Acesta este amplasamentul Spitalului Regional dorit de primarul Mihai Chirica: Moara de Vânt, la 1,5 km de Aeroport. Blestemul continuă, pentru că nici aici nu există avizul Autorității Aeronautice. Amplasamentul se află în zona II de restricție a Aeroportului, dar nu pe axul pistei, ci în plan lateral. Primăria nu spune dacă a cerut avizul AACR. Opinia unui specialist este că nu-l va primi, deci un nou obstacol, după cel de la ERA. În plus, trebuie făcută o nouă șosea, din CA Rosetti, lung de 6 km. Noul drum ar deschide toată zona, fiind mană cerească pentru afacerile imobiliare din zonă. Săptămâna trecută, Salubris a trecut la curățarea terenului pentru viitorul șantier. Suspansul se menține: vineri, 30 septembrie, comisarul european Corina Crețu trebuie să facă anunțul.
Ani de așteptare, zeci de piruete ale politicienilor și autorităților, alba-neagra cu amplasamentul viitorul Spital Regional și, exact la final, cu câteva zile înainte ca anunțul oficial să fie făcut, o ultimă controversă: apropierea de Aeroport.
Conducerea Primăriei Iași nu dorește încă să precizeze locația, după un protocol atent urmărit, spunând că o lasă pe Corina Crețu, comisarul european, să facă anunțul, vineri, 30 septembrie. Reprezentanții Primăriei nu au răspuns nici măcar întrebării puse de REPORTER DE IAȘI dacă a fost cerut sau nu avizul Autorității Aeronautice Civile. Totuși, Salubris a curățat deja terenul din Moara de Vânt, la finalul săptămânii trecute, în așteptarea anunțului oficial, pentru organizarea șantierului. Muncitorilor care au lucrat acolo câteva zile li s-a spus clar ceea ce pregătesc.
Salubris a curățat terenul: „Aici va fi spitalul”
Primăria a anunțat, recent, schimbarea locației Spitalului Regional, vehiculată inițial ca fiind în zona Complexului ERA, din Valea Lupului. Primarul Mihai Chirica a precizat că există două variante: pe Viticultori – zona Copou (unde există un teren de 9,5 ha) și pe Moara de Vânt, unde Primăria deține 121,4 ha. Primarul Mihai Chirica a afirmat chiar că ar prefera ca unitatea medicală să fie amplasată pe Moara de Vânt, unde există rezerve mari de teren pentru viitor.
Ținută la secret de către Primărie, locația posibilă a viitorului spital regional a fost dezvăluită, fără voie, de Salubris. La finalul săptămânii trecute, muncitorii firmei au curățat, cu utilajele, un teren de pe Moara de Vânt. Întrebați despre ce fac acolo, au răspuns foarte sincer: „Pregătim terenul, aici se va face spitalul regional”. Dacă în Viticultori singura problemă părea să fie dimensiunea redusă a terenului – 9,5 ha, în Moara de Vânt cele două mari probleme sunt apropierea de Aeroport și lipsa drumului de acces.
Terenul de la Moara de Vânt a fost curățat de buruieni de către Salubris, la ordinul primarului. Macheta noului spital există deja de la precedentul studiu de fezabilitate
Amplasamentul, în zona de protecție a Aeroportului
Concret, terenul de pe Moara de Vânt este situat, conform legislației, în zona II de siguranță a Aeroportului Iași. „Zona II de siguranță corespunde unei distanțe de aproximativ 4,5 km față de pistă, unde este necesar avizul Autorității Aeronautice Civile Române. Din informațiile noastre, AACR nu a primit o astfel de solicitare de la Primăria Iași”, ne-a explicat Dan Tofan de la Operaționalul Aeroportului Iași. Primăria Iași, întrebată despre locație și avize, a precizat, prin purtătorul de cuvânt Sebastian Buraga, că toate infromațiile vor putea fi cunoscute abia vineri. “Anunțul privind terenul și toate celelalte detalii va fi făcut vineri de către comisarul european Corina Crețu. Până atunci, nu putem spune nimic despre acest subiect”, a afirmat Sebastian Buraga.
Riscurile apropierii
Legislația prevede această restricție din cauza unor probleme de siguranță de zbor ce pot apărea. “Un spital are un sistem de iluminare care, amplasat atât de aproape de pistă, poate crea confuzie pe vreme nefavorabilă. Un exemplu concret este avizul pentru nocturna sadionului Voluntari, situat la distanță mai mare de Băneasa decât în acest caz, solicitat de Primăria de acolo și refuzat. Echipa de fotbal din Voluntari nu joacă noaptea tocmai pentru că nu are și nu va avea niciodată nocturnă. Mai este și problema regimului de înălțime, limitat”, ne-a mai explicat Dan Tofan.
Acesta spune, ca opinie personală, de specialist, că AACR se va opune avizării spitalului în zona Moara de Vânt. Pe lângă problemele legate de iluminat, mai există în listă și cele legate de faună. “Cantina unui spital poate atrage păsări. Un habitat de păsări atât de aproape de aeronave este periculos. Tot cantina atrage rozătoare, care atrag, la rândul lor, prădători. La Aeroport ar găsi mediul propice: este un loc împrejmuit, unde se pot dezvolta în voie. Ieșirea lor pe pistă poate produce accidente grave. Din aceste cauze sunt interzse clădirile cu un anumit specific în zona de protecție”, a mai explicat Dan Tofan.
Zona hașurată a fost aleasă ca amplasament al spitalului. Se vede că a fost curățată față de terenurile din jur. Distanța până la Aeroport este de 1,5 km
A doua problemă: lipsa drumului de acces
Pentru a ajunge în zona Moara de Vânt, acum, există o singură variantă: din Podul de Fier, la urcare pe strada Beldiceanu, cu sens unic, iar la coborâre prin strada Moara de Vânt continuată cu strada Vântu. Ambele străzi sunt înguste, printre case. O soluție avansată de Primărie este un drum de acces de 6 km lungime, din CA Rosetti până în zona Moara de Vânt. Strada ar urma să fie construită de la zero, din apropierea străzii Brândușa.
În cazul unei asemenea investiții, banii necesari depășesc 2,4 milioane de euro pentru un drum cu două benzi. “Costul pentru construit de la zero, fără poduri și alte lucrări, este de 350.000-400.000 de euro pe kilometru, pentru două benzi. Dar, dacă este vorba despre un drum de acces atât de important, nu cred că este suficient cu două benzi, trebuie cu 4, deci suma se dublează. Totuși, eu știam că există în continuare discuții cu privire la amplasarea spitalului la Miroslava și nu cred că s-a renunțat la această idee”, ne-a explicat consilierul județean Daniel Minciună.
O mare surpriză
Parlamentarul Anton Doboș susține că politicienii locali au discutat cu miniștrii Vasile Dâncu și Vlad Voiculescu și aceștia au precizat că nu este stabilit un amplasament ce ar urma să fie anunțat vineri. “Nu este stabilit nimic. Noi am cerut ca spitalul să fie poziționat la intrarea în Iași, pentru ca o salvare de la Botoșani care face două ore până la Iași să nu mai stea încă o oră în trafic. Faptul că ar urma să facă Primăria o șosea de acces către Moara de Vânt este o simplă fabulație, ei nu au făcut drumuri mult mai ieftine și simple. Corina Crețu nu va anunța nimic vineri la Iași, vor fi înainte niște discuții cu reprezentanții județelor vecine pentru stabilirea unei locații potrivite. Eu nu știu de unde a scos Primăria variantele Viticultori și Moara de Vânt, dar amândouă sunt nepotrivite. Oricum, toată lumea este de acord: trebuie găsită urgent locația, pentru a nu pierde 150 de milioane de euro”, ne-a explicat Anton Doboș.
Schema zonelor de restricție ale Aeroportului, pe axul pistei și în plan lateral. Spitalul s-ar afla în Zona II de restricție
Istoricul unei investiții
Proiectul Spitalului Regional a fost vânturat electoral, mai ales din anul 2007, iar locația oferită era Valea Ursului (Miroslava). În vara anului 2014, Comisia Europeană a decis să finanţeze spitalele de la Cluj, Craiova şi Iaşi, iar primarul Gheorghe Nichita a afirmat că Iașul are două terenuri disponibile, la Era și la Antibiotice. Ulterior, au fost vehiculate cinci amplasamente disponibile, unele dintre ele fiind improprii (Antibiotice, unde există o stație de transformare și este imposibilă construcția, curtea Spitalului Sfântul Spiridon, strada Trei Fântâni).
În cazul terenului din Moara de Vânt s-a vorbit doar despre problema accesibilităţii, nicidecum de apropierea de Aeroport, astfel că, până în vara anului 2016, toată greutatea cădea pe zona ERA. A apărut însă și aici o problemă: suprafața de teren face parte dintr-o suprafață de 930 ha pe care Miroslava o revendică în cadrul unui proces pentru delimitarea limitelor administrativ teritoriale. Fiind teren în litigiu, a căzut și această variantă, orice investiție urmând să fie blocată. În septembrie, Primăria a anunțat două posibile locații – Viticultori și Moara de Vânt, primarul Mihai Chirica spunând că preferă ultima variantă.
Citește și EXCLUSIV. Garda pretoriană a lui Nichita: opt bodyguarzi non-stop pentru vilă, amantă şi chefuri
Aeroportul Iași, în proces cu Primăria Aroneanu
În urmă cu doi ani, Aeroportul Iași a avertizat Primăria Aroneanu, oficial, că în prelungirea pistei de la Iași, în zona I de siguranță, zonă delimitată cu formă trapezoidală, nu pot fi ridicate clădiri. Totuși, Primăria Aroneanu a emis autorizații de construire în zona I, fără nici un aviz de la AACR. Reprezentanții Aeroportului Iași spun că a fost deschis proces, că probabil autorizațiile vor fi anulate și că cei care și-au făcut casele vor fi despăgubiți de Primăria care a comis eroarea. Casele din Aroneanu sunt la o distanță de 1,6 km de capătul pistei. În cazul spitalului, acesta ar urma să fie în zona de protecție II, care are restricții importante de înălțime și destinație a clădirilor. În linie dreaptă, distanța viitorului spital de pista Aeroportului va fi de 1,5 km.
Ieșenii sunt extrem de preocupați de consecințele unui cutremur cu magnitudine mare, mai ales că ultima mișcare seismică de 5,3 grade pe scara Richter s-a resimțit parcă mult mai intens în Capitala Moldovei.
Şi asta pentru că, acum patru zile, unda seismică s-a propagat îndeosebi către nord-est, spre Bârlad, Vaslui, Iaşi şi Republica Moldova. Iașul are 60 de imobile în pericol să cadă. De consolidare însă nu poate fi vorba, câtă vreme locatarii nu vor să se mute, iar autorităţile nu au bani.
Pagubele materiale au fost relativ minore la Iaşi: bucăţi de tencuială căzută. Dar panica a fost mai mare: 12 persoane s-au speriat cumplit în momentul în care unda seismului de 5.3 pe Richter a ajuns în capitala Moldovei. Spre deosebire de altele, cutremurul de acum a avut o particularitate: în estul României s-a simţit cum se simţeau cutremurele până acum la Bucureşti.
„Acum, ca şi în 2009, falia europeană a fost cea care le-a împins pe cea asiatică şi alta, şi unda s-a dus mai degrabă spre Moldova”, spune directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului, Constantin Ionescu.
Tencuiala căzută de pe Palatul Braunstein a devenit emblematică pentru cutremurul din 24 septembrie, numai că, dincolo de clădirea de patrimoniu, sunt câteva sute de ieşeni care stau în cele 60 de imobile cu bulină roşie.
Această casă este de la începutul secolului trecut. A fost dată de 30 de ani unor persoane care nu aveau locuinţă. De atunci s-a deteriorat vizibil, iar acum este la un pas de colaps.
Silvia Bolohan, purtător de cuvânt ISU Iaşi: „În cazul unui seism urmat de pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale, la nivel judeţean se pune în aplicare planul judetan de intervenţie în caz de seism".
Primarul Iaşului, Mihai Chirica, spune că „vom încerca să propunem clădiri spre finanţare prin fonduri europene. Documentaţia pe Braunstein am depus-o şi sperăm să primească această finanţare şi o punem în stare de siguranţă"
Legea spune clar: nimic nu se dărâmă, ci se reconsolidează. Cu atât mai mult, clădirile de patrimoniu. Dar pentru asta, primăria trebuie să aibă şi bani şi locuinţe, unde să-i mute pe cei care stau în casele şubrede, cât durează lucrările.
(Sursa: Știrile Pro TV)
Consilierul liberal Eduard Boz spune că Primăria ar trebui să ceară ajutorul financiar al unor companii ieşene pentru astfel de investiţii. Primarul afirmă că a depus un proiect de acest gen la Ministerul Dezvoltării, terenurile urmând să aibă teren sintetic, dotări moderne şi nocturnă.
Politicienii susţin, după materialul ReporterIS de săptămâna trecută despre lipsa terenurilor de sport pentru copii, că acestea ar putea fi finaţate în viitor.
Nu-şi asumă răspunderea
Consilierii liberali au solicitat, printr-o adresă oficială, depusă la Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ), explicaţii pentru faptul că terenurile şcolilor nu sunt deschise pentru copii, să facă sport. “Răspunsul a fost uimitor: ISJ nu deschide aceste spaţii pentru că ar însemna o asumare a răspunderii pentru ce se petrece pe terenuri. Dar noi nu discutăm aici de răspunderea pe perioada orelor de curs, ci atunci când nu sunt elevi în şcoală. Pregătim încă o cerere ca să solicităm clarificări. Şcolile aparţin comunităţii şi copiii trebuie să aibă acces acolo să facă mişcare, până când Primăria va avea terenuri noi şi moderne”, a explicat consilierul liberal Eduard Boz. Acesta spune că Primăria trebuie să investească urgent în terenuri de fotbal şi de baschet pentru copii.
Spre astfel de parcuri tinde municipalitatea ieşeană
Va fi licitaţie
Primarul Mihai Chirica susţine că va fi organizată o licitaţie pentru amenajarea a 17 terenuri de sport pe structura unor terenuri ale unor şcoli din cartiere. Acestea ar urma să fie monitorizate şi păzite. “Avem depus un proiect la Ministerul Dezvoltării. Vor fi făcute în curtea şcolilor, cu teren sintetic, cu mobilier, cu dotări moderne, cu nocturnă, aşa cum trebuie. Preţul calculat de noi este undeva la 20.000-25.000 de euro fiecare. Este necesară supravegherea şi un anumit program pentru că, altfel, peste copii vin unii mai mari şi-i fugăresc, peste cei mai mari vin alţii şi mai mari şi nu atingem ţinta. În plus, dacă nu le supraveghezi, într-un an nu mai găseşti cărămidă pe cărămidă. Vor fi terenuri gratuite pentru copii”, spune primarul.
Citește și Orașul în care copiii n-au voie să se joace: baschetul și fotbalul, sporturi interzise la Iași
Bucurie printre profesori
„Chiar astăzi am discutat subiectul la club, am primit informaţia de la Primărie că vor investi în 17 terenuri, ar fi excelent”, a spus profesorul Dan Cănănău, antrenorul juniorilor de la CSMS Iaşi. “Trebuie să punem presiune pe Primărie, trebuie să cerem apariţia acestor terenuri, este un subiect care nu trebuie uitat”, declarat antrenorul de baschet Florin Bucureşteanu.
Unul dintre subiectele eterne din administraţia ieşeană: traficul de dimineaţă/greaţă-ţi face de-a ta viaţă. Pe zi ce trece, traficul auto din Iaşi devine mai greu de suportat. Parcurgerea distanţelor se măsoară în zeci de minute. De la o zi la alta apar noi zone aglomerate. De exemplu, coada pentru a trece prin Târgu Cucu ajunge pe Elena Doamna, ceea ce înainte era o raritate. Pe Şoseaua Bucium, viteză medie este de 5 km/h. Primarul Mihai Chirica spune că doar Buciumul este o problemă şi că în celelalte zone se circulă bine.
Pare evident că situaţia traficului auto din Iaşi este scăpată de sub control. Au apărut, deja, noi zone extrem de aglomerate, la alte ore decât cele de vârf, locuri în care acum un an se circula relativ fără probleme. Din răspunsurile Primăriei, toate rezolvările sunt la timpul viitor, în vreme ce oraşule este blocat acum. „Sistemul de Management al Traficului abia măsoară timpii şi va avea nişte rezultate şi nişte posibile soluţii, Primăria va construi, într-un viitor, pasaje”, şi tot aşa. Numai timpul, banii şi nervii ieşenilor sunt măcinaţi la prezent. Şi încă nu este început de octombrie, dată la care câteva zeci de mii de studenţi din alte localităţi îşi vor aduce maşinile în oraş.
Bucium: viteză medie de 5 km/h
Cum arată intrarea în oraş de pe şoseaua spre Vaslui, între orele 8 şi 9? Se face foarte repede coadă până la Socola şi, în cazurile extreme, până la Trei Sarmale. Înainte de 8 este mai greu de circulat, pentru că numeroşii rezidenţi de la Bârnova se duc spre serviciu sau spre şcolile copiilor. Un drum de la Păun – zona Motelului Bucium – până la Spitalul Socola durează, pentru aproximativ 6 km, 5 minute: viteză medie de circa 70 km/h. De la Socola până la Pasarela Bucium, pentru o distanţă de numai 1 kilometru, timpul este, de cele mai multe ori, de 13 minute sau peste. Blocajul se produce la intersecţia cu Bd. Poitiers şi Trei Fântâni (Drumul Hoţilor), pentru că podul se vede de la distanţă, pe sensul de mers către oraş, liber. Momentan, cu scuza că intersecţia de la baza podului nu este supravegheată de Sistemul de Management al Traficului (SMT), Primăria nu are nici o rezolvare concretă. „Sistemul are în supraveghere 90 de intersecţii. Semaforizarea din intersecţia Bucium cu Potiers nu face parte din SMT. Tocmai de aceea, în şedinţele Comisiei de Circulaţie s-a discutat acest subiect şi există câteva propuneri, pe care le vom implementa pas cu pas”, a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi.
Infern de dimineaţă pe Şoseaua Bucium: capătul cozii ajunge la Bellaria
Se adună date despre cozi
Şi alte zone din oraş sunt extrem de aglomerate. În ultima perioadă, spre exemplu, coada de maşini pentru a ajunge în Târgu Cucu-Independenţei se întinde până pe strada Elena Doamna, chiar până în dreptul maternităţii.
Păcurari sau Canta sunt alte două străzi importante unde timpul de aşteptare, dimineaţa, este mare. Referindu-se la problemele din trafic, reprezentanţii Sistemului de Management al Traficului spun că abia de o săptămână au început să fie colectate date despre lungimea cozilor de maşini. „Sistemul funcţionează de la 1 ianuarie, fiind, până în prezent, în permanentă calibrare a senzorilor şi de înregistrare a datelor de trafic pentru fiecare zi a anului. De mai puţin de o săptămână s-a început colectarea datelor cu privire la lungimea cozilor pe fiecare arteră din intersecţii şi pe fiecare bandă/sens de mers de pe fiecare arteră. Din analiza acestor indicatori vor rezulta propuneri de ajustare a timpilor de semaforizare. Repetăm, numai pentru intersecţiile monitorizate”, au transmis cei de la SMT Iaşi.
Soluţiile Primăriei: „Vom, vom, vom”
„Ne trebuie un studiu de trafic serios, adaptat la vremurile prezente. Degeaba avem sistem de monitorizare care, teoretic, dă drumul la maşini în partea aglomerată a intersecţiei dacă acea intersecţie este aglomerată în toate direcţiile. Din câte ştim, nu sunt achitate ultimele tranşe către UTI (firma care a implementat Sistemul n.r.), din cauza problemelor penale cu acest contract, şi compania nu mai oferă expertiză. Ne lipsesc multe, inclusiv o analiză temeinică referitoare la ritmul creşterii numărului de maşini”, a declarat consilierul liberal Eduard Boz.
Primarul Mihai Chirica spune însă că în oraş se circulă bine. „Ne-am aşteptat la mai rău de atât. Singura problemă este, într-adevăr, zona Bucium şi acolo vom aplica un set de măsuri, printre care schimbarea semaforizării, reglementarea circulaţiei în funcţie de oră”, a explicat Chirica.
„Ne-am aşteptat la mai rău de atât. Singura problemă este, într-adevăr, zona Bucium” Primarul Mihai Chirica
Soluţie: parcări la intrarea în oraş, gratuităţi RATP
Consilierul Boz susţine că municipalitatea ar avea la îndemână soluţii simple şi nu extrem de costisitoare pentru a face faţă viitoarelor creşteri de trafic: parcări la intrările în oraş, libere pe transport în comun pentru cei care îşi lasă maşina acasă, un palat administrativ unic şi sensuri unice. “Dacă tot închiriezi parcări de reşedinţă la care singura cheltuială este nişte vopsea, nu vrei să dai acelui posesor de maşină, în acelaşi preţ, şi un abonament de transport ca să îl stimulezi să lase maşina parcată? În plus, pot fi făcute, fără costuri imense, patru parcări la intrările principale din oraş. Cei care vin din suburbii pot lăsa maşina acolo şi, pentru preţul abonamentului de parcare, să primească şi două-trei călătorii cu autobuzul. Încă o soluţie este crearea unui centru administrativ cu parcare mare, de unde ieşenii să solicite acte – carte de identitate, cazier, documente ANAF etc. Ultima soluţie pe care dorim s-o propunem este un studiu de trafic pentru sensuri unice. Chiar dacă şoferii ar merge mai mult, consumul de timp şi de carburant ar fi mai scăzut decât dacă ar sta la semafor”, a susţinut Boz.
Proiect irealizabil
Viceprimarul Radu Botez a propus realizarea unei benzi suplimentare pentru virajul la dreapta de pe Pasarela Bucium, în capătul podului, unde este acum Compania RVR Taxi. Proiectul are, însă, puţine şanse de realizare în condiţiile în care Primăria nu deţine terenul din zonă, singura şansă fiind invocarea apropierii construcţiei lui Radu Norocea la mai puţin de 6 metri de limita de protecţie a podului.
Holograf, Carla’s Dreams, Inna, Direcția 5, Nicoleta Nucă, Gheorghe Zamfir, Veta Biriş, Ion Paladi, Marinică Botea, Matilda Pascal Cojocăriţa sunt artiștii care vor concerta la Sărbătorilor Iaşului.
Carla’s Dreams, Inna, Direcția 5 şi Nicoleta Nucă urcă pe scenă în seara zilei de 15 octombrie în faţa Palatului Culturii.
Holograf va concerta la Iaşi la 16 octombrie, pe podul Avram Iancu, de pe Splai Bahlui, din apropiere de Facultatea de Construcţii.
Sursa VIDEO: Iași TV Life
Tot acolo, va avea loc şi focul de artificii care marchează încheierea Sărbătorilor oraşului.
Gheorghe Zamfir va concerta în ziua de 12 octombrie în Grădina Palas. Tot acolo va urca pe scenă şi Orchestra Naţională Radio.
Primarul Mihai Chirica a mai declarat că vor fi organizate concerte de muzică populară în Piaţa Unirii şi în cartierele Alexandru cel Bun, Păcurari şi Nicolina.
Sărbătorile Iașului încep în luna octombrie și culminează cu Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, la 14 octombrie.
Ediţia din acest an a Sărbătorilor Iaşului aduce şi o serie de noutăți.
Comercianţii de produse de artizanat nu îşi vor mai vinde marfa pe strada Palat, iar Parcul Distracţiei, organizat în ultimii ani pe strada Sarmisegetuza, se va muta în incinta Ştrandului Municipal.
(Sursa: radioiasi.ro)
Consilierul liberal Eduard Boz spune că Primăria ar trebui să ceară ajutorul financiar al unor companii ieşene pentru astfel de investiţii. Primarul afirmă că a depus un proiect de acest gen la Ministerul Dezvoltării, terenurile urmând să aibă teren sintetic, dotări moderne şi nocturnă.
Politicienii susţin, după materialul ReporterIS de săptămâna trecută despre lipsa terenurilor de sport pentru copii, că acestea ar putea fi finaţate în viitor.
Nu-şi asumă răspunderea
Consilierii liberali au solicitat, printr-o adresă oficială, depusă la Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ), explicaţii pentru faptul că terenurile şcolilor nu sunt deschise pentru copii, să facă sport. “Răspunsul a fost uimitor: ISJ nu deschide aceste spaţii pentru că ar însemna o asumare a răspunderii pentru ce se petrece pe terenuri. Dar noi nu discutăm aici de răspunderea pe perioada orelor de curs, ci atunci când nu sunt elevi în şcoală. Pregătim încă o cerere ca să solicităm clarificări. Şcolile aparţin comunităţii şi copiii trebuie să aibă acces acolo să facă mişcare, până când Primăria va avea terenuri noi şi moderne”, a explicat consilierul liberal Eduard Boz. Acesta spune că Primăria trebuie să investească urgent în terenuri de fotbal şi de baschet pentru copii.
Spre astfel de parcuri tinde municipalitatea ieşeană
Va fi licitaţie
Primarul Mihai Chirica susţine că va fi organizată o licitaţie pentru amenajarea a 17 terenuri de sport pe structura unor terenuri ale unor şcoli din cartiere. Acestea ar urma să fie monitorizate şi păzite. “Avem depus un proiect la Ministerul Dezvoltării. Vor fi făcute în curtea şcolilor, cu teren sintetic, cu mobilier, cu dotări moderne, cu nocturnă, aşa cum trebuie. Preţul calculat de noi este undeva la 20.000-25.000 de euro fiecare. Este necesară supravegherea şi un anumit program pentru că, altfel, peste copii vin unii mai mari şi-i fugăresc, peste cei mai mari vin alţii şi mai mari şi nu atingem ţinta. În plus, dacă nu le supraveghezi, într-un an nu mai găseşti cărămidă pe cărămidă. Vor fi terenuri gratuite pentru copii”, spune primarul.
Citește și Orașul în care copiii n-au voie să se joace: baschetul și fotbalul, sporturi interzise la Iași
Bucurie printre profesori
„Chiar astăzi am discutat subiectul la club, am primit informaţia de la Primărie că vor investi în 17 terenuri, ar fi excelent”, a spus profesorul Dan Cănănău, antrenorul juniorilor de la CSMS Iaşi. “Trebuie să punem presiune pe Primărie, trebuie să cerem apariţia acestor terenuri, este un subiect care nu trebuie uitat”, declarat antrenorul de baschet Florin Bucureşteanu.
Unul dintre subiectele eterne din administraţia ieşeană: traficul de dimineaţă/greaţă-ţi face de-a ta viaţă. Pe zi ce trece, traficul auto din Iaşi devine mai greu de suportat. Parcurgerea distanţelor se măsoară în zeci de minute. De la o zi la alta apar noi zone aglomerate. De exemplu, coada pentru a trece prin Târgu Cucu ajunge pe Elena Doamna, ceea ce înainte era o raritate. Pe Şoseaua Bucium, viteză medie este de 5 km/h. Primarul Mihai Chirica spune că doar Buciumul este o problemă şi că în celelalte zone se circulă bine.
Pare evident că situaţia traficului auto din Iaşi este scăpată de sub control. Au apărut, deja, noi zone extrem de aglomerate, la alte ore decât cele de vârf, locuri în care acum un an se circula relativ fără probleme. Din răspunsurile Primăriei, toate rezolvările sunt la timpul viitor, în vreme ce oraşule este blocat acum. „Sistemul de Management al Traficului abia măsoară timpii şi va avea nişte rezultate şi nişte posibile soluţii, Primăria va construi, într-un viitor, pasaje”, şi tot aşa. Numai timpul, banii şi nervii ieşenilor sunt măcinaţi la prezent. Şi încă nu este început de octombrie, dată la care câteva zeci de mii de studenţi din alte localităţi îşi vor aduce maşinile în oraş.
Bucium: viteză medie de 5 km/h
Cum arată intrarea în oraş de pe şoseaua spre Vaslui, între orele 8 şi 9? Se face foarte repede coadă până la Socola şi, în cazurile extreme, până la Trei Sarmale. Înainte de 8 este mai greu de circulat, pentru că numeroşii rezidenţi de la Bârnova se duc spre serviciu sau spre şcolile copiilor. Un drum de la Păun – zona Motelului Bucium – până la Spitalul Socola durează, pentru aproximativ 6 km, 5 minute: viteză medie de circa 70 km/h. De la Socola până la Pasarela Bucium, pentru o distanţă de numai 1 kilometru, timpul este, de cele mai multe ori, de 13 minute sau peste. Blocajul se produce la intersecţia cu Bd. Poitiers şi Trei Fântâni (Drumul Hoţilor), pentru că podul se vede de la distanţă, pe sensul de mers către oraş, liber. Momentan, cu scuza că intersecţia de la baza podului nu este supravegheată de Sistemul de Management al Traficului (SMT), Primăria nu are nici o rezolvare concretă. „Sistemul are în supraveghere 90 de intersecţii. Semaforizarea din intersecţia Bucium cu Potiers nu face parte din SMT. Tocmai de aceea, în şedinţele Comisiei de Circulaţie s-a discutat acest subiect şi există câteva propuneri, pe care le vom implementa pas cu pas”, a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi.
Infern de dimineaţă pe Şoseaua Bucium: capătul cozii ajunge la Bellaria
Se adună date despre cozi
Şi alte zone din oraş sunt extrem de aglomerate. În ultima perioadă, spre exemplu, coada de maşini pentru a ajunge în Târgu Cucu-Independenţei se întinde până pe strada Elena Doamna, chiar până în dreptul maternităţii.
Păcurari sau Canta sunt alte două străzi importante unde timpul de aşteptare, dimineaţa, este mare. Referindu-se la problemele din trafic, reprezentanţii Sistemului de Management al Traficului spun că abia de o săptămână au început să fie colectate date despre lungimea cozilor de maşini. „Sistemul funcţionează de la 1 ianuarie, fiind, până în prezent, în permanentă calibrare a senzorilor şi de înregistrare a datelor de trafic pentru fiecare zi a anului. De mai puţin de o săptămână s-a început colectarea datelor cu privire la lungimea cozilor pe fiecare arteră din intersecţii şi pe fiecare bandă/sens de mers de pe fiecare arteră. Din analiza acestor indicatori vor rezulta propuneri de ajustare a timpilor de semaforizare. Repetăm, numai pentru intersecţiile monitorizate”, au transmis cei de la SMT Iaşi.
Soluţiile Primăriei: „Vom, vom, vom”
„Ne trebuie un studiu de trafic serios, adaptat la vremurile prezente. Degeaba avem sistem de monitorizare care, teoretic, dă drumul la maşini în partea aglomerată a intersecţiei dacă acea intersecţie este aglomerată în toate direcţiile. Din câte ştim, nu sunt achitate ultimele tranşe către UTI (firma care a implementat Sistemul n.r.), din cauza problemelor penale cu acest contract, şi compania nu mai oferă expertiză. Ne lipsesc multe, inclusiv o analiză temeinică referitoare la ritmul creşterii numărului de maşini”, a declarat consilierul liberal Eduard Boz.
Primarul Mihai Chirica spune însă că în oraş se circulă bine. „Ne-am aşteptat la mai rău de atât. Singura problemă este, într-adevăr, zona Bucium şi acolo vom aplica un set de măsuri, printre care schimbarea semaforizării, reglementarea circulaţiei în funcţie de oră”, a explicat Chirica.
„Ne-am aşteptat la mai rău de atât. Singura problemă este, într-adevăr, zona Bucium” Primarul Mihai Chirica
Soluţie: parcări la intrarea în oraş, gratuităţi RATP
Consilierul Boz susţine că municipalitatea ar avea la îndemână soluţii simple şi nu extrem de costisitoare pentru a face faţă viitoarelor creşteri de trafic: parcări la intrările în oraş, libere pe transport în comun pentru cei care îşi lasă maşina acasă, un palat administrativ unic şi sensuri unice. “Dacă tot închiriezi parcări de reşedinţă la care singura cheltuială este nişte vopsea, nu vrei să dai acelui posesor de maşină, în acelaşi preţ, şi un abonament de transport ca să îl stimulezi să lase maşina parcată? În plus, pot fi făcute, fără costuri imense, patru parcări la intrările principale din oraş. Cei care vin din suburbii pot lăsa maşina acolo şi, pentru preţul abonamentului de parcare, să primească şi două-trei călătorii cu autobuzul. Încă o soluţie este crearea unui centru administrativ cu parcare mare, de unde ieşenii să solicite acte – carte de identitate, cazier, documente ANAF etc. Ultima soluţie pe care dorim s-o propunem este un studiu de trafic pentru sensuri unice. Chiar dacă şoferii ar merge mai mult, consumul de timp şi de carburant ar fi mai scăzut decât dacă ar sta la semafor”, a susţinut Boz.
Proiect irealizabil
Viceprimarul Radu Botez a propus realizarea unei benzi suplimentare pentru virajul la dreapta de pe Pasarela Bucium, în capătul podului, unde este acum Compania RVR Taxi. Proiectul are, însă, puţine şanse de realizare în condiţiile în care Primăria nu deţine terenul din zonă, singura şansă fiind invocarea apropierii construcţiei lui Radu Norocea la mai puţin de 6 metri de limita de protecţie a podului.
Specialiști din țară și de la Chișinău au participat, astăzi, la Conferința Națională „Termoficarea centralizată la răscruce de drumuri. Soluții pentru salvarea sistemelor centralizate", susținută la Hotel Intercontinental București, la care au fost prezentate problemele întâmpinate de autoritățile locale în furnizarea energiei termice, dar și modelele de succes cum este cel de la Iași. Evenimentul a fost organizat de Asociația Română pentru Promovarea Eficienței Energetice și Federaţia Patronală a Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, în parteneriat cu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei și Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Public.
Conferința a debutat cu discuții despre sistemele centralizate de termoficare din România. Iașul a fost reprezentat de conducerea Veolia, Alexandru Teleru, director general, și Ana-Maria Icatoiu, director Comercial și de Comunicare, la eveniment fiind prezent și primarul Mihai Chirica.
Doru Ciocan, președintele ANRSC, a deschis conferința națională: „Știm cu câte probleme se confruntă acest serviciu de utilitate publică necesar populației. Trebuie să găsim soluții reale pentru salvarea termoficării”.
La rândul său, Emil Calotă, vicepreședinte ANRE: „Serviciul public de termoficare este cel mai complex, atât tehnologic, cât și managerial. Încălzirea locală este o decizie locală: primarul și consiliul din oraș trebuie să-și asume soluția de încălzire, pentru că este serviciul care contribuie cel mai mult la (in)satisfacția cetățenilor. Poți accepta 2-3 zile fără curent, dar nu poți sta 2-3 nopți de iarnă fără căldură.”
Sirma Caraman, Secretar de Stat Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a vorbit despre modul în care se acordă subvenția la energie termică, dar și despre modelele de succes din România: „Vreau să felicit cele două orașe din România, Iași și Oradea, și municipiul Chișinău din Republica Moldova, pentru cum s-au implicat în salvarea termoficării”.
După prezentarea situației din Oradea, problemele pe care le întâmpină serviciul de termoficare și relația dintre administrație și cetățeni, a venit rândul reprezentanților din Iași să prezinte etapele care au dus la modelul de succes de astăzi.
„Falimentul CET la Iași ne-a lăsat în brațe o problemă fierbinte. A fost punctul de pornire pe un drum care a salvat termoficarea la Iași. Am făcut licitație internațională, iar în 2012 am semnat contractul de delegare a activității, iar imaginea termoficării s-a schimbat în bine”, a explicat primarul Mihai Chirica.
„Populația a început să înțeleagă că termoficarea este soluția firească în orașele mari. Într-un viitor apropiat, vom scădea și tariful la gigacalorie, pentru toate tipurile de clienți din Iași”, a completat edilul care a pus accentul pe faptul că „Iașul poate fi luat ca un exemplu pozitiv, ca un model pentru România”.
Ana-Maria Icătoiu, director Comercial și de Comunicare la Veolia Energie Iași: „În anii 2009, 2010, 2011, fiecare buletin de știri anunța probleme cu căldura la Iași sau sumele enorme care trebuiau plătite de ieșeni pe listele de la asociații. Tabloul era completat de blocajul complet în comunicarea cu clienții, care a dus la pierderea încrederii în termoficare și la debranșări în masă. Astăzi, în schimb, termoficarea centralizată s-a transformat la Iași și a început să câștige încrederea autorităților locale și a ieșenilor. Ne-am asumat în totalitate trecutul, pentru că am crezut în viitorul termoficării centralizate. Am preluat expertiza și competențele tehnice ale fostei echipe și am creat un mod de lucru bazat pe indicatori de performanță. Am pus la punct un plan de acțiuni concrete, implementat în parteneriat cu municipalitatea și cu clienții. Iar după fiecare acțiune, am comunicat permanent cu clienții noștri.”
La rândul său, Alexandru Teleru, director general Veolia Energie Iași, a subliniat faptul că: „Am acționat pe 3 direcții principale, având ca țintă clientul: eficientizarea producției, securizarea portofoliului de clienți și dezvoltarea - reconectarea și conectarea de noi clienți. În primii ani s-a investit major în cazanul de la Holboca, în turbine, în rețele, exact unde erau probleme. În paralel, s-au desfășurat proiectele europene, iar rezultatul se vede în numărul foarte mic de avarii din prezent.”
Alexandru Teleru a prezentat proiectul de contorizare individuală cu distribuția pe orizontală, implementat la Iași: „Este o soluție aplicată în mai multe orașe, dar la Iași am încercat să mergem în toate cartierele, să vadă economiile de costuri. Energia produsă în sistem centralizat este mai ieftină decât cea produsă cu o soluție individuală, iar acest proiect demonstrează acest lucru. Sperăm ca acest proiect să fie aplicat la scară națională, pentru că rezolvă două mari probleme: eficientizarea clădirilor și contorizarea individuală”.
Cel mai probabil, de-abia în a doua parte a lui 2017 municipalitatea va pune mâna pe patru cinematografe din Iaşi. O firmă controlată de deputatul Daniel Oajdea, prin care acesta a închiriat Cinema Dacia, se judecă la Înalta Curte cu Primăria. Parlamentarul nu vrea să piardă spaţiul pentru care plăteşte o sumă modică. La rândul său, şi RADEF Iaşi se opune transferului, deşi judecătorii au stabilit că este administrator şi nu proprietar al imobilelor, acestea fiind ale Statului care a decis prin legea să le dea autorităţilor locale.
Va mai dura până când vor fi respectate promisiunile făcute în campania electorală de către primarul Mihai Chirica referitoare la faptul că toate cinematografele din Iaşi vor trece în administraţia municipalităţii. Deşi a câştigat, în primă instanţă, procesul intentat Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor RomâniaFilm (RADEF), lupta nu s-a terminat. Recent, RADEF a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, loc unde, cel mai probabil, un verdict va fi dat abia în 2017. Una dintre părţile care au contestat decizia de la Iaşi este Alba ca Zăpada SRL, o firmă controlată de deputatul Daniel Oajdea care a închiriat Cinema Dacia.
Oajdea plăteşte puţin peste 1.000 de euro
Conform contractului de închiriere semnat între RADEF şi Alba ca Zăpada în data de 25 august 2009, spaţiul din Cinema Dacia putea fi folosit pentru desfăşurarea unei palete largi de activităţi, printre care şi alimentaţie publică. Firma controlată de Oajdea a închiriat cinematograful până pe data de 29 septembrie 2020, chiria fiind destul de mică, de 1.155 euro pe lună. Ameninţată de pericolul de a rămâne fără spaţiu, Albă ca Zăpada a încercat să devină parte în dosar, dar magistraţii i-au respins cererea, aşa că firma a depus recurs, aşa cum a făcut şi RADEF. Chiar şi aşa, edilii încearcă din răsputeri să intre în posesia imobilului. „Hotărârea Curţii de Apel Iaşi a fost atacată cu recurs de către RADEF şi SC Alba ca Zăpada, dosarul fiind în prezent pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în procedura de filtru. La data de 5 septembrie 2016, Municipiul Iaşi a comunicat întâmpinare în raport cu ambele recursuri declarate în cauză”, a declarat Doina Florescu, şef Serviciu Juridic din Primărie.
Albă ca Zăpada o are ca asociată pe Elena Ramona Ignat, angajată a cabinetului parlamentar al lui Oajdea.
Primarul Chirica vrea să mute Filarmonica la Victoria
„Legea 303 este o prostie, dar e lege”
Reprezentanţii RADEF au explicat pentru 7EST de ce a fost atacată decizia Curţii de Apel Iaşi. Aceştia spus că primarul Mihai Chirica invocă legea 303/2008 privind cinemtografia pentru ca, mai apoi, să o încalce. Legea prevede ca sălile de cinema să treacă în administrarea autorităţilor locale, împreună cu terenurile şi bunurile mobilele aferente. Mai precis, şefii Regiei spun că, în conformitate cu legea, primăriile trebuie să respecte domeniul de activitate, adică să menţină cinematografele. Chirica a declarat, însă, public că vrea ca în locul Cinematografului Victoria să funcţioneze Filarmonica de Stat „Moldova”. „Legea 303 este o prostie, dar e lege. Consiliile Locale sunt obligate să facă investiţii şi să păstreze specificul timp de 15 ani. Însă, Consiliul Local, prin Chirica, care a transformat Iaşul într-un talcioc, vrea să transforme Cinema Victoria în Filarmonică, neavând idei de fizică şi acustică. Ei cer să se respecte legea, ca apoi s-o calce în picioare. Ca să păcălească pe proşti, face cinema-filarmonică. Ar fi o casă de cultură din satul primarului, cu muzică populară şi cu manele”, a spus Constantin Hurjui, director RADEF Iaşi. Hurjui mai spune că a propus un alt amplasament pentru Filarmonică, dar interesele imobiliare i-ar fi tăiat din avânt. „Am propus să ia Sala Tineretului şi să facă o sală de Filarmonică. Ideea nu a fost aşa bună pentru că acolo a închiriat Ghiocel Asimionesei (preşedintele cotidianului Bună Ziua Iaşi, apropiat al primarului n.r.) şi vrea să facă un bloc de locuinţe. Mihai Chirica este un mare pericol pentru Iaşi, aşa cum este şi consilierul acestuia, Constantin Simirad”, a completat Hurjui.
Citește și Orașul în care copiii n-au voie să se joace: baschetul și fotbalul, sporturi interzise la Iași
Starea cinematografelor este precară
În acest timp, situaţia cinematografelor din Iaşi este îngrijorătoare. Cinematograful Victoria suferă la capitolul spectatori, dar şi investiţii. Acesta funcţionează cu ajutorul unui proiector comun, montat în mijlocul sălii, ca într-o cameră de apartament. Clădirea în care funcţionează Cinematograful Republica stă să cadă, existând o atenţionare adresată trecătorilor, prin care care se anunţă pericol de prăbuşire din tencuiala pereţilor. În ceea ce priveşte Cinematograful Tineretului, situaţia este mult mai clară. A ars într-o iarnă, din cauza oamenilor străzii care şi-au găsit adăpost în incintă.
Cinema Copou, pierdut pentru totdeauna
Şanse mici în Copou
Primarul Mihai Chirica a anunţat că va face ce-i stă în putinţă să recupereze şi Cinematograful Copou, vândut de către RADEF către o persoană fizică. Acum, edilii nu mai sunt aşa siguri de izbândă, declarând că e foarte greu să anulezi un contract de vânzare-cumpărare. Cinematograful din Copou a fost cumpărat de omul de afaceri basarabean Covaliu Ghenadie, ce administrează societatea Bax Serv SRL. În calitate de chiriaş, basarabeanul a avut ocazia să cumpere imobilul. Însă, preţul a fost unul derizoriu: 226.000 de euro la o suprafaţă de 1.455 metri pătraţi. Astfel, într-o zonă foarte scumpă din oraş, un metru pătrat a fost vândut cu 155 de euro. În incintă funcţionează în prezent clubul Skye.
Conducerea Primăriei Iași a anunţat lucrările de infrastructură rutieră care vor mai avea loc până la sfârşitul anului. Astfel, conform primarului Mihai Chirica, în lunile următoare vor fi reabilitate mai multe străzi.
„Am demarat lucrări pe străzile Sfântul Andrei, Iancu Bacalu şi Tănăsescu, care vor fi efectuate de către Viarom. Lucrările se vor demara pe parcursul acestui an, dar şi în 2017. Vor fi devieri de circulaţie, asigurate printr-o semnalizare corespunzătoare. Vom încerca să evităm Sărbătorile Iaşului şi ne vom concentra după finalizarea acestora. În plus, pe fundacurile Păun şi Bucium se lucrează deja. Vom avea lucrări şi pe strada Sfântul Petru Movilă, între strada Gării şi strada Profesor Ion Petru Culianu, lucrările fiind executate de către Conest”, a declarat Mihai Chirica.
Acesta a adăugat că vor continua intens şi acţiunile de pavare a trotuarelor din cartiere. „Am finalizat primii 30.000 metri pătraţi de trotuare, după cum am promis la începutul acestui an. Am intrat în pachetul de 50.000 metri pătraţi, din care vom lucra pe parcursul lunilor rămase din acest an, dar şi în cursul anului viitor. Vom demara o procedura de achiziţie pentru anii 2017 şi 2018, prin care vor fi modernizaţi 100.000 metri pătraţi de trotuare şi borduri. În momentul de faţă se lucrează pe strada Cucu şi pe strada Stihii. În zona Cantemir se lucrează la montarea de borduri şi pavaje, la fel ca şi în zona Metalurgie, pe ambele trotuare. Lucrări similare au loc şi pe bulevardul Dacia. De săptămâna trecută se lucrează şi în cartierul Tătăraşi, pe sectorul cuprins între strada Vasile Lupu şi strada Ciurchi. Vom intra şi pe străzile Săulescu, Gându, Arcu, în zona Filarmonicii, precum şi în cartierul Bularga. Lucrările vor continua cât ne va permite vremea”, a spus primarul Mihai Chirica.
Modificări şi în trafic
Edilul a anunţat mai multe modificări în ceea ce priveşte traficul. Astfel, la intersecţia străzii Spital Paşcanu cu strada Moara de Vânt va fi montată o oglindă de trafic, iar în dreptul trecerile de pietoni din zona Căminului C4 (Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”) se vor monta denivelări. Modificări vor fi făcute şi la una dintre cele mai aglomerate intersecții din Iași, cea dintre străzile Palas şi Sfântul Lazăr. Aceasta va fi semaforizată, iar trecerea de pietoni din dreptul hypermarketului Auchan va fi mutată mai sus, în dreptul clădirii de birouri aflată în construcţie.
