Infernul s-a coborât peste șoferii care circulă la această oră în zona Bucium! O coadă imensă de mașini s-a format pe sensul de mers spre Iași, de la „Borcan” și până la pasarelă. Traficul în oraș se desfășoară la fel de anevoios și de la intersecția Granit până în Podu Roș, unde se formează un nou dop.
Începutul noului an școlar a aglomerat excesiv șoselele în zonele de intrare în Iași. Locuitorii care vin cu mașinile personale din zonele limitrofe ale orașului au ajuns la disperare. Infrastructura orașului nu face față traficului infernal. O coadă de aproximativ 2 kilometri se întinde din Bucium – de la „Borcan” – până la pasarelă, ea continuând după intersecția Granit, până în Podu Roș.
„Fac 15-20 de minute pe kilometru, chiar mai mult. Trebuie să-mi duc copiii la școală. Deja am întârziat”, se plânge un șofer.
„Sunt dezarmată! Nu știu ce să fac. M-aș întoarce acasă, dar nu are cine să-mi țină locul la lucru”, ne spune o șoferiță.
Cea mai spinoasă problemă de infrastructură a Iașului în acest moment o reprezintă traficul din zona E Gros-Bularga-Pasaj Bucium-Poitiers. O parte importantă din economia locală este concentrată în această zonă. Orașul e gâtuit în Bularga, ca un balon contorsionat care stă să explodeze, pentru că tot tranzitul dinspre Podu Roș sau Zona Industrială spre Bucium și Poitiers se face printr-o singură arteră, colmatată în dreptul intersecției Granit.
Zeci de TIR-uri încep canonada din dreptul E Gros, venind din capătul Zonei Industriale, vrând să traverseze spre Bucium. În sens invers, alte sute de mașini stau blocate pe Poitiers, vrând să traverseze Pasarela Bucium. Toți trec prin Bularga, singura cale de acces. După-amiaza, se adaugă mii de ieșeni care vin din Podu Roș încercând să ajungă în suburbiile Vișani și Pietrărie. Iar cifrele de trafic cresc de la o lună la alta, odată cu creșterea economică și cu dezvoltarea orașului.
E nevoie de o nouă cale de acces între Zona Industrială și Poitiers și aceasta se află sub nasul tuturor. E Drumul Hoților, un proiect de care toți liderii locali vorbesc de 20 de ani dar pentru realizarea căruia nu a făcut niciunul nimic.
Poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Rădăuţi Prut - I.T.P.F. Iaşi au depistat doi tineri botoșăneni care transportau 2.500 pachete de ţigări de contrabandă, de provenienta Republica Moldova cu un autoturism înmatriculat în România.
În data de 08 septembrie a.c., în jurul orei 19.30, pentru valorificarea unor informaţii, poliţişti de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Rădăuţi Prut – I.T.P.F. Iaşi au organizat o acţiune specifică pe linia combaterii contrabandei cu tutun, în zona localităţii de frontieră Cotu Miculinţi, judeţul Botoşani.
Astfel, lucrătorii noştri au procedat la efectuarea semnalelor regulamentare de oprire a unui autoturism marca Audi, înmatriculat în România, în care se aflau două persoane de sex masculin.
În urma legitimării ocupanţilor autoturismului, poliţiştii de frontieră au stabilit că aceştia sunt cetăţenii români Cosmin F. şi Ionuţ P., în vârstă de 20 respectiv 26 de ani, ambii domiciliaţi pe raza judeţului Botoşani. La controlul autoturismului, lucrătorii noştri au observat, pe bancheta din spate, trei colete învelite în folie de culoare neagră care erau prevăzute cu chingi pentru transport, în care se aflau ţigări.
Cu privire la cele constatate, Cosmin F., şoferul autoturismului, a declarat că a preluat tigarile de pe malul raului Prut si intenţiona să le transporte în localitatea Viişoara, la o persoană necunoscută, urmând să primească de la Ionuţ P. suma de 1.500 lei.
În urma inventarierii conţinutului coletelor s-a constatat că acestea conţineau 2.500 pachete pachete ţigări marca Ritm cu timbre de acciză Republica Moldova.
Ţigaretele, în valoare de 28.125 lei şi autoturismul marca Audi, în valoare de 18.000 lei, au fost indisponibilizate în vederea continuării cercetărilor.
Poliţiştii de frontieră botoşaneni efectuează cercetări în cauză sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de contrabandă şi trecerea frauduloasă a frontierei de stat, fiind anunţate şi autorităţile de frontieră ale statului vecin, în vederea cercetării în comun a evenimentului şi identificării tuturor persoanelor implicate.
Șoferii ruși au parte de un tratament inedit din partea unor domnișoare, care vor care aceștia să respecte limita de viteză în trafic. Mai multe tinere topless au apărut pe străzi, înarmate cu semne care indică limita de viteză.
Tinerele participa la o campanie de siguranță rutieră și vor să-i convingă pe șoferi să reducă viteza. Rezultatele nu au început să apară, desigur. Șoferii au încetinit atunci când treceau pe lângă tinere, dar nu din cauza indicatoarelor rutiere, ci pentru a le admira.
„Este ceva uimitor. Aş vrea să văd mai multe domnişoare pe drum. Şi da, m-am uitat la semnele care indicau limita de viteză, de această dată”, a spus unul dintre şoferi.
Nu este pentru prima dată când este organizată această campanie. Experimentul a apărut în 2013, iar de atunci a mai fost organizat. Asta cu atât mai mult cu cât, potrivit statisticilor, peste 30.000 de persoane mor anual în accidentele produse pe drumurile din Rusia.
(Sursa: libertatea.ro)
Retorica politicienilor Iașului este aceeași de decenii: ni se explică de ce nu pot face un proiect mare, în loc să spună cum vor reuși să-l facă. Traficul din Bularga-Poitiers e cea mai mare urgență a orașului. Șefii Primăriei au găsit scuza: strada Trei Fântâni face parte din Șoseaua de Centură, proiect al Ministerului Transporturilor. Șeful DRDP Iași spune că, în lipsa unei date precise pentru finanțare, Primăria are drumul în administrare. Fostul director DADJ spune că soluția ar fi o asfaltare cu garanție pe trei ani. Prin Drumul Hoților (Trei Fântâni) tot traficul pe axa nord-sud a orașului s-ar decongestiona. Cozile sunt acum infernale, orașul fiind gâtuit în Bularga, și lucrurile se agravează.
Cea mai spinoasă problemă de infrastructură a Iașului în acest moment o reprezintă traficul din zona E Gros-Bularga-Pasaj Bucium-Poitiers. O parte importantă din economia locală este concentrată în această zonă. Orașul e gâtuit în Bularga, ca un balon contorsionat care stă să explodeze, pentru că tot tranzitul dinspre Podu Roș sau Zona Industrială spre Bucium și Poitiers se face printr-o singură arteră, colmatată în dreptul intersecției Granit.
Înghesuiala de pe lume
Aici sunt marile supermarket-uri, firmele de bricolaj, sute de ateliere, hale industriale, depozitele angro din care se aprovizionează mii de comercianți din Iași. Pe toate sensurile de mers, cozile la semafoare sunt infernale. Zeci de TIR-uri încep canonada din dreptul E Gros, venind din capătul Zonei Industriale, vrând să traverseze spre Bucium. În sens invers, alte sute de mașini stau blocate pe Poitiers, vrând să traverseze Pasarela Bucium. Toți trec prin Bularga, singura cale de acces. După-amiaza, se adaugă mii de ieșeni care vin din Podu Roș încercând să ajungă în suburbiile Vișani și Pietrărie. Iar cifrele de trafic cresc de la o lună la alta, odată cu creșterea economică și cu dezvoltarea orașului.
E nevoie de o nouă cale de acces între Zona Industrială și Poitiers și aceasta se află sub nasul tuturor. E Drumul Hoților, un proiect de care toți liderii locali vorbesc de 20 de ani dar pentru realizarea căruia nu a făcut niciunul nimic.
Coadă pe Poitiers, așteptând intrarea pe Pasarela Bucium
O șosea distrusă, nefolosită de 20 de ani
Subiectul nu se află pe agenda publică, deși infrastructura e principala urgență a unui oraș în dezvoltare. A rămas un proiect de sertar, pasat între Primărie și Guvern.
În acest moment, cei 3,8 km ai străzii Trei Fântâni, cunoscută de toată lumea ca Drumul Hoților, sunt impracticabili pentru mașini, deși unii șoferi se mai încumetă. De la Pasarela Bucium, urmează sute de metri de pavaj prost întreținut, distrugând partea mecanică a mașinii. La curba ce urmează fostului Poligon Auto, dezafectat de mulți ani, începe o zonă asfaltată, dar bitumul este mai bâtrân decât vârsta majorității șoferilor ce trec pe-aici. Drumul e spart, plin de gropi, cratere sau peticit cu zeci de ani în urmă. Aproape de Depoul CFR Socola începe a doua porțiune de pavaj, și mai proastă decât prima porțiune.
Apropiindu-ne de Tomești, există câteva treceri peste pârâul ce însoțește drumul, semn că, pe vremuri, cineva se gândise la legătura dintre Bucium și Zona Industrială. Specialiștii spun că în acest punct construirea unei pasarele care să coboare direct în Calea Chișinăului ar salva tot traficul pe axa nord-sud a orașului.
După Depoul Socola urmează alți 500 m de asfalt distrus, care zdruncină mașinile, după care șoseaua dispare, transformându-se într-un drum de țară, plin de gropi. Aici, s-a cărat intens materie primă pentru Ceramica de pe un versant din Vlădiceni, care a fost ras complet. În final, Drumul Hoților se termină în partea dreaptă a căii ferate, aproape de RAR și Tehnoton.
Coadă în Bularga, în față la E Gros
Pisica, aruncată la CNADNR
Reprezentanții Primăriei Iași spun că șoseaua ar fi preluată de CNADNR, care ar urma să primească finanțare de la Ministerul de Finanțe, prin Ministerul Transporturilor, neexistând însă o dată precisă. „Dacă CNADNR spune altceva, nu este real. Există chiar o adresă care să demonstreze aceasta, prin care compania națională de drumuri solicită informații pentru continuarea investiției Centurii ușoare. Mă întreb așa: dacă drumul este al Primăriei Iași, de ce ar cere informații despre el o instituție care nu îl deține? Predarea s-a făcut, pentru că este investiția Guvernului acolo și tot Guvernul trebuie s-o continue. Dacă nu mai au bani pentru continuare, trebuie să spună și găsim pe plan local o soluție”, a detaliat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași, cu o teorie care a tot fost auzită pe acest subiect în ultimii 10 ani.
Buraga spune că, dacă Primăria ar asfalta săptămâna viitoare drumul, instituția ar fi imediat anchetată. „Am realiza o investiție pe o șosea pe care, dacă s-ar găsi finanțare pentru continuarea Centurii, s-ar băga bani de două ori. Pentru că este prinsă în proiectul Șoselei de centură a Iașului, face parte din acel plan. Și atunci ar veni Curtea de Conturi și ar acuza Primăria Iași”, mai spune Buraga.
DRDP: „Când or fi bani...”
Reprezentanții Drumurilor Naționale susțin că drumul este în administrarea Primăriei Iași, este inclus în proiectul variantei ocolitoare a Municipiului Iași și, din acest motiv, investițiile sunt blocate, în lipsa altor documente. “Face parte din tronsonul 4 al șoselei de centură și există hotărâre de Guvern să fie preluat către Ministerul Transporturilor. Preluarea se face însă condiționat de găsirea susrselor de finanțare. Adică, dacă nu am finanțare, nu este luat din administrarea Iașului. Cu acest statut juridic, Primăria Iași poate face lucrări de întreținere, dar nu poate face modernizare, pentru că este un proiect național. Dar, la această dată, nimeni nu poate spune când vor fi bani. Cele două variante ocolitoare ale Iașului costă 28, respectiv 24 de milioane de euro”, a explicat Ovidiu Laicu, directorul Direcției Regionale Drumuri Poduri Iași.
O șosea dreaptă, dar cu asfaltul distrus
O soluție deșteaptă: asfaltare temporară
În condițiile în care statul român joacă ping-pong între autorități locale și centrale cu o șosea vitală, care ar fi soluția? Este dată de un fost director de drumuri, care a calculat până și suma necesară pentru asfaltare: două milioane de lei pentru cei aproape 4 km de șosea. “Este neglijat un drum extrem de important. Dacă s-ar circula pe-aici, intersecțiile de la Granit și E Gros s-a decongestiona imediat. La statutul actual, pot fi făcute doar lucrări de întreținere. Există o singură soluție. O adresă a Guvernului care să spună că nu există bani pentru această investiție în următorii 5 ani. În această situație, Primăria poate asfalta tot drumul, cu o garanție de 3 ani. Clar el ar ține mai mult, dar s-ar considera că un alt proiect nu se suprapune peste cel existent. Costurile ar fi, încărcat, de maxim 2 milioane de lei. La Drumuri Județene am pus covor asfaltic cu 350.000 de lei pe km, să spunem că aici ar mai fi necesare câteva reparații, deși sunt minore, fundația este bună”, ne-a explicat consilierul județean Daniel Minciună, fost director al Drumurilor Județene.
Faptul că repararea străzii Trei Fântâni ar avea efecte imediate asupra traficului de la Granit și E Gros este confirmat de toți cei intervievați de 7EST. Reprezentanții Primăriei, ai CNADNR și ai firmelor au răspuns în cor că este singura și cea mai ieftină soluție pentru ca tot ce înseamnă coadă la semafor în cele două puncte grele din oraș să dispară.
Așa arată acum Drumul Hoților, o șosea pustie ce ar putea rezolva tot traficul din Zona Industrială
Proiecte mai scumpe ale Primăriei în 2016
Costul de doar 2 milioane de lei pentru o șosea atât de importantă este depășit de alte investiții ale Primăriei din 2016. Fără să spună nimeni că aceste cheltuieli sunt mai puțin importante, Primăria Iași alocă, în acest an:
- 8 milioane de lei pentru finalizarea Căminului de Bătrâni Sf Parascheva
- 3,1 milioane de lei pentru renovarea unui corp al Liceului de Informatică
- 3 milioane de lei pentru reabilitarea termică a unor blocuri
- 900.000 de lei pentru reabilitarea termică a blocurilor din Piața Unirii
- 23,5 milioane de lei – asfaltări străzi
- 37 milioane de lei – reabilitare rețeaua de termoficare
14 trenuri în 24 de ore
Pentru cine spune că trecerea peste calea ferată către Zona Industrială este timp pierdut, datele arată altceva: CFR operează, în 24 de ore, 14 trenuri către și dinspre Ungheni, dintre care 5 sunt până la 7 dimineața. Mai există unul la ora 9, celelalte 8 fiind de la ora 13 la 19. Rezolvarea timpilor de așteptare la barieră este, în opinia constructorilor, un pasaj direct către Zona Industrială.
Citește și Lăudați dar sancționați! Aeroportul pierde 3,5 milioane de euro prin corecții la fonduri europene
Ce spun reprezentanții firmelor
Un afacerist ieșean care a avut firma în zona Poitiers și a relocat-o către Centură, spre Valea Lupului, spune că mutarea a făcut-o tocmai pentru a avea acces la o șosea rapidă. “Este clar că traseul logic dinspre Poitiers spre Zona Industrială sau spre Tomești este acest drum. Noi ne-am mutat firma tocmai pentru a avea acces la un drum rapid și bun. Cât timp am funcționat pe Poitiers, ar fi fost mai ieftin și mai rapid să ieșim pe Drumul Hoților către Tomești sau Zona Industrială, dar pentru a proteja mașinile firmei nu am mers pe acolo. Asta a însemnat ani de zile de bani aruncați și timp pierdut”, ne-a explicat Marian Aftene, proprietarul firmei Sabotrans.
Benzina, motorina, ţigările şi mezelurile de peste Prut îi atrag ca un magnet pe ieşeni. Preţurile sunt şi de 3-4 ori mai mici, iar calitatea este mai bună. Din această cauză, traficul din Sculeni şi Albiţa a crescut cu peste 50%.
La un an şi ceva de când Guvernul Republicii Moldova a modificat Hotărârea nr. 765 / 18 septembrie 2014, privitoare la „aprobarea listei documentelor de călătorie acceptate pentru traversarea de către străini a frontierei de stat a Republicii Moldova“, permiţând accesul doar cu cartea de identitate, numărul ieşenilor care merg să facă unele cumpărături în ţara vecină a crescut foarte mult.
Au luat vama cu asalt
Astfel, în perioada iunie-iulie 2016, în punctele de trecere a frontierei de la graniţa cu Republica Moldova au fost înregistrate aproximativ 1,6 milioane treceri de persoane, din care 780.000 pe sensul de ieşire din ţară şi 800.000 pe sensul de intrare. În aceeaşi perioadă a anului trecut, fuseseră raportate 1,3 milioane treceri persoane, constatându-se o creştere cu 23%. Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei au fost cele de la Albiţa (490.000) şi Sculeni (400.000).
În primele 25 de zile ale lunii august a acestui an, în vama Sculeni s-au înregistrat aproximativ 210.000 de treceri de persoane. Situaţia este similară şi în vama Albiţa, unde au fost înregistrate peste 265.000 de persoane, constatându-se o creştere cu 51% faţă de acelaşi interval din luna februarie a acestui an, în timp ce la Sculeni numărul este cu 57% mai mare faţă de anul trecut.
Cozile în vamă sunt din ce în ce mai mari şi de aceea trebuie să ştii ce perioade să eviţi. Mulţi dintre ieşenii care merg să pună benzină aleg noaptea, iar cei care merg pentru cumpărături se duc dimineaţa, undeva în jurul orelor 6.00-7.00.
Vânzări mai mari cu 25-30%
Directorul ziarului Expres din Ungheni, Lucia Bacalu, consideră că afluxul de români în Republica Moldova a dus la o creştere semnificativă a vânzărilor, dar şi a preţurilor, fapt care nu le convine localnicilor. „De un an, de când se trece doar cu buletinul, foarte mulţi români vin şi îşi fac cumpărăturile la noi. Din discuţiile purtate cu oamenii de afaceri, vânzările au crescut cu 25-30%. Cererea mare din partea românilor a dus, însă, şi la o creştere a preţurilor, fapt ce-i nemulţumeşte pe moldoveni. Un salariu mediu la noi este de 4.000 de lei moldoveneşti, aproximativ 200 de euro. E un venit destul de mic, ce nu-ţi permite să-ţi iei anumite produse. Numărul mare de români care îşi fac piaţa la Ungheni face ca la orele 10.00-11.00 să nu mai găseşti carne şi produse din carne în piaţa mare“, susţine Bacalu.
Hala de carne din Ungheni, unul dintre punctele preferate de ieşeni
Bemol a dat lovitura
Produsul cel mai căutat de ieşeni în Republica Moldova este combustibilul, fie el benzină sau motorină. Acest fapt nu i-a lăsat indiferenţi pe oamenii de afaceri autohtoni, care au simţit că pot creşte financiar datorită românilor. Astfel, cei de la firma Bemol au deschis de câteva luni o benzinărie la câteva sute de metri de vamă şi afacerea merge foarte bine. „Vin din ce în ce mai mulţi români. La noi e mai ieftin şi atunci le convine. Noi mai avem şi nişte carduri de fidelitate, care fac preţul şi mai mic. De aproape un an, vânzările cred că aproape s-au dublat. Sunt zile când nu reuşim să facem faţă solicitărilor“, spune o angajată a benzinăriei.
Petrom vine tare din urmă
Cei care aleg să meargă la cumpărături în Ungheni aleg să pună benzină, de obicei, de la Petrom. Preţul este mai mic, iar clienţii spun că şi calitatea e mai bună, mai ales că au de ales dintre mai multe tipuri de carburanţi. „Am mai mare încredere în Petrom şi pun de la ei. Preţurile sunt mai mici decât la Bemol, plus că de aici pot să pun şi benzină de 99. Am prieteni care zic că motorina extra de la Petrom e mai bună şi decât cea din vest“, spune Iulian Graur, un ieşean care preferă să alimenteze de la acest furnizor.
La două plinuri, câştigi încă unul
În cazul combustibilului, calculul este foarte simplu, un ieşean putând câştiga banii de un plin de benzină la două făcute. Preţul litrului de benzină în ţara vecină este de 15,65-15,94 lei moldoveneşti, adică aproximativ 3,4 lei. În condiţiile în care, la noi, preţul benzinei este de 4,8-5 lei, la un plin câştigi aproximativ 70-72 de lei.
La motorină, preţul este şi mai mic. Astfel, motorina standard e 13,45-13,79 lei moldoveneşti, adică aproximativ 2,7-2,9 lei. În condiţiile în care, la noi, preţul motorinei este aproape acelaşi cu al benzinei, la un plin poţi câştiga aproape 100 de lei.
Citește și Povestea Turturicăi, șefa hoților din Iași: jumătate de viață a stat la pușcărie
Şi mai bune, şi mai ieftine
Mulţi dintre cei care merg la cumpărături şi sunt fumători nu ratează ocazia de a-şi lua şi ţigări, preţul acestora fiind şi de cinci ori mai mic decât la noi. Spre exemplu, un pachet de Winston, care în România costă 14 lei, ajunge la moldoveni la doar 3,8 lei.
Produsele din carne sunt la mare căutare în Republica Moldova, mezelurile, muşchiul sau pastrama, fileul de somon afumat sau parizerul fiind mult mai bune decât în România şi mult mai ieftine, în unele cazuri preţurile fiind şi cu 5-6 lei mai mici pe kilogram. „Vin mulţi români la noi să cumpere, mai ales în week-end. Ei ne spun că aleg să vină până în Ungheni deoarece produsele noastre sunt naturale, iar cele de la ei din ţară conţin E-uri şi sunt şi mai scumpe. De anul trecut, de când s-a dat liber la trecut cu buletinul, se simte o creştere a vânzărilor. Noi suntem mulţumiţi că dăm mai mult, iar ei că îşi iau produse mai bune şi mai ieftine“, afirmă Tatiana Rotaru, angajată la firma ce comercializează produse Salamer.
Aici va fi supermarketul care îşi propune să vină mai aproape de dorinţele românilor
Supermarket lângă vamă
La câteva sute de metri de vama Sculeni, în partea moldovenească, un om de afaceri local va inaugura în scurt timp un supermarket, care, cu siguranţă, va succes în rândul ieşenilor ce nu vor mai dori să meargă până la Ungheni. „Am înţeles că un om de afaceri din Ungheni vrea să-şi facă acolo magazin. Vă daţi seama că nu va duce lipsă de clienţi. Cei care vin şi pun de la noi combustibil, cu siguranţă vor merge şi la el să-şi facă unele cumpărături. Chiar dacă preţul va fi un pic mai mare decât în Ungheni, cei care vor să câştige timp vor lua de la el“, a mai spus angajata de la benzinăria Bemol.
Retorica politicienilor Iașului este aceeași de decenii: ni se explică de ce nu pot face un proiect mare, în loc să spună cum vor reuși să-l facă. Traficul din Bularga-Poitiers e cea mai mare urgență a orașului. Șefii Primăriei au găsit scuza: strada Trei Fântâni face parte din Șoseaua de Centură, proiect al Ministerului Transporturilor. Șeful DRDP Iași spune că, în lipsa unei date precise pentru finanțare, Primăria are drumul în administrare. Fostul director DADJ spune că soluția ar fi o asfaltare cu garanție pe trei ani. Prin Drumul Hoților (Trei Fântâni) tot traficul pe axa nord-sud a orașului s-ar decongestiona. Cozile sunt acum infernale, orașul fiind gâtuit în Bularga, și lucrurile se agravează.
Cea mai spinoasă problemă de infrastructură a Iașului în acest moment o reprezintă traficul din zona E Gros-Bularga-Pasaj Bucium-Poitiers. O parte importantă din economia locală este concentrată în această zonă. Orașul e gâtuit în Bularga, ca un balon contorsionat care stă să explodeze, pentru că tot tranzitul dinspre Podu Roș sau Zona Industrială spre Bucium și Poitiers se face printr-o singură arteră, colmatată în dreptul intersecției Granit.
Înghesuiala de pe lume
Aici sunt marile supermarket-uri, firmele de bricolaj, sute de ateliere, hale industriale, depozitele angro din care se aprovizionează mii de comercianți din Iași. Pe toate sensurile de mers, cozile la semafoare sunt infernale. Zeci de TIR-uri încep canonada din dreptul E Gros, venind din capătul Zonei Industriale, vrând să traverseze spre Bucium. În sens invers, alte sute de mașini stau blocate pe Poitiers, vrând să traverseze Pasarela Bucium. Toți trec prin Bularga, singura cale de acces. După-amiaza, se adaugă mii de ieșeni care vin din Podu Roș încercând să ajungă în suburbiile Vișani și Pietrărie. Iar cifrele de trafic cresc de la o lună la alta, odată cu creșterea economică și cu dezvoltarea orașului.
E nevoie de o nouă cale de acces între Zona Industrială și Poitiers și aceasta se află sub nasul tuturor. E Drumul Hoților, un proiect de care toți liderii locali vorbesc de 20 de ani dar pentru realizarea căruia nu a făcut niciunul nimic.
Coadă pe Poitiers, așteptând intrarea pe Pasarela Bucium
O șosea distrusă, nefolosită de 20 de ani
Subiectul nu se află pe agenda publică, deși infrastructura e principala urgență a unui oraș în dezvoltare. A rămas un proiect de sertar, pasat între Primărie și Guvern.
În acest moment, cei 3,8 km ai străzii Trei Fântâni, cunoscută de toată lumea ca Drumul Hoților, sunt impracticabili pentru mașini, deși unii șoferi se mai încumetă. De la Pasarela Bucium, urmează sute de metri de pavaj prost întreținut, distrugând partea mecanică a mașinii. La curba ce urmează fostului Poligon Auto, dezafectat de mulți ani, începe o zonă asfaltată, dar bitumul este mai bâtrân decât vârsta majorității șoferilor ce trec pe-aici. Drumul e spart, plin de gropi, cratere sau peticit cu zeci de ani în urmă. Aproape de Depoul CFR Socola începe a doua porțiune de pavaj, și mai proastă decât prima porțiune.
Apropiindu-ne de Tomești, există câteva treceri peste pârâul ce însoțește drumul, semn că, pe vremuri, cineva se gândise la legătura dintre Bucium și Zona Industrială. Specialiștii spun că în acest punct construirea unei pasarele care să coboare direct în Calea Chișinăului ar salva tot traficul pe axa nord-sud a orașului.
După Depoul Socola urmează alți 500 m de asfalt distrus, care zdruncină mașinile, după care șoseaua dispare, transformându-se într-un drum de țară, plin de gropi. Aici, s-a cărat intens materie primă pentru Ceramica de pe un versant din Vlădiceni, care a fost ras complet. În final, Drumul Hoților se termină în partea dreaptă a căii ferate, aproape de RAR și Tehnoton.
Coadă în Bularga, în față la E Gros
Pisica, aruncată la CNADNR
Reprezentanții Primăriei Iași spun că șoseaua ar fi preluată de CNADNR, care ar urma să primească finanțare de la Ministerul de Finanțe, prin Ministerul Transporturilor, neexistând însă o dată precisă. „Dacă CNADNR spune altceva, nu este real. Există chiar o adresă care să demonstreze aceasta, prin care compania națională de drumuri solicită informații pentru continuarea investiției Centurii ușoare. Mă întreb așa: dacă drumul este al Primăriei Iași, de ce ar cere informații despre el o instituție care nu îl deține? Predarea s-a făcut, pentru că este investiția Guvernului acolo și tot Guvernul trebuie s-o continue. Dacă nu mai au bani pentru continuare, trebuie să spună și găsim pe plan local o soluție”, a detaliat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași, cu o teorie care a tot fost auzită pe acest subiect în ultimii 10 ani.
Buraga spune că, dacă Primăria ar asfalta săptămâna viitoare drumul, instituția ar fi imediat anchetată. „Am realiza o investiție pe o șosea pe care, dacă s-ar găsi finanțare pentru continuarea Centurii, s-ar băga bani de două ori. Pentru că este prinsă în proiectul Șoselei de centură a Iașului, face parte din acel plan. Și atunci ar veni Curtea de Conturi și ar acuza Primăria Iași”, mai spune Buraga.
DRDP: „Când or fi bani...”
Reprezentanții Drumurilor Naționale susțin că drumul este în administrarea Primăriei Iași, este inclus în proiectul variantei ocolitoare a Municipiului Iași și, din acest motiv, investițiile sunt blocate, în lipsa altor documente. “Face parte din tronsonul 4 al șoselei de centură și există hotărâre de Guvern să fie preluat către Ministerul Transporturilor. Preluarea se face însă condiționat de găsirea susrselor de finanțare. Adică, dacă nu am finanțare, nu este luat din administrarea Iașului. Cu acest statut juridic, Primăria Iași poate face lucrări de întreținere, dar nu poate face modernizare, pentru că este un proiect național. Dar, la această dată, nimeni nu poate spune când vor fi bani. Cele două variante ocolitoare ale Iașului costă 28, respectiv 24 de milioane de euro”, a explicat Ovidiu Laicu, directorul Direcției Regionale Drumuri Poduri Iași.
O șosea dreaptă, dar cu asfaltul distrus
O soluție deșteaptă: asfaltare temporară
În condițiile în care statul român joacă ping-pong între autorități locale și centrale cu o șosea vitală, care ar fi soluția? Este dată de un fost director de drumuri, care a calculat până și suma necesară pentru asfaltare: două milioane de lei pentru cei aproape 4 km de șosea. “Este neglijat un drum extrem de important. Dacă s-ar circula pe-aici, intersecțiile de la Granit și E Gros s-a decongestiona imediat. La statutul actual, pot fi făcute doar lucrări de întreținere. Există o singură soluție. O adresă a Guvernului care să spună că nu există bani pentru această investiție în următorii 5 ani. În această situație, Primăria poate asfalta tot drumul, cu o garanție de 3 ani. Clar el ar ține mai mult, dar s-ar considera că un alt proiect nu se suprapune peste cel existent. Costurile ar fi, încărcat, de maxim 2 milioane de lei. La Drumuri Județene am pus covor asfaltic cu 350.000 de lei pe km, să spunem că aici ar mai fi necesare câteva reparații, deși sunt minore, fundația este bună”, ne-a explicat consilierul județean Daniel Minciună, fost director al Drumurilor Județene.
Faptul că repararea străzii Trei Fântâni ar avea efecte imediate asupra traficului de la Granit și E Gros este confirmat de toți cei intervievați de 7EST. Reprezentanții Primăriei, ai CNADNR și ai firmelor au răspuns în cor că este singura și cea mai ieftină soluție pentru ca tot ce înseamnă coadă la semafor în cele două puncte grele din oraș să dispară.
Așa arată acum Drumul Hoților, o șosea pustie ce ar putea rezolva tot traficul din Zona Industrială
Proiecte mai scumpe ale Primăriei în 2016
Costul de doar 2 milioane de lei pentru o șosea atât de importantă este depășit de alte investiții ale Primăriei din 2016. Fără să spună nimeni că aceste cheltuieli sunt mai puțin importante, Primăria Iași alocă, în acest an:
- 8 milioane de lei pentru finalizarea Căminului de Bătrâni Sf Parascheva
- 3,1 milioane de lei pentru renovarea unui corp al Liceului de Informatică
- 3 milioane de lei pentru reabilitarea termică a unor blocuri
- 900.000 de lei pentru reabilitarea termică a blocurilor din Piața Unirii
- 23,5 milioane de lei – asfaltări străzi
- 37 milioane de lei – reabilitare rețeaua de termoficare
14 trenuri în 24 de ore
Pentru cine spune că trecerea peste calea ferată către Zona Industrială este timp pierdut, datele arată altceva: CFR operează, în 24 de ore, 14 trenuri către și dinspre Ungheni, dintre care 5 sunt până la 7 dimineața. Mai există unul la ora 9, celelalte 8 fiind de la ora 13 la 19. Rezolvarea timpilor de așteptare la barieră este, în opinia constructorilor, un pasaj direct către Zona Industrială.
Citește și Lăudați dar sancționați! Aeroportul pierde 3,5 milioane de euro prin corecții la fonduri europene
Ce spun reprezentanții firmelor
Un afacerist ieșean care a avut firma în zona Poitiers și a relocat-o către Centură, spre Valea Lupului, spune că mutarea a făcut-o tocmai pentru a avea acces la o șosea rapidă. “Este clar că traseul logic dinspre Poitiers spre Zona Industrială sau spre Tomești este acest drum. Noi ne-am mutat firma tocmai pentru a avea acces la un drum rapid și bun. Cât timp am funcționat pe Poitiers, ar fi fost mai ieftin și mai rapid să ieșim pe Drumul Hoților către Tomești sau Zona Industrială, dar pentru a proteja mașinile firmei nu am mers pe acolo. Asta a însemnat ani de zile de bani aruncați și timp pierdut”, ne-a explicat Marian Aftene, proprietarul firmei Sabotrans.
Retorica politicienilor Iașului este aceeași de decenii: ni se explică de ce nu pot face un proiect mare, în loc să spună cum vor reuși să-l facă. Traficul din Bularga-Poitiers e cea mai mare urgență a orașului. Șefii Primăriei au găsit scuza: strada Trei Fântâni face parte din Șoseaua de Centură, proiect al Ministerului Transporturilor. Șeful DRDP Iași spune că, în lipsa unei date precise pentru finanțare, Primăria are drumul în administrare. Fostul director DADJ spune că soluția ar fi o asfaltare cu garanție pe trei ani. Prin Drumul Hoților (Trei Fântâni) tot traficul pe axa nord-sud a orașului s-ar decongestiona. Cozile sunt acum infernale, orașul fiind gâtuit în Bularga, și lucrurile se agravează.
Cea mai spinoasă problemă de infrastructură a Iașului în acest moment o reprezintă traficul din zona E Gros-Bularga-Pasaj Bucium-Poitiers. O parte importantă din economia locală este concentrată în această zonă. Orașul e gâtuit în Bularga, ca un balon contorsionat care stă să explodeze, pentru că tot tranzitul dinspre Podu Roș sau Zona Industrială spre Bucium și Poitiers se face printr-o singură arteră, colmatată în dreptul intersecției Granit.
Înghesuiala de pe lume
Aici sunt marile supermarket-uri, firmele de bricolaj, sute de ateliere, hale industriale, depozitele angro din care se aprovizionează mii de comercianți din Iași. Pe toate sensurile de mers, cozile la semafoare sunt infernale. Zeci de TIR-uri încep canonada din dreptul E Gros, venind din capătul Zonei Industriale, vrând să traverseze spre Bucium. În sens invers, alte sute de mașini stau blocate pe Poitiers, vrând să traverseze Pasarela Bucium. Toți trec prin Bularga, singura cale de acces. După-amiaza, se adaugă mii de ieșeni care vin din Podu Roș încercând să ajungă în suburbiile Vișani și Pietrărie. Iar cifrele de trafic cresc de la o lună la alta, odată cu creșterea economică și cu dezvoltarea orașului.
E nevoie de o nouă cale de acces între Zona Industrială și Poitiers și aceasta se află sub nasul tuturor. E Drumul Hoților, un proiect de care toți liderii locali vorbesc de 20 de ani dar pentru realizarea căruia nu a făcut niciunul nimic.
Coadă pe Poitiers, așteptând intrarea pe Pasarela Bucium
O șosea distrusă, nefolosită de 20 de ani
Subiectul nu se află pe agenda publică, deși infrastructura e principala urgență a unui oraș în dezvoltare. A rămas un proiect de sertar, pasat între Primărie și Guvern.
În acest moment, cei 3,8 km ai străzii Trei Fântâni, cunoscută de toată lumea ca Drumul Hoților, sunt impracticabili pentru mașini, deși unii șoferi se mai încumetă. De la Pasarela Bucium, urmează sute de metri de pavaj prost întreținut, distrugând partea mecanică a mașinii. La curba ce urmează fostului Poligon Auto, dezafectat de mulți ani, începe o zonă asfaltată, dar bitumul este mai bâtrân decât vârsta majorității șoferilor ce trec pe-aici. Drumul e spart, plin de gropi, cratere sau peticit cu zeci de ani în urmă. Aproape de Depoul CFR Socola începe a doua porțiune de pavaj, și mai proastă decât prima porțiune.
Apropiindu-ne de Tomești, există câteva treceri peste pârâul ce însoțește drumul, semn că, pe vremuri, cineva se gândise la legătura dintre Bucium și Zona Industrială. Specialiștii spun că în acest punct construirea unei pasarele care să coboare direct în Calea Chișinăului ar salva tot traficul pe axa nord-sud a orașului.
După Depoul Socola urmează alți 500 m de asfalt distrus, care zdruncină mașinile, după care șoseaua dispare, transformându-se într-un drum de țară, plin de gropi. Aici, s-a cărat intens materie primă pentru Ceramica de pe un versant din Vlădiceni, care a fost ras complet. În final, Drumul Hoților se termină în partea dreaptă a căii ferate, aproape de RAR și Tehnoton.
Coadă în Bularga, în față la E Gros
Pisica, aruncată la CNADNR
Reprezentanții Primăriei Iași spun că șoseaua ar fi preluată de CNADNR, care ar urma să primească finanțare de la Ministerul de Finanțe, prin Ministerul Transporturilor, neexistând însă o dată precisă. „Dacă CNADNR spune altceva, nu este real. Există chiar o adresă care să demonstreze aceasta, prin care compania națională de drumuri solicită informații pentru continuarea investiției Centurii ușoare. Mă întreb așa: dacă drumul este al Primăriei Iași, de ce ar cere informații despre el o instituție care nu îl deține? Predarea s-a făcut, pentru că este investiția Guvernului acolo și tot Guvernul trebuie s-o continue. Dacă nu mai au bani pentru continuare, trebuie să spună și găsim pe plan local o soluție”, a detaliat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași, cu o teorie care a tot fost auzită pe acest subiect în ultimii 10 ani.
Buraga spune că, dacă Primăria ar asfalta săptămâna viitoare drumul, instituția ar fi imediat anchetată. „Am realiza o investiție pe o șosea pe care, dacă s-ar găsi finanțare pentru continuarea Centurii, s-ar băga bani de două ori. Pentru că este prinsă în proiectul Șoselei de centură a Iașului, face parte din acel plan. Și atunci ar veni Curtea de Conturi și ar acuza Primăria Iași”, mai spune Buraga.
DRDP: „Când or fi bani...”
Reprezentanții Drumurilor Naționale susțin că drumul este în administrarea Primăriei Iași, este inclus în proiectul variantei ocolitoare a Municipiului Iași și, din acest motiv, investițiile sunt blocate, în lipsa altor documente. “Face parte din tronsonul 4 al șoselei de centură și există hotărâre de Guvern să fie preluat către Ministerul Transporturilor. Preluarea se face însă condiționat de găsirea susrselor de finanțare. Adică, dacă nu am finanțare, nu este luat din administrarea Iașului. Cu acest statut juridic, Primăria Iași poate face lucrări de întreținere, dar nu poate face modernizare, pentru că este un proiect național. Dar, la această dată, nimeni nu poate spune când vor fi bani. Cele două variante ocolitoare ale Iașului costă 28, respectiv 24 de milioane de euro”, a explicat Ovidiu Laicu, directorul Direcției Regionale Drumuri Poduri Iași.
O șosea dreaptă, dar cu asfaltul distrus
O soluție deșteaptă: asfaltare temporară
În condițiile în care statul român joacă ping-pong între autorități locale și centrale cu o șosea vitală, care ar fi soluția? Este dată de un fost director de drumuri, care a calculat până și suma necesară pentru asfaltare: două milioane de lei pentru cei aproape 4 km de șosea. “Este neglijat un drum extrem de important. Dacă s-ar circula pe-aici, intersecțiile de la Granit și E Gros s-a decongestiona imediat. La statutul actual, pot fi făcute doar lucrări de întreținere. Există o singură soluție. O adresă a Guvernului care să spună că nu există bani pentru această investiție în următorii 5 ani. În această situație, Primăria poate asfalta tot drumul, cu o garanție de 3 ani. Clar el ar ține mai mult, dar s-ar considera că un alt proiect nu se suprapune peste cel existent. Costurile ar fi, încărcat, de maxim 2 milioane de lei. La Drumuri Județene am pus covor asfaltic cu 350.000 de lei pe km, să spunem că aici ar mai fi necesare câteva reparații, deși sunt minore, fundația este bună”, ne-a explicat consilierul județean Daniel Minciună, fost director al Drumurilor Județene.
Faptul că repararea străzii Trei Fântâni ar avea efecte imediate asupra traficului de la Granit și E Gros este confirmat de toți cei intervievați de 7EST. Reprezentanții Primăriei, ai CNADNR și ai firmelor au răspuns în cor că este singura și cea mai ieftină soluție pentru ca tot ce înseamnă coadă la semafor în cele două puncte grele din oraș să dispară.
Așa arată acum Drumul Hoților, o șosea pustie ce ar putea rezolva tot traficul din Zona Industrială
Proiecte mai scumpe ale Primăriei în 2016
Costul de doar 2 milioane de lei pentru o șosea atât de importantă este depășit de alte investiții ale Primăriei din 2016. Fără să spună nimeni că aceste cheltuieli sunt mai puțin importante, Primăria Iași alocă, în acest an:
- 8 milioane de lei pentru finalizarea Căminului de Bătrâni Sf Parascheva
- 3,1 milioane de lei pentru renovarea unui corp al Liceului de Informatică
- 3 milioane de lei pentru reabilitarea termică a unor blocuri
- 900.000 de lei pentru reabilitarea termică a blocurilor din Piața Unirii
- 23,5 milioane de lei – asfaltări străzi
- 37 milioane de lei – reabilitare rețeaua de termoficare
14 trenuri în 24 de ore
Pentru cine spune că trecerea peste calea ferată către Zona Industrială este timp pierdut, datele arată altceva: CFR operează, în 24 de ore, 14 trenuri către și dinspre Ungheni, dintre care 5 sunt până la 7 dimineața. Mai există unul la ora 9, celelalte 8 fiind de la ora 13 la 19. Rezolvarea timpilor de așteptare la barieră este, în opinia constructorilor, un pasaj direct către Zona Industrială.
Citește și Lăudați dar sancționați! Aeroportul pierde 3,5 milioane de euro prin corecții la fonduri europene
Ce spun reprezentanții firmelor
Un afacerist ieșean care a avut firma în zona Poitiers și a relocat-o către Centură, spre Valea Lupului, spune că mutarea a făcut-o tocmai pentru a avea acces la o șosea rapidă. “Este clar că traseul logic dinspre Poitiers spre Zona Industrială sau spre Tomești este acest drum. Noi ne-am mutat firma tocmai pentru a avea acces la un drum rapid și bun. Cât timp am funcționat pe Poitiers, ar fi fost mai ieftin și mai rapid să ieșim pe Drumul Hoților către Tomești sau Zona Industrială, dar pentru a proteja mașinile firmei nu am mers pe acolo. Asta a însemnat ani de zile de bani aruncați și timp pierdut”, ne-a explicat Marian Aftene, proprietarul firmei Sabotrans.
