Cererea pe piața caselor a rămas la nivel mare în 2022, dar creșterea prețurilor la energie a generat un tipar nou de achiziționare a imobilelor. Sunt căutate acum casele eficiente energetic, proprietățile populare fiind cele cu un consum anual de energie redus. Clienții pun acum accent și pe sănătate, căutând imobile construite cu materiale prietenoase cu mediul.
Explozia prețurilor
În perioada pandemiei, între 2020 și 2021, timpul petrecut de oameni acasă s-a mărit mult și, odată cu el, consumul de energie. În același timp, costurile pentru facturi au crescut. astfel că oamenii caută acum tot mai mult proprietăți proiectate în spiritul eficienței energetice.
Între decembrie 2020 și aprilie 2022, prețul gazului natural a crescut de la 0,16 lei/kWh la 0,28 lei/kWh. iar Europa, aflată în pragul unei crize energetice, a început subvenționarea montării panourilor solare, pentru încălzirea cu ajutorul energiei electrice. Concomitent, unele țări au început luarea unor măsuri pentru limitarea consumului de energie din rețea: un prim pas l-au făcut Grecia și Spania, care au interzis utilizarea aerului condiționat în instituțiile de stat, iar în Germania, Austria și Belgia sunt campanii de presă în care populația este incurajată să economisească energia prin coborârea termostatului de ambient la 19 grade.
Italia, Germania și Elveția au început investiții masive în producția de bioetanol, câmpuri de panouri fotovoltaice și de turbine eoliene, construirea unor noi hidrocentrale, căutând surse de energie alternativă.
În România, prețul energiei electrice a fost scăzut scăzut prin plafonare, valabilă până în martie 2023. În iunie 2021, un kWh era 0,33 lei, în martie 2022 era 0,27 lei, dar previziunile sunt că, după martie 2023, va fi între 0,65 și 0,80 lei/kwh.
O Casă Pasivă înseamnă o revoluție, consumând doar 15 kwh/mp/an, față de o clădire obișnuită care consumă 250-400 kwh/mp/an. Investiția în achiziția casei se amortizează prin facturile foarte mici la energie
Casele pasive consumă o mică parte din energia unei case clasice
Conform calculelor specialiștilor, o casă pasivă proiectată și executată bine are un consum foarte redus de energie: mai puțin de 15 kWh/mp/an, în comparație cu 250 – 400 kWh/mp/an, cât este necesarul unei case clasice pentru apă caldă, căldură și răcire. Calculul are în vedere toate detaliile legate de eficiența energetică a unei case pasive: izolația, tâmplăria, sistemul de încălzire (pompe de căldură) și sistemul de producere a energiei electrice (panouri solare).
În Iași, un proiect inovator, cu case pasive, este Cartierul Austriac, iar dezvoltatorul spune că, deși a fost conceput în perioada în care energia nu era o mare problemă, a anticipat această povară pe bugetul familiilor din România.
„Proiectul Cartierul Austriac a fost conceput ca o alternativă verde la construcțiile convenționale,într-o perioadă în care energia consumată de o casă nu era o povară financiară pentru proprietar. Vremurile s-au schimbat foarte mult, Cartierul Austriac a devenit un proiect care a anticipat criza energetică și care oferă și soluția la aceasta”, explică avocatul Codrin Andonie, dezvoltatorul Cartierului Austriac.
Acesta spune că, atât timp cât Guvernul nu face nimic concret pentru ca populația să conștientizeze situația reală a costurilor de energie după 2023, românii se vor confrunta cu un dezastru financiar la nivelul bugetului fiecărei familii, din cauza facturilor. „Eficiența energetică a caselor din Cartierul Austriac înseamnă eficiență financiară și confort sporit. Pandemia și războiul din Ucraina au acutizat problema încălzirii și răcirii locuințelor atât din punct de vedere financiar, cât și ecologic”, a mai precizat Andoniu.
Cartierul Austriac se află în Horlești-Rediu, la 15 km de Palas, într-un cadru natural de vis, care include un parc dendrologic de 1,8 ha
Principiul caselor pasive
Ideea care stă la baza conceptului de casă pasivă este reducerea necesarului de energie, printr-o construcție compactă și foarte bine izolată, în care sunt montate tehnologii moderne. Pentru îndeplinirea standardului de casă pasivă, o locuință trebuie să aibă un necesar de energie mai mic de 15 kWh/mp/an. Este de peste 10 ori mai puțin decât o casă clasică. În prezent există mii de case pasive în toată Europa, cele mai multe în Germania, Austria, Suedia și Elveția. În România sunt o raritate.
La baza unei case pasive stă o structură compactă, care nu permite formarea punților termice (pierderi de energie), dublată de o izolație atât de bună încât, teoretic, nici nu este nevoie de un sistem de încălzire propriu. Izolația este de două ori mai groasă decât în cazul unei case tradiționale.
Sistemul de pompă de căldură dintr-o casă pasivă asigură căldura necesară. Este dublat de un sistem de ventilație care preia aerul din mediul exterior, îl introduce într-un sistem de încălzire, unde se întâlnește cu cel care iese (câștigând astfel câteva grade), după care intră într-un compresor de căldură care îl aduce la temperatura dorită de proprietar. Acest sistem de ventilație asigură aerul curat și cald pentru toată casa, fără a mai fi nevoie de deschiderea ferestrelor.
Ferestrele au un rol important în realizarea unei case pasive: sunt dotate cu trei foi din sticla și ajută la încălzire iarna, dar fără a face efect de seră vara.
Costurile unei case pasive depășesc costurile unei case tradiționale, dar banii sunt recuperați din diferențele mari ale prețurilor la facturi, pe toată durata existenței.
În cazul caselor din Cartierul Austriac, valoarea facturilor este la minim datorită instalării panourilor fotovoltaice.
AFLĂ MAI MULTE PE www.cartierulaustriaciasi.ro
