Proces cu miză imobiliară uriaşă intentat de moştenitoarea unei averi fabuloase. Una dintre cele mai frumoase vile din Copou, unde a funcţionat mult timp Centrul Cultural German, se degradează văzând cu ochii. Clădirea a intrat în 2006 în proprietatea Esmeraldei Simionescu. Proprietara a demarat recent lucrări de renovare şi, în paralel, a deschis un proces la Tribunal pentru a primi şi un teren din apropiere.

Esmeralda Simionescu a chemat la bară Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” pentru a recupera o proprietate de pe Bulevardul Carol nr. 21, după ce în martie, instituţia de învăţământ superior i-a respins cererea de restituire a unui teren de 1.682 metri pătraţi. Reclamanta a solicitat să-i fie acordaţi 761 de metri pătraţi de teren în natură şi despăgubiri pentru restul proprietăţii. Terenul se află între căminele din Complexul Titu Maiorescu şi vila unde a funcţionat Centrul Cultural German.

Au fost momente când poporul român a ştiut să facă istorie. Nu la fel ca francezii, germanii sau englezii, însă, în clipele de cumpănă, întotdeauna a ales civilizaţia, demonstrându-şi apartenenţa la valorile occidentale. O astfel de alegere a fost făcută în Decembrie ‘89, dar istoria naţională a consemnat şi alte momente în care românii au fost atât de aproape de Occident, încât au modificat semnificativ strategia tradiţională marilor cancelarii europene. Un astfel de episod s-a petrecut în urmă cu 158 de ani, la Iaşi…

În Cimitirul „Eternitate” din Iaşi, în apropierea Monumentului Eroilor Francezi, se află un mormânt pe a cărui piatră înnegrită de vreme stă scris: „Thomas Victor Place (1818 – 1875), consul al Franţei la Iaşi (1855 – 1863), părtaş la înfăptuirea Unirii”. Mormântul a fost lăsat în paragină şi e lesne de înţeles că a trecut destul timp de când vreun creştin milos şi harnic s-a mai apropiat de acest loc. Este ceva obişnuit în acest colţ de lume, în care omul face cunoştinţă cu eternitatea, ca cei care rămân să uite, să nu mai vrea să trăiască în trecut, în ISTORIE. Viaţa merge înainte şi de multe ori viitorul e mai tentant decât trecutul. Speranţele şi aşteptările sunt în viitor… Şi cât de puţin învăţăm din trecut…

Au fost momente când poporul român a ştiut să facă istorie. Nu la fel ca francezii, germanii sau englezii, însă, în clipele de cumpănă, întotdeauna a ales civilizaţia, demonstrându-şi apartenenţa la valorile occidentale. O astfel de alegere a fost făcută în Decembrie ‘89, dar istoria naţională a consemnat şi alte momente în care românii au fost atât de aproape de Occident, încât au modificat semnificativ strategia tradiţională marilor cancelarii europene. Un astfel de episod s-a petrecut în urmă cu 158 de ani, la Iaşi…

În Cimitirul „Eternitate” din Iaşi, în apropierea Monumentului Eroilor Francezi, se află un mormânt pe a cărui piatră înnegrită de vreme stă scris: „Thomas Victor Place (1818 – 1875), consul al Franţei la Iaşi (1855 – 1863), părtaş la înfăptuirea Unirii”. Mormântul a fost lăsat în paragină şi e lesne de înţeles că a trecut destul timp de când vreun creştin milos şi harnic s-a mai apropiat de acest loc. Este ceva obişnuit în acest colţ de lume, în care omul face cunoştinţă cu eternitatea, ca cei care rămân să uite, să nu mai vrea să trăiască în trecut, în ISTORIE. Viaţa merge înainte şi de multe ori viitorul e mai tentant decât trecutul. Speranţele şi aşteptările sunt în viitor… Şi cât de puţin învăţăm din trecut…

În total, 12 persoane au fost reținute și stocuri de arme și explozivi confiscate marți în Ungaria în cursul unei vaste percheziții vizând o mișcare neonazistă implicată în moartea unui polițist la sfârșitul lui octombrie, a anunțat poliția, potrivit AFP.

Această operațiune a avut loc la trei săptămâni după uciderea unui polițist, împușcat în cap cu prilejul unei percheziții la domiciliul liderului micului grup Magyar Arcvonal, la 26 octombrie, la Bony, un sat din nord-vestul țării.

„Forțele speciale ale poliției și unități antiteroriste au efectuat raiduri direcționate” marți dimineață, „în opt localități, la Budapesta și în nord-vestul țării”, au informat forțele de ordine într-un comunicat.

În total, „12 persoane au fost reținute în aceste raiduri în cursul cărora au fost confiscate materiale explozive și diverse arme de foc, printre care pistoale și puști mitralieră”, a precizat poliția.

„Toate persoanele reținute au legături cu o ramură sau alta a organizației Magyar Arcvonal”, a adăugat documentul.

Înființată în 1989, această organizație paramilitară este cunoscută mai ales pentru acțiunile de intimidare la adresa comunităților evreiești și de homosexuali, scrie Agerpres.

(Sursa: digi24.ro)

La Teatrul Naţional ieşean, pe scena Sălii Mari, un eveniment teatral extraordinar, avându-l pe Marcel Iureş în rol principal, este oferit publicului pe 5 şi 6 noiembrie, de la ora 19.00

GOLDBERG SHOW. FACEREA LUMII ŞI ALTE ÎNTÂMPLĂRI, adaptare de Anca Măniuţiu după Variaţiunile Goldberg de George Tabori, traducere: Alexandru Al. Șahighian

Pe afiş, o echipă artistică de top, care onorează scena ieşeană:

regie: Mihai Măniuţiu

decor: Adrian Damian 

costume: Cristina Milea

coregrafie: Andrea Gavriliu

asistent coregrafie: Oana Sandu

muzică originală: Mihai Dobre

light-design: Lucian Moga, Cristian Şimon

asistent regie: Irina Creţu

Distribuţia: Marcel Iureş, Călin Chirilă, Tatiana Ionesi, Livia Iorga, Doina Deleanu, Oana Sandu, Cosmin Maxim, Doru Aftanasiu, Ionuţ Cornilă, Radu Ghilaş, Horia Veriveş

Andrei Andriucă, Diana Beșchia, Iuliana Budeanu, Gelu Ciobotaru, Biatrice Cozmolici, Mariana Dumitrache, Ana Maria Fasolă, Radu Homiceanu,  Andrei Iurescu, Alexandra Macovei, Laura Mătiuț, Nicoleta Miru, Sebastian Munteanu, Beatrice Teișanu, Irina Tocănel, Alexandru Torboli

SPECTACOL NERECOMANDAT PERSOANELOR SUB 16 ANI

Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi dedică acest spectacol memoriei victimelor Holocaustului, într-un an în care se împlinesc 140 de ani de la înfiinţarea primului teatru evreiesc din lume, la Iaşi, iar România deţine preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului.

Tabori este singurul dramaturg evreu care a acordat o deosebită atenţie temei Holocaustului pe parcursul câtorva decenii, folosind elemente teatrale post-moderne şi post-dramatice, examinând critic o perioadă în care propria familie a sfârşit tragic, găsind resurse de a recurge la umor pentru a portretiza atât victimele, cât şi călăii, afirmând el însuşi că în fiecare glumă există o catastrofă.

Azi, 10 octombrie 2016, începând cu ora 16.00, în Sala  „B.P. Hașdeu” a  Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iași, Inspectoratul Școlar Județean Iași organizează evenimentul intitulat  „Oamenii de lângă noi. Minoritatea evreiască în viața Iașului de altădată”.

Activitățile propuse în cadrul acestui eveniment sunt expresia solidarității sub care debutează Zilele Iașului. Participă profesori, elevi, membrii ai Comunității evreiești, reprezentanți ai instituțiilor  de cultură și organizațiilor nonguvernamentale, din dorința de a onora adevărul istoric și de a menține vie memoria victimelor Holocaustului din România.

Invitați marcanți sunt:

-          prof. univ.dr. Bogdan Maleon, directorul Bibliotecii Centrale Universitare ”Mihai Eminescu” Iași,

-          prof. univ.dr. Alexandru-Florin Platon, Facultatea de Istorie, UAIC Iași,

-          Președintele Comunității evreilor din Iași, dl. Abraham Ghiltman

-          Dana Lungu, Editura UAIC Iasi

-          Florin Bobu, curator al asociației 1+1.

În cadrul evenimentului vor fi prezentate proiecte educaționale realizate de profesorii de istorie și de elevii din județul Iași cu ocazia Comemorării Naționale a Holocaustului, în ziua de 9 octombrie.

Partenerii evenimentului sunt:

- Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași

- Biblioteca Centrală Universitară ”Mihai Eminescu” Iași

- Comunitatea Evreiasca din Iași

- Fundația Corona Iași

- Asociația Tranzit.ro

- Asociația 1+1

Povestea polonezilor care în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au salvat evrei cu prețul propriilor lor vieți este prezentată în cadrul expoziției „Samaritenii din Markowa” organizată de Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași și Institutul Polonez din București.

Soarta cutremurătoare a familiei Józef și Wiktoria Ulma, care în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a oferit ajutor evreilor din Markowa, motiv pentru care împreună cu cei șase copii ai lor au fost împușcați de către ocupanții germani, este prezentată în expoziția „Samaritenii din Markowa” ce poate fi vizitată în perioada 15 septembrie – 1 noiembrie 2016, la Palatul Culturii în spațiile Muzeului Etnografic al Moldovei. 

Pentru gestul lor eroic și exemplar, în data de 17 martie 2016 la Markowa a fost inaugurat Muzeul care poartă numele familiei Ulma și care este primul astfel de obiectiv dedicat tuturor polonezilor care au salvat evrei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 15 septembrie 2016, ora 17.00, la Palatul Culturii - Muzeul Etnografic al Moldovei, lamomentul inaugural fiind așteptat dl. Leszek Bialy, Director Adjunct al Institutului Polonez din București.