Asul de mâneca lui Grădinariu
Pentru achiziția celor 1.000 de recipienți și pubele de gunoi, conducerea Salubris a lansat, toamna trecută, o procedură de selecție bugetată cu 5,1 milioane de lei. Criteriile de atribuire au avut ponderile: termen de garanție – 10%, termen de livrare – 20% și prețul – 70%. Au participat Grădinariu Import Export și Rud Florian Rieger. Cu o ofertă de 4.990.000 lei (aproximativ 1.000 euro de bucată, fără TVA) a câștigat firma Grădinariu. Cei de la Sibiu au avut un preț mai bun, însă au pierdut din cauza termenului de livrare.
În caietul de sarcini era maximum 30 de zile de la comandă, la fel au ofertat și ei, dar firma Grădinariu Import Export a licitat un termen de livrare mai mic - 10 zile. Producătorul de la care luau produsele ambele firme era o societate din Marea Britanie.
Ce spune pierzătorul
De ce nu au putut oferi cei de la Sibiu un termen de livrare mai bun, a explicat Geanina Ghințu, manager vânzări la firma Rud Florian Rieger. „La momentul respectiv, producătorul putea să trimită o cantitate limitată din aceste coșuri de gunoi pentru că intra direct în producție. Deci, nu existau pe stoc. Aveau o cantitate limitată de coșuri de gunoi pe care le puteau trimite pe săptămână”, a declarat Ghințu. În aceste condiții, sibienii nu au putut licita pentru o perioadă mai scurtă de livrare. „Ne-am încadrat în termenul de livrare respectiv (maximum 30 de zile – n.r.) doar că, cu cât îl dădeai mai mic, cu atât luai un punctaj mai mare. Firma cealaltă a dat un termen de livrare, se pare mai bun decât noi, și acolo a câștigat la punctaj”, a spus Geanina Ghințu.
Câștigătorul afirmă că a riscat
Dacă furnizorul era același, nu avea produse pe stoc, termenul de livrare era de maximum 30 de zile de la data plasării comenzii care putea fi și de 20 de bucați, dar, teoretic, și de 600 de unități, atunci cum de a ofertat Grădinariu Import Export livrare în maximum 10 zile? Andrei Grădinariu (asociat în firmă, deține 80% din părțile sociale) a afirmat: „Noi am făcut plăți, avans, firmei din Anglia anul trecut. Am produs pe stoc, ca să zic așa. Din ce îmi amintesc, chiar înainte (de semnarea contractului cu Salubris – n.r.) au fost doi colegi de-ai mei în Anglia, am plătit și am dat drumul la comandă chiar în octombrie, undeva, pe riscul nostru”.
Variabila „vreme proastă”
Pachetul de 1 milion de euro scos la licitație de firma de salubritate a Primăriei Iași a conținut, conform anunțului din sistemul de achiziții,
„RECIPIENTI 240 LITRI COLECTARE DESEURI”, plus transportul spre Iași. Cronologia achiziției, așa cum a fost comunicată de conducerea Salubris:
1) Contractul de furnizare a fost semnat în data de 6.11.2023;
2) Prima comandă a fost lansată în data de 19 februarie 2024, pentru o cantitate de 128 bucăți, livrată total în perioada 26 - 27 februarie;
3) O a doua comandă a fost în data de 5.03.2024, tot pentru 128 de bucăți, cu livrare totală în perioada 12 - 13 martie 2023;
4) În data de 14.03.2024 a mai fost emisă o comandă de 128 de bucăți cu estimare de livrare totală în perioada 24 - 25 martie.
Detalii suplimentare a oferit Cătălin Neculau, directorul Salubris: „De la momentul semnării contractului și până în luna ianuarie s-au purtat discuții și s-a finalizat grafica pentru inscripționare. În luna ianuarie s-a stabilit graficul de livrare, cu livrări eșalonate din cauza lipsei spațiului de depozitare la achizitor (Salubris – n.r.). Din cauza condițiilor meteo, prima comandă nu a putut fi emisă mai devreme de sfârșitul lunii februarie. Conform celor transmise de contractant, într-un tir încap un număr de 32 de coșuri. Prima comandă a fost de 128 de bucăți (4 tiruri x 32 de bucăți)”.
Așa arată în interior o astfel de pubelă din Marea Britanie
Rezumat: noiembrie 2023 – ianuarie 2024, adică de la semnarea contractului, furnizorul, Grădinariu Import Export, a mai câștigat două luni. Apoi, încă o lună și jumătate (stabilire grafic + vreme nefavorabilă). În al treilea rând, prima comandă, emisă pe 19 februarie 2024, a avut un lot de doar 128 bucăți din cele 1.000 solicitate prin contract. Din lipsă de spațiu, a spus directorul Neculau.
O ambiguitate decisivă
Dar toate aceste date calendaristice și precizări cu spațiul de depozitare sau lotizarea contractului nu au fost clare în caietul de sarcini. „Termenul de livrare va fi exprimat în zile calendaristice. Termenul de livrare maxim acceptat este de 30 de zile calendaristice de la comandă. Ofertele cu un termen de livrare mai mare decât cel solicitat vor fi declarate nefonforme”, este exprimarea lapidară din document.
Iar firma din Sibiu nu a avut îndrăzneala să ofere un termen de livrare mai mic pentru că nu știa nici când va plasa Salubris comanda, nici câte loturi vor fi și nici câte bucăți în fiecare dintre ele. Și, cu toate că aducea produsele la un preț mai bun, a pierdut pentru că a oferit termenul de livrare maxim.
Ambiguitatea din caietul de sarcini putea produce teoretic următoarea situație: semnarea contractului pe 6 noiembrie, plasarea comenzii pe 7 noiembrie, primul lot de 500 de bucăți. Or, firma din Sibiu știa că englezii nu au marfă pe stoc.
Scandal ajuns la DNA
În 2015, cei de la Grădinariu au fost implicați într-un scandal alături de Consiliul Județean Iași și o televiziune locală. Firma câştigase, în 2013, două contracte de furnizare în cadrul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID). Primul contract a fost de puţin peste 14 milioane de lei, fără TVA, iar cel de-al doilea, în valoare de 28,6 milioane de lei, fără TVA.
Ulterior, Grădinariu a încheiat mai multe contracte de publicitate cu câteva publicaţii locale prin care firma dorea să publice advertoriale şi machete cu reclame. Cel mai important contract a fost oferit postului de televiziune TeleM. Sumele plătite lunar către această televiziune erau de peste 67.000 lei, adică de aproape 15.000 euro. În schimb, televiziunea nu a furnizat societății niciun fel de material publicitar. În al doilea rând, potrivit unuia dintre contractele cu CJ Iași, firma Grădinariu se angajase să vândă 180.000 de pubele la prețuri mai mari decât cele cu care se comercializau obiecte similare în magazinele de bricolaj. Aceste contracte au făcut obiectul unor descinderi ale procurorilor DNA, însă nu s-au concretizat sub forma unor dosare.
