S-au derulat momente dramatice, luni seara, în județul Constanța, în apropiere de localitatea Mihail Kogălniceanu.

Informații sensibile despre interesele comerciale ale militarilor americani de la Baza Mihail Kogălniceanu ar fi fost traficate de un constănțean, angajat civil al bazei militare.

Expoziție istorică la Palatul Cesianu-Racoviță cu ocazia împlinirii a 164 de ani de la actul istoric al Unirii Principatelor Române din 24 ianuarie 1859, care a pus noul stat România pe harta politico-administrativă a Europei. În premieră, își fac apariția pușca de vânătoare a lui Alexandru Ioan Cuza și ceasul de trăsură a lui Mihail Kogălniceanu. Astfel, cele 2 piese istorice, de valoare muzeală, vor putea fi admirate în expoziția de o zi, mâine, marți, 24 ianuarie.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul DCCO au efectuat un număr de 6 percheziții domiciliare, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracțional organizat, specializat în săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

Acum 180 de ani, la Iași, lua ființă primul Teatru Național și prima instituție de spectacole de stat din spațiul românesc, sub directoratul lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu. La acea vreme, pe 18 noiembrie, avea loc cea dintâi premieră românească sub acoperișul unei instituții teatrale naționale de stat: spectacolul „Farmazonul din Hârlău” de Vasile Alecsandri, pus în scenă de Costache Caragiali.

Un bărbat a fost arestat după ce câinele său a muşcat un poliţist. Omul legii s-a ales cu o plagă la nivelul piciorului stâng, având nevoie de îngrijiri medicale.

O femeie a murit şi alta a fost grav rănită, în noaptea de luni spre marţi, după ce două maşini s-au ciocnit în localitatea Mihail Kogălniceanu, iar una dintre ele a ricoşat în victimă. Poliţiştii au stabilit că unul dintre şoferi era drogat.

Constituirea statului românesc a fost prima bătălie politică și diplomatică pe care prima generație de liberali a câștigat-o după revoluția de la 1848. Secolulul al XIX-lea a fost secolul liberalismului care a reprezentat pentru societatea românească momentul cuplării la spaţiul cultural şi politic al Europei Occidentale. Pentru tineri precum I. C. Brătianu, Dimitrie Brătianu, Mihail Kogălniceanu, C.A. Rosetti etc., declanşarea revoluţiei de la 1848 reprezenta ocazia mult aşteptată pentru afirmarea în spaţiul românesc a unor valori precum libertate individuală, egalitatea în faţa legii, garantarea proprietăţii etc, principii şi idei care făceau parte deja din vocabularul lor politic.

Experienţa acumulată după înfrângerea revoluţiei avea să-i determine pe cei mai mulţi dintre ei să se angajeze într-o amplă acţiune de convingere a opiniei publice europene şi a liderilor politici importanţi cu privire la necesitatea şi utilitatea, chiar şi pentru interesele lor, a constituirii unui stat românesc unitar la nordul Dunării. Reuşind să cointereseze în acest proiect national marile puteri, mai întâi în acceptarea lui Alexandru Ioan Cuza în fruntea Principatelor Române şi apoi în recunoaşterea lui Carol de Honezollern ca monarh constitutional, liberalii și-au adjudecat statutul de întemeietori ai statului românesc modern unitar.

Luni și marți, 9 și, respectiv, 10 octombrie, în vederea racordării Colegiului „Mihai Eminescu” la sistemul centralizat de termoficare, vor fi închise străzile Buna Vestire (pe tronsonul cuprins între strada Grigore Vieru și strada Mihail Kogălniceanu) și Mihail Kogălniceanu (pe tronsonul cuprins între strada Buna Vestire și accesul auto spre colegiul amintit).

„Vă invităm la o plimbare culturală prin cimitir.” Poate sună ciudat, dar este oferta unor soţi din Iaşi, care au pus la cale tururi istorice printre morminte.