22-24 iunie, pe pârtia de schi a Iaşului şi la Galeriile Genesis. Un eveniment surprinzător de bine organizat, cu bani proveniţi exclusiv din mediul privat şi din donaţii, ca petrecerile de pe vremuri. Peste 20.000 de spectatori de foarte bună calitate au ascultat timp de trei zile formaţii venite să cânte gratis în memoria lui Roca. Dan Ioan Niculescu, autorul campaniei online care l-a făcut pe Klaus Iohannis preşedinte, a murit pe 2 iunie 2016, într-un accident de maşină.
22-24 iunie, pe pârtia de schi a Iaşului şi la Galeriile Genesis. Un eveniment surprinzător de bine organizat, cu bani proveniţi exclusiv din mediul privat şi din donaţii, ca petrecerile de pe vremuri. Peste 20.000 de spectatori de foarte bună calitate au ascultat timp de trei zile formaţii venite să cânte gratis în memoria lui Roca. Dan Ioan Niculescu, autorul campaniei online care l-a făcut pe Klaus Iohannis preşedinte, a murit pe 2 iunie 2016, într-un accident de maşină.
Peste câteva zile începe dezgheţul şi partea a doua a unui coşmar: valuri de noroi de 5-10 centimetri adâncime de pe sute de kilometri de drumuri de pământ sau, cel mult, pietruite, din satele judeţului. Este o imagine comună a fiecărei primăveri în România, dintotdeauna. Nici măcar primii 10 ani de UE nu au schimbat nimic. În mijlocul oraşului, la doi paşi de Iaşi sau la 40-50 de kilometri, oamenii sunt disperaţi că nu mai au pe unde călca. Există cauze obiective – bugete mici de investiţii, ordinea priorităţilor, dar de cele mai multe ori este nepăsarea celor care conduc comunităţile. Dacă se duceau la bancă acum 10 ani şi cereau credite, în prezent măcar o parte dintre drumuri ar fi avut asfalt, şanţuri de scurgere a apei şi trotuare. Totul ţine de priorităţi.
Peste câteva zile începe dezgheţul şi partea a doua a unui coşmar: valuri de noroi de 5-10 centimetri adâncime de pe sute de kilometri de drumuri de pământ sau, cel mult, pietruite, din satele judeţului. Este o imagine comună a fiecărei primăveri în România, dintotdeauna. Nici măcar primii 10 ani de UE nu au schimbat nimic. În mijlocul oraşului, la doi paşi de Iaşi sau la 40-50 de kilometri, oamenii sunt disperaţi că nu mai au pe unde călca. Există cauze obiective – bugete mici de investiţii, ordinea priorităţilor, dar de cele mai multe ori este nepăsarea celor care conduc comunităţile. Dacă se duceau la bancă acum 10 ani şi cereau credite, în prezent măcar o parte dintre drumuri ar fi avut asfalt, şanţuri de scurgere a apei şi trotuare. Totul ţine de priorităţi.