Ambasada Rusiei la Chișinău susține că soldații români căzuți pe frontul Basarabiei în Al Doilea Război Mondial au fost „ticăloși fasciști” și acuză Ambasada României din Republica Moldova de „cinism”.
Sute de persoane venite din întreaga ţară, dar şi din Basarabia au plecat duminică dimineaţa, din gara Alba Iulia, în „Marşul Unirii", spre Cetate, locul care în urmă cu 101 ani a fost decretată Unirea Transilvaniei cu România, transmite Agerpres.
Senatorul de Iași Iulia Scântei a susținut în Parlament discursul din partea grupului senatorial PNL cu ocazia ședinței comune solemne, dedicată împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România.
Pe 27 Martie, Teatrul Național Iași marchează Ziua Unirii Basarabiei cu România și Ziua Mondială a Teatrului prin prezența sa pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, cu două spectacole.
O încurcătură birocratică de proporţii la instituţia care a despăgubit în fals reţele politicieni-latifundiari. O ieşeancă a aflat cu stupoare că trebuie să restituie Statului aproape 200.000 de lei. Banii au fost primiţi de tatăl său drept despăgubiri pentru bunurile abandonate de părinţii acestuia în Basarabia. După 10 ani însă, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a constatat că daunele nu ar fi trebuit acordate şi s-a îndreptat împotriva moştenitorilor.
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) a constatat după 10 ani că o familie de români, care şi-a abandonat bunurile în Basarabia în urmă cu 80 de ani, nu ar fi trebuit să primească despăgubiri. Cum aceştia au decedat, instituţia s-a îndreptat împotriva moştenitorilor. Astfel, ANRP a dat-o în judecată pe Ana Maria Filioreanu, un medic stomatolog din Iaşi, şi i-a cerut să returneze suma de 198.907 de lei actualizată cu indicele de inflaţie de la data de 16 noiembrie 2007 şi până la data plăţii efective.
O încurcătură birocratică de proporţii la instituţia care a despăgubit în fals reţele politicieni-latifundiari. O ieşeancă a aflat cu stupoare că trebuie să restituie Statului aproape 200.000 de lei. Banii au fost primiţi de tatăl său drept despăgubiri pentru bunurile abandonate de părinţii acestuia în Basarabia. După 10 ani însă, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a constatat că daunele nu ar fi trebuit acordate şi s-a îndreptat împotriva moştenitorilor.
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) a constatat după 10 ani că o familie de români, care şi-a abandonat bunurile în Basarabia în urmă cu 80 de ani, nu ar fi trebuit să primească despăgubiri. Cum aceştia au decedat, instituţia s-a îndreptat împotriva moştenitorilor. Astfel, ANRP a dat-o în judecată pe Ana Maria Filioreanu, un medic stomatolog din Iaşi, şi i-a cerut să returneze suma de 198.907 de lei actualizată cu indicele de inflaţie de la data de 16 noiembrie 2007 şi până la data plăţii efective.
Palatul Parlamentului a găzduit miercuri dezbaterea publică „Basarabia şi Timocul”.
Evenimentul s-a bucurat de participarea unor senatori şi deputaţi, reprezentanţi ai românilor din Serbia şi primari din Republica Moldova care au vorbit în faţa a peste 50 de studenţi basarabeni înscrişi în programul de internship la Parlamentul României.
Platforma Unionistă Acţiunea 2012 a început cea de-a treia zi de lucrări a stagiului de pregătire pentru studenții basarabeni în sala Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor cu o dezbatere inedită care a adus faţă în faţă câţiva dintre primarii din Republica Moldova care au semnat Declaraţia de Unire cu România şi mai mulţi reprezentanţi ai minorităţii româneşti din Valea Timocului (Serbia de Răsărit). Au mai luat cuvântul specialistul în educaţie Marian Staş, economistul Petrişor Peiu, părintele Veniamin Goreanu din partea Bisericii Ortodoxe române, precum şi preşedintele Comisiei parlamentare sus-menţionate, deputatul Constantin Codreanu.
Preşedintele Federaţiei Românilor din Serbia, Duşan Pârvulovici, a vorbit despre greutăţile cu care se confruntă etnicii români din Valea Timocului, asimilaţi forţat de autorităţile de stat din Serbia, care îi consideră vlahi şi le refuză acelaşi statut cu al românilor din Banatul sârbesc, care beneficiază de învăţământ în limba maternă. Pârvulovici i-a îndemnat pe tinerii basarabeni care studiază în România, prezenţi în număr mare la dezbatere, să se întoarcă să profeseze în Republica Moldova, pentru a le vorbi celor de acasă despre românism şi Unire.
Marcel Snegur, primarul comunei Parcova din raionul Edineţ, care a semnat prima Declaraţie de Unire din Anul Centenarului, la data de 23 ianuarie, a povestit auditoriului despre ziua în care a propus consilierilor locali să dezbată textul şi spiritul Declaraţiei de Unire, pe care au votat-o în unanimitate, inclusiv consilierul socialist. Un alt primar unionist, Petru Frunze din comuna Puhoi (raionul Ialoveni), a vorbit despre presiunile pe care organele de stat din Republica Moldova le exercită în mod abuziv asupra administraţiilor locale semnatare ale Declaraţiei de Unire. Constantin Codreanu a propus condiţionarea asistenţei financiare oferite Republicii Moldova prin Guvernul României de respectarea de către Guvernul de la Chişinău a deciziei suverane a cetăţenilor din localităţile unioniste şi direcţionarea acestor fonduri de dezvoltare către unităţile teritorial-administrative favorabile ţării noastre.
„A fost o zi productivă de dezbateri pe tema importanţa mobilizării tuturor românilor în jurul obiectivului naţional de reunificare şi le cer public parlamentarilor prezenţi la şedinţă să adopte măsurile adecvate”, a declarat George Simion, din partea Alianţei pentru Centenar.
Gest neaşteptat, în condiţiile în care influenţa rusească din Republica Moldova este în creştere după alegerea ca preşedinte a comunistului Igor Dodon. Consilierii locali dintr-o comună, urmaţi apoi de cei din alte cinci localităţi, au solicitat oficial să aibă loc Unirea Basarabiei cu România. „Doar aşa putem să ajungem şi noi la un nivel european”, spune iniţiatorul Marcel Snegur din Parcova, în timp ce deputatul PLDM Maria Ciobanu susţine că procentul celor care doresc ca acest eveniment să aibă loc a crescut în câţiva ani cu un sfert. După declarația de Unire, Poliția i-a chemat la interogatoriu pe „agitatori”
Primarul comunei Parcova din Republica Moldova, ce a semnat împreună cu consilierii locali o declaraţie de unire cu România, explică pentru REPORTER DE IAŞI gestul său. În documentul adoptat pe 23 ianuarie de primarul comunei Parcova, din raionul Edineţ, Marcel Snegur, se arată că „cetăţenii satelor Parcova şi Fântâna Albă, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, au decis unirea cu Ţara-Mamă, România. Semnatarii Declaraţiei îşi exprimă bucuria de a sărbători împreună cu românii de pretutindeni Centenarul Marii Uniri.”
O scânteie unionistă
Deşi spune că a fost un gest simbolic, Marcel Snegur susţine că îşi doreşte ca gestul său să aducă, în cele din urmă, unirea cu România. „Cu o zi înainte, am avut un consiliu, unde, într-o discuţie cu reprezentanţii Organizaţiei Demnitate şi Patri (ODIP), condusă de Vlad Beleţchi şi Sergiu Croitoru, ne-am propus să semnăm această declaraţie de unire, mai ales că a doua zi, 24 ianuarie, sărbătoream Unirea Principatelor Române. Consilierii au fost de acord şi am semnat acea declaraţie simbolică. Noi speram să fie o scânteie care să aprindă focul durerii noastre: reunirea la patria mamă. M-am bucurat că şi alţi primari au dat declaraţii asemănătoare“, zice Snegur, care are dublă cetăţenie şi vine frecvent în România.
„Eu am cetăţenie română, iar ambii copii învaţă în România şi mă mândresc cu asta. Fiul meu este la masterat, la «Cuza», iar fiica mea este la Liceul «Garabet Ibrăileanu». Primesc burse, fapt care aici nu ar fi fost posibil. De când învaţă acolo copiii mei, n-am dat niciun leu la şcoală, pe când aici se cere bani pentru orice“, adaugă Snegur.
„Trăim din ce în ce mai prost“
Snegur consideră că unirea cu România ar însemna o schimbare a condiţiilor de trai pentru locuitorii comunei sale şi pentru moldoveni, în general. „Oamenii au avut posibilitatea să meargă în România şi să vadă cum este acolo. Noi trăim din ce în ce mai prost. Tinerii sunt nevoiţi să plece la muncă sau la studii în România sau în altă parte. Satele rămân îmbătrânite şi nu mai are cine să muncească, să creeze aici. Vrem să aducem bunăstarea la noi acasă, nu să mergem în altă parte. Nici acum 30 de ani nu se trăia foarte bine în Republica Moldova. Atunci aveam strictul necesar, dar eram închişi din toate părţile. Acum putem călători, avem acces la informaţii, dar nivelul de trai este mult mai prost“, menţionează Snegur.
Salariul mediu în Republica Moldova este de 1.500-2.000 lei moldoveneşti, aproximativ 400-500 lei, în timp ce o pensie este de aproximativ 800 lei moldoveneşti, adică 200 lei. „Eu, ca primar, am un salariu de aproape 4.000 lei moldoveneşti, adică vreo mie de lei româneşti. Asta în condiţiile în care un primar de comună din România are câteva mii de lei salariu“, compară Snegur.
Europa, un ideal
Primarul din Parcova consideră că pentru basarabeni intrarea în Europa este similară cu unirea cu România: „De când partidul pe care îl reprezint (n.r. – Partidul Liberal Democrat din Moldova) a venit la guvernare, s-a dorit o deschidere spre Europa. În ultimul timp, s-au făcut multe greşeli şi atunci liderii europeni au devenit sceptici în ceea ce priveşte Republica Moldova. Singura noastră şansă este unirea cu România. Doar aşa putem să ajungem şi noi la un nivel european.
Viaţa în România nu este ideală, nu este ca în alte ţări europene. Dar, faţă de Republica Moldova, România este cel puţin cu 20 de ani înainte, asta în condiţiile în care, în urmă cu 15 ani, se trăia mai bine în Republica Moldova. Doar reunindu-ne cu România putem recupera din handicap. Aşa s-a întâmplat şi în Germania, unde după unificare Estul a reuşit să ajungă din urmă Vestul.”
Puşi să dea explicaţii
Chiar dacă de la Guvern sau de la Preşedinţie nu au fost reacţii pe tema unionistă lansată de Marcel Snegur, primarul şi consilierii au fost nevoiţi să dea declaraţie la poliţie după ce o persoană din Chişinău a depus plângere.
„Am fost acuzaţi că am făcut un act neconstituţional şi că am profanat drapelul de stat“, explică Snegur.
„Noi reprezentăm voinţa oamenilor din Parcova. Cred că toţi îşi doresc să trăiască mai bine, aşa cum văd că este viaţa în România. Cred că singura soluţie pentru noi, în momentul acesta, este unirea cu România. Suntem români şi e normal să ne dorim asta. Deschiderea Uniunii Europene faţă de România este alta şi atunci şi noi am fi priviţi altfel“, zice Ghenadi Carp, consilier local în Parcova. „Nu cred că am încălcat Constituţia pentru că am semnat acea declaraţie. Este ceea ce vrem şi simţim noi şi cred că libertatea de expresie nu trebuie îngrădită“, spune Natalia Rotaru, un alt consilier local din Parcova.
„La noi, la grădiniţă, am primit foarte mult ajutor din partea Guvernului României. Toate reparaţiile s-au făcut cu aceste fonduri. Suntem români şi mi se pare normal ca acest lucru să fie legiferat“, zice Adela Bologa, directorul grădiniţei „Andrieş“ din localitate.
Părerile sunt împărţite în sat
Snegur susţine că marea majoritate a locuitorilor comunei sunt români şi îşi doresc unirea. „La ultimul recensământ, 55% din populaţia comunei s-au declarat români şi vorbitori de limbă români. Ruşi sunt 0,01% şi ucraineni 1%. Restul s-au declarat moldoveni, care sunt sceptici sau indecişi“, zice edilul.
Nu de aceeaşi părere este directoarea Gimnaziului „Mircea Bologa“ din localitate, Tatiana Iachim. „Domnul primar nu a întrebat populaţia, a fost decizia dumnealui. Nu mi se pare normal cum a procedat. Republica Moldova este un stat independent şi nu cred că un primar de comună poate declara unirea, de la sine putere“, susţine Iachim. Şi alte cadre didactice se dezic de gestul primarului. „Ne-am dorit atâţia ani independenţa şi acum vrem unirea cu România? Nu mi se pare normal. Noi vorbim limba română, dar suntem moldoveni. Austriecii vorbesc limba germană, dar nu s-au unit cu Germania“, precizează Nadia Sofroni, profesoară de istorie.
Pentru mine, nume precum Lenin, Stalin sau Gorbaciov nu înseamnă nimic. Nu văd nimic bun făcut de aceşti foşti conducători. Au ştiut doar să folosească masele în interes propriu. La fel cum nici nume precum Plahotniuc sau Dodon nu spun nimic bun. Nu reprezintă idealurile mele. Dodon nu este preşedintele meu. A fost ales ilegal!“
Marcel Snegur, primar Parcova
Alte cinci comune au semnat declaraţia
Gestul făcut de Marcel Snegur le-a dat ideea şi altor edili să semneze, împreună cu consilierii locali, o declaraţie de unire cu România. Astfel, comunele Bardar, Ulmu şi Ruseştii Noi din raionul Ialoveni, Feşteliţa din raionul Ştefan Vodă şi Opaci, din raionul Căuşeni şi-au manifestat dorinţa unionistă.
„Din 1990, am fost în avangarda manifestaţiilor naţionale. Am fost şi suntem români. Mulţi dintre locuitorii comunei au buletin românesc şi lucrează în România. Prin această declaraţie de unire noi am vrut să ne manifestăm apartenenţa la patria mamă. Sperăm ca şi alţi primari să ne urmeze exemplul şi să dăm start unirii. Am vrut să vadă lumea că Basarabia înseamnă România. Dacă s-a putut înfăptui unirea Germaniei, de ce nu am putea şi noi reface România Mare“, se întreabă Pavel Codreanu, primarul din Ruseştii Noi.
Declaraţii:
„Salut iniţitiva acelor primari şi consilieri locali de a da declaraţii de unire cu Patria mamă. Sunt declaraţii simbolice, dar valoarea lor este mult mai mare. Dacă în urmă cu câţiva ani doar 5% din populaţia Republicii Moldova aveau intenţii unioniste, acum procentul depăşeşte 30%. Când declaraţiile vor fi făcute de câteva sute de comune, atunci e clar că politicienii trebuie să ia în seamă voinţa poporului. Mă aştept ca până la 1 decembrie să se atingă această cifră şi lumea să conştietizeze că doar prin unire cu România putem ieşi din mizerie.“
Maria Ciobanu (deputat PLDM)
„Este o dovadă a faptului că cei mulţi se deşteaptă. Apartenenţa la poporul român îşi spune cuvântul. Dacă în 2010 doar 2% dintre cetăţeni se declarau români, în 2014 procentul a ajuns la 20%, iar cei vorbitori de limbă română – 40%. Despre o viitoare întregire a României îmi este greu să avansez o dată, dar acest lucru se vede“
Andrei Eşanu (istoric, scriitor, profesor)
Gest neaşteptat, în condiţiile în care influenţa rusească din Republica Moldova este în creştere după alegerea ca preşedinte a comunistului Igor Dodon. Consilierii locali dintr-o comună, urmaţi apoi de cei din alte cinci localităţi, au solicitat oficial să aibă loc Unirea Basarabiei cu România. „Doar aşa putem să ajungem şi noi la un nivel european”, spune iniţiatorul Marcel Snegur din Parcova, în timp ce deputatul PLDM Maria Ciobanu susţine că procentul celor care doresc ca acest eveniment să aibă loc a crescut în câţiva ani cu un sfert. După declarația de Unire, Poliția i-a chemat la interogatoriu pe „agitatori”
Primarul comunei Parcova din Republica Moldova, ce a semnat împreună cu consilierii locali o declaraţie de unire cu România, explică pentru REPORTER DE IAŞI gestul său. În documentul adoptat pe 23 ianuarie de primarul comunei Parcova, din raionul Edineţ, Marcel Snegur, se arată că „cetăţenii satelor Parcova şi Fântâna Albă, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, au decis unirea cu Ţara-Mamă, România. Semnatarii Declaraţiei îşi exprimă bucuria de a sărbători împreună cu românii de pretutindeni Centenarul Marii Uniri.”
O scânteie unionistă
Deşi spune că a fost un gest simbolic, Marcel Snegur susţine că îşi doreşte ca gestul său să aducă, în cele din urmă, unirea cu România. „Cu o zi înainte, am avut un consiliu, unde, într-o discuţie cu reprezentanţii Organizaţiei Demnitate şi Patri (ODIP), condusă de Vlad Beleţchi şi Sergiu Croitoru, ne-am propus să semnăm această declaraţie de unire, mai ales că a doua zi, 24 ianuarie, sărbătoream Unirea Principatelor Române. Consilierii au fost de acord şi am semnat acea declaraţie simbolică. Noi speram să fie o scânteie care să aprindă focul durerii noastre: reunirea la patria mamă. M-am bucurat că şi alţi primari au dat declaraţii asemănătoare“, zice Snegur, care are dublă cetăţenie şi vine frecvent în România.
„Eu am cetăţenie română, iar ambii copii învaţă în România şi mă mândresc cu asta. Fiul meu este la masterat, la «Cuza», iar fiica mea este la Liceul «Garabet Ibrăileanu». Primesc burse, fapt care aici nu ar fi fost posibil. De când învaţă acolo copiii mei, n-am dat niciun leu la şcoală, pe când aici se cere bani pentru orice“, adaugă Snegur.
„Trăim din ce în ce mai prost“
Snegur consideră că unirea cu România ar însemna o schimbare a condiţiilor de trai pentru locuitorii comunei sale şi pentru moldoveni, în general. „Oamenii au avut posibilitatea să meargă în România şi să vadă cum este acolo. Noi trăim din ce în ce mai prost. Tinerii sunt nevoiţi să plece la muncă sau la studii în România sau în altă parte. Satele rămân îmbătrânite şi nu mai are cine să muncească, să creeze aici. Vrem să aducem bunăstarea la noi acasă, nu să mergem în altă parte. Nici acum 30 de ani nu se trăia foarte bine în Republica Moldova. Atunci aveam strictul necesar, dar eram închişi din toate părţile. Acum putem călători, avem acces la informaţii, dar nivelul de trai este mult mai prost“, menţionează Snegur.
Salariul mediu în Republica Moldova este de 1.500-2.000 lei moldoveneşti, aproximativ 400-500 lei, în timp ce o pensie este de aproximativ 800 lei moldoveneşti, adică 200 lei. „Eu, ca primar, am un salariu de aproape 4.000 lei moldoveneşti, adică vreo mie de lei româneşti. Asta în condiţiile în care un primar de comună din România are câteva mii de lei salariu“, compară Snegur.
Europa, un ideal
Primarul din Parcova consideră că pentru basarabeni intrarea în Europa este similară cu unirea cu România: „De când partidul pe care îl reprezint (n.r. – Partidul Liberal Democrat din Moldova) a venit la guvernare, s-a dorit o deschidere spre Europa. În ultimul timp, s-au făcut multe greşeli şi atunci liderii europeni au devenit sceptici în ceea ce priveşte Republica Moldova. Singura noastră şansă este unirea cu România. Doar aşa putem să ajungem şi noi la un nivel european.
Viaţa în România nu este ideală, nu este ca în alte ţări europene. Dar, faţă de Republica Moldova, România este cel puţin cu 20 de ani înainte, asta în condiţiile în care, în urmă cu 15 ani, se trăia mai bine în Republica Moldova. Doar reunindu-ne cu România putem recupera din handicap. Aşa s-a întâmplat şi în Germania, unde după unificare Estul a reuşit să ajungă din urmă Vestul.”
Puşi să dea explicaţii
Chiar dacă de la Guvern sau de la Preşedinţie nu au fost reacţii pe tema unionistă lansată de Marcel Snegur, primarul şi consilierii au fost nevoiţi să dea declaraţie la poliţie după ce o persoană din Chişinău a depus plângere.
„Am fost acuzaţi că am făcut un act neconstituţional şi că am profanat drapelul de stat“, explică Snegur.
„Noi reprezentăm voinţa oamenilor din Parcova. Cred că toţi îşi doresc să trăiască mai bine, aşa cum văd că este viaţa în România. Cred că singura soluţie pentru noi, în momentul acesta, este unirea cu România. Suntem români şi e normal să ne dorim asta. Deschiderea Uniunii Europene faţă de România este alta şi atunci şi noi am fi priviţi altfel“, zice Ghenadi Carp, consilier local în Parcova. „Nu cred că am încălcat Constituţia pentru că am semnat acea declaraţie. Este ceea ce vrem şi simţim noi şi cred că libertatea de expresie nu trebuie îngrădită“, spune Natalia Rotaru, un alt consilier local din Parcova.
„La noi, la grădiniţă, am primit foarte mult ajutor din partea Guvernului României. Toate reparaţiile s-au făcut cu aceste fonduri. Suntem români şi mi se pare normal ca acest lucru să fie legiferat“, zice Adela Bologa, directorul grădiniţei „Andrieş“ din localitate.
Părerile sunt împărţite în sat
Snegur susţine că marea majoritate a locuitorilor comunei sunt români şi îşi doresc unirea. „La ultimul recensământ, 55% din populaţia comunei s-au declarat români şi vorbitori de limbă români. Ruşi sunt 0,01% şi ucraineni 1%. Restul s-au declarat moldoveni, care sunt sceptici sau indecişi“, zice edilul.
Nu de aceeaşi părere este directoarea Gimnaziului „Mircea Bologa“ din localitate, Tatiana Iachim. „Domnul primar nu a întrebat populaţia, a fost decizia dumnealui. Nu mi se pare normal cum a procedat. Republica Moldova este un stat independent şi nu cred că un primar de comună poate declara unirea, de la sine putere“, susţine Iachim. Şi alte cadre didactice se dezic de gestul primarului. „Ne-am dorit atâţia ani independenţa şi acum vrem unirea cu România? Nu mi se pare normal. Noi vorbim limba română, dar suntem moldoveni. Austriecii vorbesc limba germană, dar nu s-au unit cu Germania“, precizează Nadia Sofroni, profesoară de istorie.
Pentru mine, nume precum Lenin, Stalin sau Gorbaciov nu înseamnă nimic. Nu văd nimic bun făcut de aceşti foşti conducători. Au ştiut doar să folosească masele în interes propriu. La fel cum nici nume precum Plahotniuc sau Dodon nu spun nimic bun. Nu reprezintă idealurile mele. Dodon nu este preşedintele meu. A fost ales ilegal!“
Marcel Snegur, primar Parcova
Alte cinci comune au semnat declaraţia
Gestul făcut de Marcel Snegur le-a dat ideea şi altor edili să semneze, împreună cu consilierii locali, o declaraţie de unire cu România. Astfel, comunele Bardar, Ulmu şi Ruseştii Noi din raionul Ialoveni, Feşteliţa din raionul Ştefan Vodă şi Opaci, din raionul Căuşeni şi-au manifestat dorinţa unionistă.
„Din 1990, am fost în avangarda manifestaţiilor naţionale. Am fost şi suntem români. Mulţi dintre locuitorii comunei au buletin românesc şi lucrează în România. Prin această declaraţie de unire noi am vrut să ne manifestăm apartenenţa la patria mamă. Sperăm ca şi alţi primari să ne urmeze exemplul şi să dăm start unirii. Am vrut să vadă lumea că Basarabia înseamnă România. Dacă s-a putut înfăptui unirea Germaniei, de ce nu am putea şi noi reface România Mare“, se întreabă Pavel Codreanu, primarul din Ruseştii Noi.
Declaraţii:
„Salut iniţitiva acelor primari şi consilieri locali de a da declaraţii de unire cu Patria mamă. Sunt declaraţii simbolice, dar valoarea lor este mult mai mare. Dacă în urmă cu câţiva ani doar 5% din populaţia Republicii Moldova aveau intenţii unioniste, acum procentul depăşeşte 30%. Când declaraţiile vor fi făcute de câteva sute de comune, atunci e clar că politicienii trebuie să ia în seamă voinţa poporului. Mă aştept ca până la 1 decembrie să se atingă această cifră şi lumea să conştietizeze că doar prin unire cu România putem ieşi din mizerie.“
Maria Ciobanu (deputat PLDM)
„Este o dovadă a faptului că cei mulţi se deşteaptă. Apartenenţa la poporul român îşi spune cuvântul. Dacă în 2010 doar 2% dintre cetăţeni se declarau români, în 2014 procentul a ajuns la 20%, iar cei vorbitori de limbă română – 40%. Despre o viitoare întregire a României îmi este greu să avansez o dată, dar acest lucru se vede“
Andrei Eşanu (istoric, scriitor, profesor)
Teatrul Național ieșean anunță premiera spectacolului „Seceta roșie” care va avea loc pe 6 și 7 iunie, de la 19.00, la Teatru.
