„Instanţa nu poate să nu observe lipsa de coerenţă, precum şi modul extrem de greoi de lucru al autorităţii publice locale”, a scris, luna trecută, într-o sentință, un judecător de la Tribunal.
Fragmentul apare în motivarea unei decizii în care magistratul a obligat Consiliul Local Iași să analizeze un Plan Urbanistic Zonal, să dea o soluție - fie de adoptare, fie de respingere, și să achite daune morale de 10.000 de lei către un bărbat care s-a plâns că, timp de cinci ani, nu i-a fost aprobat acest Plan pentru a-și construi o casă în Tătărași.
Tot în septembrie, aceeași instanță l-a obligat pe Primarul Municipiului Iași să semneze autorizația de extindere a unei locuințe. Exasperați, proprietarii s-au adresat instanței pentru a obține documentul după ce depuseseră cererea pentru autorizație în iulie 2020.
Lista pretențiilor
La începutul acestui an, ieșeanul Alin Andrei Timofte a depus la Tribunal o acțiune în care a chemat la bară Consiliul Local al Municipiului Iaşi şi Municipiul Iaşi prin Primar Chirica Mihai, Primar al Municipiului Iaşi, pe Ionașcu Denisa Liliana, Secretar al Municipiului Iaşi, Mocanu Raluca Andreea, fost Arhitect-Şef al Municipiului Iaşi, Mustiaţă Alexandru Florin, actual Arhitect-Şef al Municipiului Iaşi şi pe Lupu Petronela Mihaela, inspector la Biroul de Dezvoltare Urbană.
El a solicitat magistraților să oblige Consiliul Local al Municipiului Iași să analizeze documentaţia de urbanism pe care a depus-o la municipalitate în vederea obținerii unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) conform unui Certificat de urbanism din 2018 şi să emită o hotărâre motivată în acest sens.
De asemenea, reclamantul a mai cerut ca toate pârâtele, în solidar, să îi plătească daune pentru întârzierea nejustificată manifestată în analiza documentaţiei de PUZ: 100 lei/zi, față de termenul legal de soluţionare al cererii de analiză PUZ și până la emiterea și comunicarea Hotărârii de Consiliu Local, precum și daune morale în cuantum de 50.000 lei.
Greșeală într-un certificat de urbanism
În motivarea cererilor sale, Timofte a relatat, în detaliu, saga birocratică prin care a trecut. Primul pas: în urma unei cereri din 15 iunie 2018, peste 10 zile a primit Certificat de urbanism, document care conținea actele ce îi erau necesare pentru a depune documentația în vederea adoptării unui Plan Urbanistic Zonal pentru un teren de 371 de metri pătrați de pe strada Ciric, teren pe care se află o casă veche și pe care dorește să își construiască una nouă, cu regim de înălțime P plus 1.
La data de 20 septembrie 2019, Direcţia de Arhitectură şi Urbanism a emis Avizul de oportunitate pentru elaborarea Planului Urbanistic Zonal.
În martie 2021, Timofte a primit alt certificat de urbanism, dar o lună mai târziu, Direcţia Arhitectură şi Urbanism-Serviciul Autorizare Construcţii i-a transmis că terenul său „nu a fost studiat prin HCL 371/30.09.2021, cum din eroare s-a notat în certificatul de urbanism, amplasamentul acestuia fiind încadrat conform PUG într-un culoar ce nu are reglementări urbanistice”.
Sediul Tribunalului Iași
În condițiile în care a depus actele solicitate, documentația a intrat în dezbatere publică de-abia pe 24 mai 2021. La acea dată, în cadrul dezbaterii s-au prezentat terţe persoane interesate ce au invocat obiecţii privind proiectul şi au depus sesizări. Acestea, conform procedurii, au fost comunicate beneficiarului/proiectantului în scopul lămuririi chestiunilor reclamate. După ce s-a primit răspuns de la iniţiator, s-a procedat la transmiterea acestuia de îndata către vecinul interesat și, în final, s-a întocmit, în decembrie 2021, raportul de informare și consultare a publicului, pas vital spre ordinea de zi a Consiliului Local.
În ceea ce părea finalul, proiectul acestui PUZ a fost înscris pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu Local din data de 28 aprilie 2022. Surpriză, însă: primarul l-a retras în vederea reanalizării legalităţii majorării coeficientului de utilizare a terenului.
Tam-nesam, i s-a cerut aviz de la CJ
După realizarea unor modificări, pe 13 mai 2022 documentaţia a fost retransmisă pentru analiză și retrimitere în plenul Consiliului Local Iași. Pe 20 mai, Secretariatul Consiliului Local a retrimis Direcției de Urbanism proiectul cu observația că acesta depăşește limita de maxim 20% a procentului de ocupare a terenului (POT).
În ianuarie 2023, Timofte a fost notificat cu privire la necesitatea avizării documentaţiei de către Consiliul Județean (CJ) Iași, motivat de faptul că amplasamentul se află în zonă de versant, lucru care nu îi fusese comunicat din 2018 și până atunci!
„Problematica depăşirii indicatorului de urbanism POT, necesitatea avizării documentaţiei de către autoritatea publică Judeţeană, sunt chestiuni ce au fost invocate urmare dezbaterii publice a proiectului de hotărâre ce au necesitat o analiză amplă, fiind cunoscute si de către iniţiatori, beneficiar al documentaţiei elaborată, însă acesta a persistat într-o documentaţie asupra cărora s-au ridicat obiecţii de nelegalitate fără a se conforma”, a transmis municipalitatea la instanță.
Cel mai recent demers al lui Timofte la Primărie a avut loc la data de 16 noiembrie 2022, când a semnalat întârzierea în analiza documentaţiei PUZ depusă şi solicita introducerea pe ordinea de zi și emiterea unei hotărâri de către Consiliul Local, fie de adoptare, fie de respingere. La această cerere, nu a primit niciun răspuns.
„Inadmisibilă o astfel de întârziere”
De la data primului demers, în iunie 2018 și până în prezent, Timofte a înregistrat peste 20 de petiţii și solicitări privind necesitatea de a se introduce pe ordinea de zi a Consiliului Local PUZ-ul său. În plus, a fost în audiențe la șefi din Primărie. Degeaba.
„A mai arătat reclamantul şi faptul că a depus toate înscrisurile care îi incumbau ca solicitant/beneficiar al PUZ și că s-au parcurs deja etapele legale prealabile punerii în discuţie a propunerii de PUZ în şedinţa Consiliului Local ca și organ legal îndrituit la analiza și emiterea hotărârilor în acest domeniu, fiind inadmisibilă o astfel de întârziere din partea organismelor locale care ar trebui sa fie garanţi ai legii și ai aplicării ei și susţinători ai dezvoltării urbanistice locale, precum și lipsa de răspuns din partea acestei instituţii”, a conchis Timofte la proces.
Schiță din dosarul PUZ întocmit de Timofte
Legea stabilește, în mod imperativ, în sarcina autorităţii locale responsabile, ca în termen de maximum 45 de zile de la finalizarea dezbaterii publice şi înaintarea expunerii de motive elaborate de primar şi a raportului de specialitate elaborat de către arhitectul-şef, Consiliul Local să emită o hotărâre prin care aprobă sau respinge proiectul.
Timofte a adăugat că, în speţă, este vorba despre un subiectivism cu privire la cererea sa, având în vedere că, în 2021, unui vecin al său i s-a aprobat un PUZ pentru construire locuinţa individuală prin demolare construcţii existente, iar în 2022 i s-a emis și autorizaţia de construire pentru acelaşi teren.
„Modalitatea de lucru, lipsită de coerenţă şi de transparenţă”
Analizând actele, completul de judecată a făcut un rechizitoriu al situației: „Față de toate considerentele sus-expuse, instanţa nu poate să nu observe lipsa de coerenţă, precum şi modul extrem de greoi de lucru al autorităţii publice locale în soluţionarea cererii reclamantului privind elaborarea PUZ, în sensul că acestea nu au identificat presupusele neregularităţi ale documentaţiei depuse de reclamant în mod unitar, apreciind iniţial că această documentaţie este completă, ajungându-se până la înscrierea pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local a proiectului de hotărâre privind pe reclamant, ulterior acesta fiind scos de pe ordinea de zi fără a fi clar motivul pentru care s-a procedat în această manieră, pentru ca apoi să se tergiverseze soluţionarea cererii prin invocarea unor alte neregularităţi, constând fie în lipsa acordului vecinului de la nord, fie în depăşirea POT prevăzut în certificatul de urbanism, fie în lipsa avizului Consiliului Județean, având în vedere situarea terenului reclamantului într-o zonă de versanţi, ajungându-se, în cele din urmă, la susţinerea autorităţii locale în sensul că terenul nu ar fi situat în UTR-ul menţionat în certificatul de urbanism şi în documentaţie, ci amplasamentul acestuia s-ar încadra conform PUG într-un culoar ce nu are reglementări urbanistice, comunicându-i-se reclamantului în cele din urmă, la nivelul anului 2023, că este necesară formularea de către acesta a unei noi cereri de emitere a unui certificat de urbanism, cu încadrarea în unitatea teritorială corectă.”
„(...) instanţa nu poate să fie de acord cu modalitatea de lucru a autorităţii publice locale, lipsită de coerenţă şi de transparenţă”, se mai scrie în decizia completului de judecată.
„Prejudiciu moral care dă dreptul la despăgubiri”
Drept urmare, Tribunalul a decis să oblige Consiliul Local Iași să analizeze PUZ-ul și, prin hotărâre a plenului, fie să îl aprobe, fie să îl respingă, cu arătarea motivelor pentru care cererea nu a putut fi soluţionată favorabil, creând, astfel, reclamantului, posibilitatea atacării actului administrativ prin care a fost respinsă cererea sa în faţa instanţei de contencios.
Referitor la daune, instanța a stablit să le admită doar pe cele morale, dar în cuantum de numai 10.000 de lei, care să fie achitați de Consiliul Local. Motivul: existența unei inacţiuni, a unei omisiuni a administraţiei de a acţiona în exercitarea competenţei legale: „(...) instanţa reţine că starea de incertitudine creată unei persoane prin inacţiunea autorităţii publice o perioadă lungă de timp reprezintă, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, un prejudiciu moral care dă dreptul la despăgubiri.”
Tot luna trecută, Tribunalul a dat dreptate și unui cuplu pe nume Maria și Gheorghe Ciornia care depusese în iulie 2020 la Primărie, fără succes, o cerere de eliberare a unei autorizații de construire pentru extinderea unei construcţii existente.
În ambele procese, Consiliul Local și Primarul Municipiului Iași au depus apeluri.
