Imaginați-vă că un hoț primește din partea judecătorilor o sentință definitivă de condamnare, iar Poliția apelează la o cale extraordinară de atac în instanță, pentru a-l salva. Înlocuiți „Poliția” cu „Primăria Municipiului Iași” și aflați că instituția din urmă procedează exact la fel în cazul a trei societăți comerciale și a unor persoane fizice care au încălcat flagrant autorizațiile de construcție eliberate de Serviciul de Urbanism.
Municipalitatea, aliata Mafiei imobiliare
În trei dintre aceste dosare, deși încălcările legii erau evidente și constatate de Prefectură, Inspectoratul în Construcții sau judecători în primă instanță, Primăria Iași a depus apel în rând cu dezvoltatorii prinși cu ocaua mică.
Într-unul dintre aceste cazuri, la doi ani după ce Curtea de Apel a decis anularea definitivă a autorizației de construire, municipalitatea a aprobat intrarea în legalitate a celor prinși de judecători cu un noian de ilegalități.
Într-un al patrulea dosar, cu un Departament Juridic copleșit de lucrări, Primăria a apelat la o cale extraordinară de atac, trimisă pe fax în ultima zi, cu trei minute înainte de încheierea programului. Aceasta după ce instanța stabilise, prin sentință definitivă, că firma pentru care Primăria făcea atâtea eforturi încălcase autorizația.
Concluzia: vecinii afectați de ilegalități, Prefectura, Inspectoratul în Construcții, judecătorii și Primăria Municipiului Iași nu sunt de aceeași parte în încercarea de a-i sancționa pe dezvoltatorii care nu respectă autorizațiile de construire. În mod paradoxal, instituția condusă de Mihai Chirica a alese în aceste patru situații să se situeze de partea celor care încalcă legea.
De menționat că toate cele patru dosare au avut ca punct de plecare petițiile unor ieșeni simpli, afectați de neregulile urbanistice săvârșite de cele trei societățiși de trei persoane fizice în vecinătatea caselor lor.
Cazul 1: Un subsol ilegal din Copou
În martie 2021, o familie pe nume Diaconu care locuiește în Copou, lângă Spitalul Parhon, a obținut, printr-o sentință definitivă, anularea unei autorizații de construcție eliberată pe numele Romanec Medical SRL, o societate cu profil medical aflată în imediata vecinătate a casei reclamanților.
Aceștia s-au plâns că societatea amenajase ilegal un subsol în cadrul clinicii. Judecătorii au decis că firma încălcase legea în două privințe: nu avea acordul reclamantei cu privire la realizarea lucrărilor autorizate, în calitate sa de proprietar vecin, și există o neconcordanță între proiectul tehnic și autorizația emisă în baza acestuia.
Ce a urmat: o sentință definitivă mai poate fi atacată printr-o cale extraordinară de atac (revizuire, contestație în anulare) în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a soluției. În cazul acesta, data-limită era 12 aprilie 2021. La această dată, la ora 15.57, Primăria a trimis instanței, prin fax, cerere de revizuire. Una întocmită în grabă, fără nici un temei.
Ulterior, în sentința din acest dosar de revizuire, care a fost respins pe motiv de inadmisibilitate, judecătorul a menționat că juriștii din Primărie și-au construit argumentația aducând în discuție o sentință dintr-un alt dosar care nu avea nici o legătură cu cel terminat în martie 2021.
„Nu se confundă autorizația de construire, ce se emite de Primar, cu autorizația dată de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare în vedere amplasării echipamentului de radioterapie, așa cum pare a sugera revizuentul”, a scris magistratul în decizie. Această intervenție fără temei a costat Primăria Municipiului Iași 2.500 de lei cheltuieli de judecată care au trebuit plătite familiei Diaconu.
Cazul 2: Blocul ilegal din Tătărași
În urmă cu câțiva ani, firma Sitera Development SRL Bacău a construit în Tătărași un imobil. Primăria autorizase aici, în 2013, ca societatea să construiască două apartamente. Firma a construit 14. Un vecin pe nume Florin Ioan Popa a dat în judecată Primăria Iași și dezvoltatorul, cerând anularea autorizației de construcție.
Blocul construit de Radu Băcăoanu, patronul Sitera Development
În mod normal, Primăria ar fi trebuit să facă acest lucru, dar, surpriză: pârâții – ditamai instituția și dezvoltatorul imobiliar – au făcut alianță și s-au opus din răsputeri cererii lui Popa. Paradoxal, un cetățean se lupta cu Primăria pentru a-i demonstra că o firmă a încălcat legea construcțiilor, fapt evident.
Popa a câștigat procesul, în primă instanță, dar decizia a fost atacată și dosarul a ajuns, prin strămutare, la Curtea de Apel Bacău. În 2016, prin sentință definitivă, această instanță a anulat autorizația de construire emisă în 2013 de Primărie pentru Sitera.
Ulterior, clădirea a rămas în picioare, așa că Popa a chemat din nou la bară Primăria și a cerut judecătorilor să o oblige la semnarea unei autorizații de demolare pentru clădirea ridicată ilegal – lucru certificat de o decizie definitivă. În acest proces, Primăria a cerut respingerea acțiunii lui Popa, iar în vara acestui an Tribunalul Iași i-a respins acțiunea acestuia. Mai mult, magistratul a dispus ca Popa să îi plătească firmei Sitera Development SRL aproape 19.000 de lei cheltuieli de judecată.
Cazul 3: Clădirea din Alexandru
În 2020, Instituția Prefectului a cerut, la Tribunal, anularea unei autorizații de construcție pe care Primăria Iași a eliberat-o, în 2019, pentru societatea Familial Restaurant SRL. Reclamantul a descoperit, la sesizarea vecinilor și cu ajutorul specialiștilor de la Inspectoratul de Stat în Construcții, că firma obținuse autorizare pentru „Amplasare firmă luminoasă şi extindere spaţiu comercial existent pe teren proprietate”, dar, în fapt, clădirea avea locuri de parcare care, în acte, figurau în curtea Bisericii Sf. Nectarie, a fost ridicată la o distanță de doar doi metri față de un bloc de locuințe, iar intervențiile la structura de rezistență au fost realizate fără acordul vecinilor. În plus, existau indicii că restaurantul devenise bloc de locuințe.
La instanță, judecătorii au dat dreptate Prefecturii și, în aprilie 2021, au anulat autorizația de construire. Alături de patronul societății Familial Restaurant, a depus recurs și Primăria Municipiului Iași, iar în septembrie, Curtea de Apel a trimis dosarul la rejudecare, la prima instanță.
Între timp, societatea pârâtă a fost radiată de patron de la Registrul Comerțului așa că Municipalitatea se luptă prin instanțe pentru o societate care nu mai există.
Cazul 4: Iar Copou, iar un bloc ilegal
În decembrie 2019, Curtea de Apel Iași a anulat, prin sentință definitivă, o autorizație de construire din 2017, eliberată pe numele lui Petru și Deliei Nicolata Abătăcesei și a lui Ioan Alexandru Amarie. Aceștia intenționau să ridice un bloc în Copou, pe Bd. Carol I nr. 40-42.
S-a ajuns aici după ce vecinii au sesizat Prefectura și Inspectoratul de Stat în Construcții legat de mai multe ilegalități comise de dezvoltatori. În final, judecătorii au stabilit că imobilul avea două nivele în plus, că din acte era imposibil să se verifice aspectului referitor la asigurarea numărului de locuri de parcare, că numărul de apartamente crescuse ilegal de la 20 la 25 și că imobilul nu deținea avize de la Agenția pentru Protecția Mediului, de protecție civilă și securitate la incendiu.
După ce Tribunalul a decis, pe fond, anularea autorizației, Primăria a depus apel (foto jos) și a apărat acerb ilegalitățile dezvoltatorilor.
Pentru a masca faptul că aceștia au încălcat reglementările urbanistice, Primăria a susținut că le-a aprobat modificările ulterior eliberării autorizației de construire, în cadrul unei întâlniri pe care cei de la Urbanism au avut-o cu Abătăcesei și Amariei la ”audiențele cu cetățenii”!
În motivarea sentinței, judecătorii au menționat că „afirmațiile referitoare la completarea documentației tehnice în timpul programului de audiență, în afara faptului că sunt incompatibile cu dispozițiile legale ce reglementează procedura de eliberare a autorizației de construire, sunt în contradicție cu faptul că în altă situație s-a urmat o procedură scrisă. (...) Împrejurarea că revizuirea propunerii tehnice inițiale ar fi fost solicitată în cadrul programului de audiențe cu cetățenii, că data depunerii propunerii tehnice revizuite ar fi fost ori că în fiecare săptămână se organizează program de audiențe cu cetățenii, în care se solicită lămuriri, clarificări la solicitările înregistrate în cadrul compartimentului urbanism pentru a se evita corespondența fizică prin Poșta Română nu corespunde cerințelor legale privind procedura de autorizare și nu constituie o justificare rezonabilă a conduitei administrative analizate”.
Aproape doi ani mai târziu, municipalitatea i-a mângâiat pe creștet pe cei trei dezvoltatori și, pe 22 noiembrie 2021 (foto sus), a admis cererea acestora de intrare în legalitate pentru imobilul început înainte de proces. Alt caz în care, având de ales între ieșenii simpli, afectați de ilegalități, și dezvoltatorii care au încălcat legea, Primăria s-a situat de partea celor din urmă.
