Mihai Chirica are de returnat în acest an 100.000 de lei, tot câștigul lui dintr-un an fiind de 167.000 de lei

Familia primarului va trebui să se descurce cu un coș lunar de circa 12.000 de lei, fără prea multe extravaganțe

Costel Alexe și-a vândut unul din apartamente cu 65.000 de euro, dar are în continuare datorii de 170.000 de euro la rude

Și pentru șeful CJ viața e complicată, rămânându-i puțini bani din salariu la câte debite areâ

E un miracol că șefii Iașului fac rost de sume mari de bani fără să apeleze la sistemul bancar, unde sunt dobânzi împovărătoare

Mihai Chirica are de returnat în acest an 100.000 de lei, tot câștigul lui dintr-un an fiind de 167.000 de lei

Familia primarului va trebui să se descurce cu un coș lunar de circa 12.000 de lei, fără prea multe extravaganțe

Costel Alexe și-a vândut unul din apartamente cu 65.000 de euro, dar are în continuare datorii de 170.000 de euro la rude

Și pentru șeful CJ viața e complicată, rămânându-i puțini bani din salariu la câte debite areâ

E un miracol că șefii Iașului fac rost de sume mari de bani fără să apeleze la sistemul bancar, unde sunt dobânzi împovărătoare

Vilele de la Poliția de Frontieră, episodul 2. Comisarul Florin Sima și-a cumpărat, acum câteva luni, o casă în valoare de aproximativ 150.000 de euro. Imobilul este situat în Tomești, la șoseaua principală, are două garaje și un lot de teren în suprafață de 1.144 mp.

O parte din bani, aproximativ 82.000 euro, au provenit dintr-un credit bancar, iar diferența, oficial, din vânzarea unui apartament din cartierul Dacia. Acum, Sima este coordonator/șef de tură la Sectorul Poliției de Frontieră Bivolari, zonă considerată noua placă turnantă a traficului de țigări dintre Republica Moldova și România.

Vilele de la Poliția de Frontieră, episodul 2. Comisarul Florin Sima și-a cumpărat, acum câteva luni, o casă în valoare de aproximativ 150.000 de euro. Imobilul este situat în Tomești, la șoseaua principală, are două garaje și un lot de teren în suprafață de 1.144 mp.

O parte din bani, aproximativ 82.000 euro, au provenit dintr-un credit bancar, iar diferența, oficial, din vânzarea unui apartament din cartierul Dacia. Acum, Sima este coordonator/șef de tură la Sectorul Poliției de Frontieră Bivolari, zonă considerată noua placă turnantă a traficului de țigări dintre Republica Moldova și România.

În câte vieți v-ați putea face două vile, fiecare de câte 200 mp? Dumitru Tomorug e mai capabil, i-a luat doar câțiva ani. În 2014, când cumpăra casele cu tot cu teren, avea doar 1.000 de euro salariu. De cinci ani minte în declarația de avere: spune că are două case de doar 78 mp fiecare. E atât de naiv încât declară doar amprenta la sol. Și a declarat doar o parte din creditul la bancă. El spune că nu vinde a doua vilă, la amenajarea căruia se lucrează acum. Lucrările sunt făcute de Coninstal, firma de casă trecută pe numele prietenei sale, activista PSD Paula Vornicu. Mașina muncitorilor are permis de parcare liberă în Iași, eliberat de Primărie. Coninstal trăiește din comenzi la școli și grădinițe plătite tot de Dumitru Tomorug, ca director general al Primăriei. Vecin cu Tomorug este arhitectul Lăcătușu, care brusc a început să primească lucrări de sute de mii de lei la Primărie, prin încredințare directă. Tot circuitul în natură al banilor bugetari duce la apariția vilelor.

Un impresionant domeniu imobiliar deține în comuna Aroneanu al treilea om ca putere din Primăria Iași, Dumitru Tomorug. Director general în Palatul Roznovanu, Tomorug, poreclit „Sfinxul” de funcționari din cauza caracterului său posac, a folosit formularul declarației de avere mai degraba pentru a-și masca avuția.

În câte vieți v-ați putea face două vile, fiecare de câte 200 mp? Dumitru Tomorug e mai capabil, i-a luat doar câțiva ani. În 2014, când cumpăra casele cu tot cu teren, avea doar 1.000 de euro salariu. De cinci ani minte în declarația de avere: spune că are două case de doar 78 mp fiecare. E atât de naiv încât declară doar amprenta la sol. Și a declarat doar o parte din creditul la bancă. El spune că nu vinde a doua vilă, la amenajarea căruia se lucrează acum. Lucrările sunt făcute de Coninstal, firma de casă trecută pe numele prietenei sale, activista PSD Paula Vornicu. Mașina muncitorilor are permis de parcare liberă în Iași, eliberat de Primărie. Coninstal trăiește din comenzi la școli și grădinițe plătite tot de Dumitru Tomorug, ca director general al Primăriei. Vecin cu Tomorug este arhitectul Lăcătușu, care brusc a început să primească lucrări de sute de mii de lei la Primărie, prin încredințare directă. Tot circuitul în natură al banilor bugetari duce la apariția vilelor.

Un impresionant domeniu imobiliar deține în comuna Aroneanu al treilea om ca putere din Primăria Iași, Dumitru Tomorug. Director general în Palatul Roznovanu, Tomorug, poreclit „Sfinxul” de funcționari din cauza caracterului său posac, a folosit formularul declarației de avere mai degraba pentru a-și masca avuția.

Toate proiectele Iașului lâncezesc. Primarul Mihai Chirica apare toată ziua la televizor dar nici măcar în cartiere nu mai asfaltează. Soluția e radicală: credit bancar de 300 milioane de euro, plus 200 milioane accesați de la UE până în 2027. Cu 500 milioane de euro faci pasaje, noi inele de legătura pe șesul Bahluiului, în Șorogari și Lunca Cetățuiei, cumperi 70 de tramvaie și încă 100 de autobuze, faci 10 parcări supraterane și golești bulevardele, faci Sală Polivalentă de 10.000 de locuri. 20 de ani am plăti o rată de 17 milioane de euro/an. Acum, acești bani se duc pe experimente nereușite sau pur și simplu nu sunt cheltuiți, rămânând an de an cu excedent de 10 milioane de euro la investiții. Dacă nu aplicăm imediat aceste planuri, Iașul nu se va putea dezvolta. Tot ce vedem acum este o stagnare cronică, mascată de propagandă. Lista de soluții este doar o propunere, dezbaterea putând fixa 20 de obiective în valoare de 500 milioane de euro.

Peste 300 de milioane de euro ar putea împrumuta, aproape instantaneu, Primăria Iași pentru a moderniza orașul. Un credit pe 20 de ani ar aduce o rată anuală de 17-18 milioane de euro. Dar cele 300 de milioane de euro, investite rapid, în maxim 4-5 ani, ar putea schimba radical Iașul și calitatea vieții urbane.

Toate proiectele Iașului lâncezesc. Primarul Mihai Chirica apare toată ziua la televizor dar nici măcar în cartiere nu mai asfaltează. Soluția e radicală: credit bancar de 300 milioane de euro, plus 200 milioane accesați de la UE până în 2027. Cu 500 milioane de euro faci pasaje, noi inele de legătura pe șesul Bahluiului, în Șorogari și Lunca Cetățuiei, cumperi 70 de tramvaie și încă 100 de autobuze, faci 10 parcări supraterane și golești bulevardele, faci Sală Polivalentă de 10.000 de locuri. 20 de ani am plăti o rată de 17 milioane de euro/an. Acum, acești bani se duc pe experimente nereușite sau pur și simplu nu sunt cheltuiți, rămânând an de an cu excedent de 10 milioane de euro la investiții. Dacă nu aplicăm imediat aceste planuri, Iașul nu se va putea dezvolta. Tot ce vedem acum este o stagnare cronică, mascată de propagandă. Lista de soluții este doar o propunere, dezbaterea putând fixa 20 de obiective în valoare de 500 milioane de euro.

Peste 300 de milioane de euro ar putea împrumuta, aproape instantaneu, Primăria Iași pentru a moderniza orașul. Un credit pe 20 de ani ar aduce o rată anuală de 17-18 milioane de euro. Dar cele 300 de milioane de euro, investite rapid, în maxim 4-5 ani, ar putea schimba radical Iașul și calitatea vieții urbane.

Proiectul trebuia depus în ianuarie 2018 și nici acum nu e gata. Axa a rămas încă deschisă, dar se pierd ani în neștire care compromit viitorul Aeroportului. Banii sunt necesari noii platforme pentru Aerostar și pentru gararea avioanelor, trebuind terminată în septembrie 2019. Misiune imposibilă! Alți bani puteau fi folosiți pentru unirea celor trei terminale într-unul singur, mult mai mare. „În doi ani, acest proiect putea fi gata”, spun specialiștii din interiorul aerogării. Alte orașe au luat deja banii și i-au și cheltuit. Directorul Bulgariu pierde cursele externe una după alta, 2018 vine cu un profit mai mic decât în 2017 și e tratat de partenerii străini ca un „Dăncilă” al Iașului, pentru că nu știe engleză, limba internațională a aviației. Totuși, e plătit cu mii de euro lunar.

Pentru Aeroportul Iași nu mai este timp. Pe o piață atât de dinamică, concurența nu iartă. Specialiștii spun că dezvoltarea aeroporturilor din imediata apropiere – Bacău și Suceava – sunt o lovitură grea, în condițiile în care proiectele prioritare ale Iașului au stagnat.
Cel mai important exemplu, spun angajați ai Aeroportului Iași, este întârzierea cu mai mult de un an a extinderii platformei pentru avioane, dar și investițiile într-un terminal nou, mare, care să le cuprindă pe cele 3 existente.

Proiectul trebuia depus în ianuarie 2018 și nici acum nu e gata. Axa a rămas încă deschisă, dar se pierd ani în neștire care compromit viitorul Aeroportului. Banii sunt necesari noii platforme pentru Aerostar și pentru gararea avioanelor, trebuind terminată în septembrie 2019. Misiune imposibilă! Alți bani puteau fi folosiți pentru unirea celor trei terminale într-unul singur, mult mai mare. „În doi ani, acest proiect putea fi gata”, spun specialiștii din interiorul aerogării. Alte orașe au luat deja banii și i-au și cheltuit. Directorul Bulgariu pierde cursele externe una după alta, 2018 vine cu un profit mai mic decât în 2017 și e tratat de partenerii străini ca un „Dăncilă” al Iașului, pentru că nu știe engleză, limba internațională a aviației. Totuși, e plătit cu mii de euro lunar.

Pentru Aeroportul Iași nu mai este timp. Pe o piață atât de dinamică, concurența nu iartă. Specialiștii spun că dezvoltarea aeroporturilor din imediata apropiere – Bacău și Suceava – sunt o lovitură grea, în condițiile în care proiectele prioritare ale Iașului au stagnat.
Cel mai important exemplu, spun angajați ai Aeroportului Iași, este întârzierea cu mai mult de un an a extinderii platformei pentru avioane, dar și investițiile într-un terminal nou, mare, care să le cuprindă pe cele 3 existente.