Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că Dumitru Dian Popescu, fost senator PNL de Gorj, a colaborat cu Securitatea comunistă, el fiind acuzat de CNSAS că l-a "turnat" pe un student străin aflat la studii în România.

Primarii din România sunt conduși, în cadrul Asociației Comunelor, de un președinte care a fost dovedit în instanță, definitiv, drept colaborator al Securității.

Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că şi-a văzut dosarul de la CNSAS şi apreciază că acesta este „spectaculos de plictisitor”.

A murit academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici, anunță pe Facebook Universitatea Ecologică. Stolnici avea 100 de ani. Academia Română l-a omagiat joi, 7 iulie, pe Constantin Bălăceanu-Stolnici, membru al Academiei și unul dintre cei mai prolifici turnători ai Securității – poliția secretă a regimului comunist, amintește G4Media.

Un document făcut public, săptămâna trecută, de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, arată multiplele legături ale episcopului Petru Gherghel cu Poliția Politică. Acesta a condus Episcopia Romano-Catolică din Iași între 1978 și 2019.

Gherghel îi suna pe ofițerii Securității pentru a le povesti detalii despre vizitele turiștilor și preoților străini, despre întâlnirile pe care le avea peste hotare cu înalți prelați catolici sau despre numirile de preoți în parohii.

Există indicii că Gherghel era folosit de Securitate pentru a influența decizii din Biserica Catolică. O informație arată că ieșeanul ar fi lucrat la infiltrarea unui preot-informator în Misiunea Catolică din Paris.

În iunie 1989, Gherghel i-a povestit infamului Constantin Ciurlău, șeful Securității la acel moment, conținutul unei discuții pe care o avusese anterior, la Vatican, cu Papa Ioan Paul al II-lea.

Legăturile dintre Gherghel cu Securitatea erau atât de strânse încât, în 1985, Gherghel le-a cerut securiștilor din Iași să-i recupereze permisul de conducere ridicat de milițienii din Dolj. Aceștia s-au executat.

În ciuda descoperirilor din trecutul lui Gherghel, Consiliul a decis că acesta nu a fost colaborator al Securității deoarece nu s-au îndeplinit, simultan, cele două condiții necesare: prin activitatea sa, episcopul a îngrădit drepturile omului, dar nu a denunțat activități potrivnice regimului totalitar.

Contactat de REPORTER, episcopul Gherghel a spus de mai multe ori, pe un ton împăciuitor: „Am lucrat pentru oameni. Noi am fost corecți. Am făcut tot ce este bun”.

Dezvăluirile despre omul-cheie în Episcopia din Iași timp de 41 de ani vin în contrast cu o tragedie din istoria catolicismului din Moldova: în 1951, aceeași Securitate l-a ucis pe Anton Durcovici, predecesor al lui Gherghel. Ironie a sorții, după 1989, episcopul-martir a fost beatificat la insistențele lui Gherghel.

Un document făcut public, săptămâna trecută, de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, arată multiplele legături ale episcopului Petru Gherghel cu Poliția Politică. Acesta a condus Episcopia Romano-Catolică din Iași între 1978 și 2019.

Gherghel îi suna pe ofițerii Securității pentru a le povesti detalii despre vizitele turiștilor și preoților străini, despre întâlnirile pe care le avea peste hotare cu înalți prelați catolici sau despre numirile de preoți în parohii.

Există indicii că Gherghel era folosit de Securitate pentru a influența decizii din Biserica Catolică. O informație arată că ieșeanul ar fi lucrat la infiltrarea unui preot-informator în Misiunea Catolică din Paris.

În iunie 1989, Gherghel i-a povestit infamului Constantin Ciurlău, șeful Securității la acel moment, conținutul unei discuții pe care o avusese anterior, la Vatican, cu Papa Ioan Paul al II-lea.

Legăturile dintre Gherghel cu Securitatea erau atât de strânse încât, în 1985, Gherghel le-a cerut securiștilor din Iași să-i recupereze permisul de conducere ridicat de milițienii din Dolj. Aceștia s-au executat.

În ciuda descoperirilor din trecutul lui Gherghel, Consiliul a decis că acesta nu a fost colaborator al Securității deoarece nu s-au îndeplinit, simultan, cele două condiții necesare: prin activitatea sa, episcopul a îngrădit drepturile omului, dar nu a denunțat activități potrivnice regimului totalitar.

Contactat de REPORTER, episcopul Gherghel a spus de mai multe ori, pe un ton împăciuitor: „Am lucrat pentru oameni. Noi am fost corecți. Am făcut tot ce este bun”.

Dezvăluirile despre omul-cheie în Episcopia din Iași timp de 41 de ani vin în contrast cu o tragedie din istoria catolicismului din Moldova: în 1951, aceeași Securitate l-a ucis pe Anton Durcovici, predecesor al lui Gherghel. Ironie a sorții, după 1989, episcopul-martir a fost beatificat la insistențele lui Gherghel.

Departe de ochii opiniei publice, instanțele din București admit, una după alta, acțiunile depuse de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) cu scopul de a stabili persoanele care au încălcat drepturile omului înainte de 1989, în timpul dictaturii comuniste.

Este vorba de foști securiști, odată zbiri care provocau groază în jurul lor, și turnători din rândul populației civile. Uneori, documentarea cazurilor ajunge la fapte petrecute cu peste 60 de ani în urmă. Printre pârâți, bătrânei pașnici din Iași care, în timpul judecății, fie tac, fie se apără cu argumente de genul „mi-am apărat țara” și „am executat un ordin de serviciu”.

Departe de ochii opiniei publice, instanțele din București admit, una după alta, acțiunile depuse de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) cu scopul de a stabili persoanele care au încălcat drepturile omului înainte de 1989, în timpul dictaturii comuniste.

Este vorba de foști securiști, odată zbiri care provocau groază în jurul lor, și turnători din rândul populației civile. Uneori, documentarea cazurilor ajunge la fapte petrecute cu peste 60 de ani în urmă. Printre pârâți, bătrânei pașnici din Iași care, în timpul judecății, fie tac, fie se apără cu argumente de genul „mi-am apărat țara” și „am executat un ordin de serviciu”.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis definitiv, miercuri, că fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii anunţă reluarea procedurilor de declasificare şi transfer al dosarelor create de fosta Securitate, urmând ca SRI să-i predea aproximativ 2.900.000 de înregistrări, 49.000 de dosare de cadre pe suport hârtie, precum şi 6.000.000 de fişe.