Dependența de jocuri de noroc afectează cel mai mult pe cei cu venituri mici, nu pe cei bogați. Fenomenul lasă fără venituri familiile care trăiesc dintr-un salariu fix, la limita subzistenței
Jucătorii aleargă după o himeră despre care cred că este foarte aproape
REPORTER DE IAȘI a făcut o incursiune în câteva săli de jocuri din oraș pentru a vedea ce se află, de fapt, la interior. Ieșenii s-au obișnuit deja cu imaginea lor sau a caselor de pariuri apărute în toate cartierele orașului. Sunt fixate strategic, în cartierele aglomerate sau în zonele studențești și cu trafic mare, la distanță optimă de clienții lor.
Exemplu concret: Nicolina, între Biserica „Sf. Tereza” și intersecția Selgros, pe o distanță de 600 de metri, sunt 4 săli de jocuri (câte două pe fiecare parte) și o casă de pariuri.
Și felul în care sunt aranjate arată o rețetă de marketing minuțioasă, cu atenție la fiecare detaliu: lumini colorate la exterior, reclame luminoase menite să sară în ochi și să atragă oameni precum gâzele la lampă. În interior, atmosferă întunecată, cu lumini led colorate pe tavan. Pe jos, mochetă colorată care să dea o senzație premium, ca în cazinourile de la Monte Carlo.
Aparatele sunt luminoase, au culorii vii și sunete puternice. Poker, jocuri cu fructe, chiar și ruletă digitală. Nu lipsește barul, iar locațiile oferă gratuit băuturi jucătorilor. De altfel, psihiatrii spun că dependența de jocuri este adesea asociată cu dependența de alcool.
„Luminile, atmosfera obscură, folia neagră de pe geamuri fac ca jucătorul să nu mai perceapă trecerea timpului, dacă este noapte sau zi. Totul este gândit pentru ceea ce numim noi near miss>: senzația că ești foarte aproape de a câștiga. Pe ecran ruleaz[ câțiva de 7, apoi apare și un altul care ți-ar aduce câștig mare, dar trece. Totul acompaniat de un sunet specific, de câștig. Și continui să vânezi această himeră. Este o capcană, nu câștigă nimeni. Doar declanșează în creier aceeași reacție ca la consumul de droguri, se eliberează aceleași substanțe, ești fericit, chiar dacă ai pierdut”, spune medicul psihiatru Ovidiu Alexinschi, de la Institutul de Psihiatrie Socola și clinica No Addict.
Las Vegas în cel mai mare campus universitar din Iași: atât pot gândi cei care conduc orașul
Negarea dependenței: „Vin o dată la câteva zile”
În toate spațiile, încă de la primul pas, dincolo de geamurile negre, o angajată apare prompt la ușă, pentru a-l îndruma pe nefericit către cel mai bun aparat. Alt numitor comun al sălilor vizitate: te întâmpină fete foarte tinere și drăguțe. La ora 14.00 sunt 7-8 jucători în fiecare sală.
În mod ciudat, profilul jucătorilor nu este cel anticipat, adică oameni săraci care să spere la o lovitură ce le poate schimba viața. Unul dintre ei pare IT-ist, are părul lung și este foarte tânăr. În mâna stângă ține câteva bancnote de 100 de lei, cu dreapta lovește butoanele.
O cheamă pe supraveghetoare, îi cere o băutură. Pentru jucători e gratis, dar el îi lasă 10 lei. La un alt aparat trăiește intens senzațiile jocului un angajat al unei firme din București, aflat în delegație la Iași. De neînțeles cum a nimerit tocmai într-o sală de jocuri din Nicolina. Este prins în capcana imaginii din fața lui, dar totuși are și ceva chef de vorbă, pentru că s-a mai destins. I-a intrat ceva de câteva sute de lei și o cheamă pe supraveghetoare să-i fotografieze ecranul.
„Nu sunt dependent, clar. Mai joc uneori, la câteva zile, dar nu sume fabuloase. Mai pierd, mai câștig, nu am făcut un calcul. Nu sunt dintre cei care speră să-și recâștige banii băgați”, spune el.
Într-o discuție purtată în fața sălii de jocuri, spune că îl cheamă Ovidiu. Numele de familie nu-l dă, pentru că familia nu știe că mai trece pe la săli și se teme să nu afle.
În realitate, doar neagă faptul că ar fi dependent, spune specialiștii. „Cât timp apare această nevoie de a intra în sală, este clar: dependență”, explică un psihiatru. Din partea fetelor angajate, comunicarea este minimă: „Nu ținem evidența celor care pierd aici, nu știm cât joacă fiecare. Nu suntem responsabile pentru că își pierd banii”.
Dr. Ovidiu Alexinschi, de la Institutul Socola, spune că numărul depedenților a crescut exponențial: „Înainte era unul la câteva luni, acum am un pacient zilnic”
Campus universitar plin de păcănele
Nu doar în Nicolina sunt multe săli de jocuri. Conform Google Maps, în tot Iașul ar fi listate 36. Cifra este mai mare, multe nefiind indexate. În Tudor Vladimirescu, într-un cerc cu diametrul de 150 de metri există 3 săli uriașe. Doar una apare în aplicația Maps. Sunt peste 100 de săli de jocuri în tot Iașul. La o medie de 10 aparate pe locație, înseamnă un dispozitiv la fiecare 300 de locuitori.
„Am observat că sunt foarte multe, mai ales după 2021. M-a îngrozit cum au răsărit peste tot, este o dramă că se permite existența acestor locuri”, spune medicul Alexinschi.
Cea mai mare concentrație este în zone cu tranzit mare: la Gară și în Tudor Vladimirescu, aproape de studenții de la Universitatea Tehnică. Conform datelor despre firmele cu domeniul „jocuri de noroc”, în județul Iași sunt înregistrate cu sediu social 37 de firme (locul 9 în țară, după București, Ilfov, Constanța, Argeș, Cluj, Timiș, Dolj și Bihor). Dintre acestea, 20 sunt active și au cifră de afaceri.
Un întreg parter de bloc din Nicolina, transformat în cazino. Pe tot bulevardul nu vezi decât păcănele, case de amanet și farmacii. Ți se face rău și vinzi tot
Profiturile declarate s-au triplat în ultimul an
Totuși, numărul nu reflectă realitatea, pentru că sunt companii din alte județe care și-au făcut puncte de lucru la Iași. Spre exemplu, casele de pariuri dețin și aparate de joc, sunt apărute peste tot, dar reprezintă puncte de lucru ale unor companii naționale sau internaționale, înregistrate cu sediul social în alte județe ale țării.
Piața firmelor care au sediul în Iași este de 240 de milioane de lei, iar profitul cumulat este de 28,4 milioane de lei pentru 2022. A fost un reviriment, pentru că perioada anului 2020 a reprezentat jumătate din cifra de afaceri atinsă anul trecut.
Exemplu: Eurogames LTD SRL, societatea cu cea mai mare cifră de afaceri din domeniu (40 de milioane de lei în 2022), avusese cu doi ani înainte venituri de 23 de milioane de lei și profit la o treime față de cel de acum: 800.000 de lei în 2020 și 2,9 milioane de lei în 2022.
Sălile de jocuri din Tudor Vladimirescu încearcă să-i atragă pe cei 15.000 de studenți cazați aici. Fenomenul e protejat de autorități
Specialiștii: gamingul este cocaină digitală
Medicii definesc dependența de jocuri de noroc drept „tulburare legată de controlul impulsurilor. Adică persoana nu poate rezista impulsului de a juca. Devine conștientă de consecințele negative asupra sa, a familiei, asupra serviciului sau a bugetului, dar nu se poate opri”.
„Am pacienți cu povești tulburătoare. Două exemple sunt dramatice, amândouă vin dinspre categoria oamenilor cu situație materială bună sau foarte bună, cu afaceri, cu familii. Unul dintre ei a pierdut absolut tot, vorbim de bani mulți: casă, mașini, afaceri, tot. A rămas fără familie, fără copii, fără absolut nimic. Este pe drumuri, la propriu.
Al doilea este cazul unui om care a avut o recădere, dupăce s-a lăsat câțiva ani. Recăderile sunt mai grave decât dependența inițială. Are venituri pe doi ani cam de 100,000 de euro. Ei, numai în ultimele două luni a pierdut acești 100,000 de euro în săli de jocuri. Nu a spus nimic familiei, nu știe cum s-o facă, este disperat”, a povestit medicul Ovidiu Alexischi.
El spune că sunt mai mulți dependenți de condiție medie, ascund familiilor problema dar nu reușesc să mai țină lucrurile sub control. Pierderile sunt tot mai mari. Și într-o zi totul se năruie.
