Implementarea plăților cu cardul în piețele agroalimentare a murit înainte de-a se naște. Au fost niște știri, s-au filmat interviuri, s-a adus chiar și o mică scenă, s-au ținut discursuri și totul s-a terminat atunci.
La Iași, plata cu cardul în anul 2023 este aproape imposibilă în marile piețe agroalimentare. Inclusiv o mare parte a magazinelor alimentare din jurul tarabelor sunt refractare la instrumentul plăților virtuale. Majoritatea vor banii în mână, evitând circuitele bancare și extrasele de cont în care se văd încasările.
Realitatea necoafată: din cele peste 500 de tarabe numărate de REPORTER DE IAȘI, doar trei permit plata cu cardul.
Campania de marketing din 2019 a ținut doar trei zile. Nicio tarabă n-a mai păstrat aparatele pentru plata cu cardul
2019: entuziasm, știri în cheie pozitivă
În anul 2019, printr-un proiect pilot, se dorea implementarea plății cu cardul la tarabele din Iași. Evenimentul de business networking a avut loc pe 20 septembrie, în Piața Alexandru cel Bun și a fost organizat de MasterCard și Asociația Administratorilor de Piețe din România (AAPR), în colaborare cu Patria Bank, susținut de Primăria Municipiului Iași, SC EcoPiața SA și Camera de Comerț și Industrie Iași.
Totodată, se dorea modernizarea conceptului de piață tradițională și un numitor comun în ceea ce privește consumul de produse de la producătorii locali și tendința de digitalizare a vieții cotidiene.
Asociația Administratorilor de Piețe din România (AAPR) a comunicat faptul că au fost puse în funcțiune 15 POS-uri de plată cu cardul bancar. Acestea ar fi fost montate la mesele și vitrinele frigorifice ale mai multor producători locali.
Unul din trei magazine nu are POS
Astăzi găsim doar trei tarabe care permit plata cu cardul, piețe agroalimentare care arată exact ca în urmă cu 30 de ani și zeci de spații comerciale în zona pieței care nu dețin încă un aparat POS.
Acest comportament nu face decât să descurajeze plata cu cardul, să creeze disconfort clienților și să mențină obișnuința de a rămâne într-o zonă nefiscalizată.
Zilele acestea, REPORTER DE IAȘI a pornit în căutarea tarabelor, dar și a spațiilor comerciale din zona piețelor unde se poate plăti cu cardul. Astfel, în Piața Alexandru cel Bun am găsit 182 de tarabe unde plata cu cardul nu este posibilă, trei tarabe unde se poate efectua plata cu cardul, respectiv două tarabe cu fructe și legume și o tarabă cu brânzeturi. În ceea ce privește spațiile comerciale, 20 dintre acestea acceptă plata cu cardul, iar șapte nu.
În Piața Nicolina am găsit 217 tarabe unde nu este posibilă plata cu cardul, neexistând nici măcar o tarabă care să aibă această opțiune. Sunt 28 de spații comerciale care acceptă plata cu cardul și 12 care nu acceptă plata cu cardul.
Din 500 de tarabe, doar trei acceptă plata cu cardul
Producătorii spun: „Ce-i în mână nu-i minciună”
În Piața Hala Centrală am găsit 22 de tarabe, la care, din nou, nu există posibilitatea plății cu cardul, 13 spații comerciale unde se poate plăti cu cardul și trei care nu acceptă.
Piața Chirilă, o piață privată din cartierul Tătărași, deține 28 de tarabe unde singura opțiune de plată este cea cash, nouă spații comerciale primesc plata cu cardul, iar trei nu.
Comercianții din piețele agroalimentare sunt de părere că persoanele tinere sunt cele care folosesc cel mai des cardul, iar acest segment de vârstă oricum nu frecventează piața. Cei care vin cel mai des sunt persoanele în vârsta care oricum folosesc de cele mai multe ori banii cash. Totodată, aceștia urmează principiul „ce-i în mână nu-i minciună” și faptul că oamenii s-au resemnat deja cu situația.
Una dintre doamnele care vindeau la tarabe ne-a spus: „În primul rând, nu avem cum. Noi suntem de la țară, suntem producători, suntem obișnuiți cu banul cash. Într-adevăr, se plătește și cu cardul, este corect, dar preferăm banul cash. POS-ul nu ne ajută cu nimic. Foarte rar s-a întâmplat să-și dorească cineva să plătească cu cardul, de obicei persoanele știu că trebuie să vină cu banii cash aici”.
Piețarii nu își bat capul cu administrarea complexă a firmelor
Profesorul universitar în Finanțe Cristian Păun spuen că operațiunile bancare au niște costuri care descurajează micii producători: „În principal, dacă vorbim strict de vânzările la nivel de tarabă în piețe, acest tip de afaceri sunt foarte mici în comparație cu marii fermieri care produc pentru piață, supermarket, aprozare și așa mai departe. Acest tip de afacere nu prea se poate fiscaliza, iar dacă vorbim de tipurile acestea de afaceri cumulate, ele duc la o sumă și poate fi chiar importantă. Însă sumele care sunt aferente fiecărui mic fermier sunt totuși derizorii și nu cred că ar mai încăpea și TVA-ul și toate taxele aferente a unei afaceri cu acte în regulă.
Astăzi, să ai un POS de la o bancă e destul de costisitor, sunt niște comisioane în spate pe care nu întotdeauna le poți pune în spinarea clientului și pentru că nu vorbim de vânzări foarte mari nu prea rentează să scoți un aparat POS și să faci plăți.
Sigur că la volume mari, chiar dacă tranzacțiile sunt mai micuțe, se justifică, existând și oferte de la bănci prin care, pe volume zilnice ceva mai mari, îți pot oferi 0 comision pentru fiecare tranzacție. Însă, îți comisionează minim o sumă pe zi pentru folosirea unui aparat POS. Cu toate acestea, nu cred că o tarabă din piață generează atât de multe vânzări pe zi încât să își permită să plătească și un comision din acesta care nu este mic pentru un POS”.
În ceea ce privește motivul pentru care comercianții tarabelor din piețe aleg să nu folosească plata cu cardul, Cristian Păun a explicat: „Cu atât mai mult, acești oameni nu au o cultură economică semnificativă, nu prea pot să înțeleagă complexitatea unei afaceri cu contabilitate active - pasive. E foarte greu să spui omului că a cultivat trei straturi de ceapă și trebuie să se înregistreze ca plătitor de TVA”.
Hala de brânzeturi de la Nicolina n-a auzit de card până la această oră
Ieșenii se conformează dorinței comercianților
O doamnă în vârstă nu este deranjată de faptul că la tarabe nu poate plăti cu cardul: „Eu numai cu cash umblu, știu că aici, în Piața Alexandru cel Bun, mai găsești și cu cardul, dar eu una nu am folosit niciodată. Și când mă duc la supermarket, tot cash plătesc. Sunt pensionară și la vârsta mea îmi iau bani la mine cât îmi trebuie, nu mai mult. Când o să fim nevoiți să plătim toți cu cardul, o să ne conformăm, până atunci, mai plătim așa”.
Pe de altă parte, un tânăr a spus că tratează diferit cumpărăturile din supermarket față de cele de la piață: „Pe mine, personal, nu prea mă deranjează. Când mă duc la supermarket, da, folosesc cardul, dar când vin la piață m-am obișnuit să scot bani. Ca fenomen, evaziunea poate fi însă o problemă”.
Radu Botez, Ecopiața: „Încurajăm producătorii, dar nu-i putem obliga”
Cum a explicat Radu Botez, directorul EcoPiața, situația numărului mic de tarabe la care se poate plăti cu cardul: „EcoPiața favorizează plata cu cardul, dorește această plată cu cardul din partea consumatorilor către producători. Există acel program încurajat și de Patria Bank, care acordă anumite facilități pentru această formalistică, de a putea cumpărătorii să plătească în piețe cu cardul. Din păcate, nu există o posibilitate imperativă din partea celor de la EcoPiața de a determina producătorii și comercianții să dețină POS-uri, costurile fiind mari pentru cifra de afaceri a respectivelor din piață. Pe de altă parte, EcoPiața va permite în viitorul foarte apropiat, asta înseamnă următoarele săptămâni, plata de către producător, comercianți a taxelor din piață către EcoPiața”.
O simplă acțiune electorală în 2019. Cardurile au dispărut din piețe imediat ce a plecat Mihai Chirica
Comercianții vor să fugă de birocrație
L-am întrebat pe Radu Botez, care este demersul pe care trebuie să îl parcurgă un comerciant atunci când își va dori să dețină un aparat POS: „Le-am explicat celor din piață că nu sunt costuri, numai să-și dorească, și tot nu am reușit să avem mai multe persoane care să-și dorească acest lucru. Magazinele din piață nu sunt în subordinea sub niciun fel al a celor de la EcoPiața, deci nu avem absolut nicio pârghie de a determina să existe această formă de plată”.
Totodată, părerea acestuia în privința comportamentului comercianților, faptul că aceștia nu acceptă plata cu cardul, este explicată de domnul director în două aspecte: „Odată este aspectul financiar, pentru că vor fi, chiar dacă nu la început, la început sunt de costuri zero. Însă, vor fi anumite costuri și trebuie anumite cifre de afaceri ca să poți să îți permiți costurile respective. Pe de o altă parte, încă este încetățenită această fugă de birocrație, un element în plus care este considerat cumva secundar în activitatea respectivă“.
Nu există niciun termen stabilit pentru modernizarea piețelor
În cazul modernizării piețelor, Radu Botez ne-a menționat faptul că: „Există două elemente aici, elementul de a face o îmbunătățire a tot ceea ce există acolo, lucru pe care încercăm să-l facem noi, să revopsim anumite elemente, să reparăm. Sunt foarte multe lucruri de reparat, lucruri pe care le-am făcut la ora actuală în piețele mai mici, dar intrăm și în piețele Nicolina și Alexandru cel Bun. Vom începe cu revopsirea boxelor, în care, în curând, vor vinde producătorii pepeni. Deci, există aceste mici lucruri pe care putem să le facem și sigur există investiții majore de acoperire a unei piețe, de o modernizare într-un alt sens al cuvântului. Lucru pe care nu pot să îl facă decât consiliul local, ei fiind acționarii EcoPiața. EcoPiața nu are fondurile necesare pentru a putea face modernizări de infrastructură, de investiții majore”.
Într-un oraș care se vrea a fi Smart City, un comerciant produce zilnic aproximativ 2.000 de lei, numărul minim de comercianți pe zi este 500, acest lucru înseamnă 1.000.000 lei pe zi. Lunar, înseamnă aproximativ 30.000.000 de lei, iar fiind cash și neavând certitudinea că toți comercianții utilizează casa de marcat, aceștia pot ajunge să nu fie niciodată fiscalizați.
