folosit de Securitate pentru a influența decizii din Biserica Catolică. O informație arată că ieșeanul ar fi lucrat la infiltrarea unui preot-informator în Misiunea Catolică din Paris.

În iunie 1989, Gherghel i-a povestit infamului Constantin Ciurlău, șeful Securității la acel moment, conținutul unei discuții pe care o avusese anterior, la Vatican, cu Papa Ioan Paul al II-lea.

Legăturile dintre Gherghel cu Securitatea erau atât de strânse încât, în 1985, Gherghel le-a cerut securiștilor din Iași să-i recupereze permisul de conducere ridicat de milițienii din Dolj. Aceștia s-au executat.

În ciuda descoperirilor din trecutul lui Gherghel, Consiliul a decis că acesta nu a fost colaborator al Securității deoarece nu s-au îndeplinit, simultan, cele două condiții necesare: prin activitatea sa, episcopul a îngrădit drepturile omului, dar nu a denunțat activități potrivnice regimului totalitar.

Contactat de REPORTER, episcopul Gherghel a spus de mai multe ori, pe un ton împăciuitor: „Am lucrat pentru oameni. Noi am fost corecți. Am făcut tot ce este bun”.

Dezvăluirile despre omul-cheie în Episcopia din Iași timp de 41 de ani vin în contrast cu o tragedie din istoria catolicismului din Moldova: în 1951, aceeași Securitate l-a ucis pe Anton Durcovici, predecesor al lui Gherghel. Ironie a sorții, după 1989, episcopul-martir a fost beatificat la insistențele lui Gherghel.

Un document făcut public, săptămâna trecută, de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, arată multiplele legături ale episcopului Petru Gherghel cu Poliția Politică. Acesta a condus Episcopia Romano-Catolică din Iași între 1978 și 2019.

Gherghel îi suna pe ofițerii Securității pentru a le povesti detalii despre vizitele turiștilor și preoților străini, despre întâlnirile pe care le avea peste hotare cu înalți prelați catolici sau despre numirile de preoți în parohii.

Există indicii că Gherghel era folosit de Securitate pentru a influența decizii din Biserica Catolică. O informație arată că ieșeanul ar fi lucrat la infiltrarea unui preot-informator în Misiunea Catolică din Paris.

În iunie 1989, Gherghel i-a povestit infamului Constantin Ciurlău, șeful Securității la acel moment, conținutul unei discuții pe care o avusese anterior, la Vatican, cu Papa Ioan Paul al II-lea.

Legăturile dintre Gherghel cu Securitatea erau atât de strânse încât, în 1985, Gherghel le-a cerut securiștilor din Iași să-i recupereze permisul de conducere ridicat de milițienii din Dolj. Aceștia s-au executat.

În ciuda descoperirilor din trecutul lui Gherghel, Consiliul a decis că acesta nu a fost colaborator al Securității deoarece nu s-au îndeplinit, simultan, cele două condiții necesare: prin activitatea sa, episcopul a îngrădit drepturile omului, dar nu a denunțat activități potrivnice regimului totalitar.

Contactat de REPORTER, episcopul Gherghel a spus de mai multe ori, pe un ton împăciuitor: „Am lucrat pentru oameni. Noi am fost corecți. Am făcut tot ce este bun”.

Dezvăluirile despre omul-cheie în Episcopia din Iași timp de 41 de ani vin în contrast cu o tragedie din istoria catolicismului din Moldova: în 1951, aceeași Securitate l-a ucis pe Anton Durcovici, predecesor al lui Gherghel. Ironie a sorții, după 1989, episcopul-martir a fost beatificat la insistențele lui Gherghel.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a depus la Curtea de Apel Bucureşti, prin avocaţii săi, o cerere prin care anunţă judecătorii că renunţă să conteste, printr-o cale extraordinară de atac, decizia instanţei prin care a fost declarat colaborator al fostei Securităţi comuniste.

Fostul ministru Elena Udrea reacționează virulent la adresa celor care l-au criticat pe Traian Băsescu după ce instanța supremă a decis definitiv că Băsescu a fost colaborator al Securității ca poliție politică.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis definitiv, miercuri, că fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.

Curtea de Apel Bucureşti a dat publicităţii cererea prin care CNSAS solicită judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securităţii în cazul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

Consiliul Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) va sesiza Curtea de Apel Bucureşti pentru a confirma sau infirma calitatea de colaborator al Securității a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

Curtea de Apel Bucureşti a înregistrat miercuri dosarul în care CNSAS solicită instanţei stabilirea calităţii de colaborator al Securităţi în cazul fostului preşedinte Traian Băsescu.

Președintele Klaus Iohannis respinge pentru a doua oară propunerea ministrului Justiției, Tudorel Toader, de numire a procurorului Adina Florea la conducerea Direcției Naționale Anticorupție. Motivul invocat de șeful statului este că documentația nu conține dovada că Adina Florea nu a colaborat cu Securitatea.

Potrivit Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis i-a transmis o scrisoare ministrului Justiției, Tudorel Toader, ca răspuns la solicitarea de reevaluare a propunerii de numire a Adinei Florea în funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

În 27 decembrie, Tudorel Toader i-a trimis din nou președintelui propunerea de numire a Adinei Florea la șefia DNA.

Sulfina Barbu, membru în Colegiul CNSAS, a declarat luni, pentru Mediafax, că ședința din data de 21 decembrie nu a mai avut loc din lipsă de cvorum, astfel că procedura de verificare în cazul Adinei Florea, propusă pentru șefia DNA, nu a fost îndeplinită. Întrebată dacă în acest context retrimiterea propunerii privind Adina Florea la șefia DNA, pe 27 decembrie, de către ministrul Justiției către Klaus Iohannis, a fost făcută în deplină legalitate, Sulfina Barbu a răspuns: „Din punctul de vedere al verificărilor întocmite de CNSAS așa cum prevede legea 303/2004, nu este îndeplinită procedura de reverificare din partea CNSAS”.