La spitalul orășenesc din Hârlău, săptămâna trecută s-a atins maximul performanței medicale. La Chirurgie, au fost realizate două operații de hernie, după ce au fost mai multe luni în care nu s-a făcut niciuna, de niciun fel. „Sunt optimistul fără leac”, a spus, cu naivitate, Liliana Lungu, directoarea.
Cu 152 de angajați la 110 paturi, unitatea medicală merge lună de lună pe deficit, 200.000-300.000 lei, pe care, deocamdată, încă îl rostogolește. 200 de pacienți la internare continuă, față de 350 cât ar fi numărul necesar lunar ca spitalul să stea pe linia de plutire.
Mâncarea gătită în cantina proprie și luciul gresiei și al faianței sunt punctele forte invocate de directoare. Adevărata față: spitalul pavilionar, cu clădiri ridicate în 1859, deci acum 164 de ani este „în curs de acreditare”, majoritatea construcțiilor nu sunt autorizate la risc seismic și de incendiu. Expertizarea acestora și certificarea laboratorului ar costa, însumat, 160.000 de lei. O mică avere pe care spitalul nu o are.
Un ceai cu unt și gem dimineața, o pastilă din farmacia proprie și câteva analize banale. Cazurile grave sunt trimise cu Salvarea sau cu elicopterul la Iași. Pentru funcționarea acestei unități medicale, statul român cheltuie anual peste 3 milioane de euro.
Liliana Lungu este managerul spitalului de aproape un an. 20 de ani a fost directoare financiară, cunoaște foarte bine spitalul și personalul și are în general un ton realist, fiind cu picioarele pe pământ. Existența Spitalului Hârlău e o problemă de sistem național de sănătate
Medici în concediu, secții închise
În organigramă, sunt 211 posturi, acum efectiv angajați sunt 152 de oameni. „Eu am 26 de medici pe toată schema. Am scos frecvent la concurs post de infecționist, de medicină internă. Ultimul l-am avut în mai și nu s-a prezentat nimeni, la interne și boli infecțioase. Din cei 152 de angajați, 17 sunt medici, un farmacist, 61 de asistente, 42 infirmiere, îngrijitoare, personal auxiliar, 15 TESA și 16 muncitori”, a spus Liliana Lungu. Cheltuielile cu salariile acestora, din banii de la Casa de Asigurări de Sănătate, se ridică lunar la 1 milion de lei, adică aproape 2,5 milioane de euro anual.
Un spital care are o adresabilitate de 70.000 de locuitori, Hârlăul plus zonele limitrofe, funcționează cu doar 17 medici, fără a acoperi toate specializările. Este una dintre cauzele pentru care pacienții preferă să meargă direct la Iași.
Alte trei doctorițe sunt în concediul de creștere a copilului. „La boli infecțioase, activitatea este suspendată. Doamna doctor, rezidentă de-a noastră, a intrat în creștere copil doi ani. Am și pediatra în creștere copil doi ani și medicul de la balneologie”, a precizat directoarea.
Spitalul este pavilionar, iar unele clădiri au 170 de ani
Salarii – 1 milion de lei, medicamente – doar 40.000 de lei
Surse interne au dezvăluit pentru REPORTER DE IAȘI că lipsa personalului medical specializat este tolerată de direcțiune. „La Pediatrie și Balneo, medicii nu vin zi de zi. Sunt săptămâni când vin doar o dată. Pentru posturile neacoperite, conducerea unității ar trebui să facă cerere la DSP să-i repartizeze medici pe posturile vacante. Și ar fi doritori. În plus, este și o tactică pentru a avea măcar și acest număr scăzut de internări: se fac chiar și pentru o noapte, ca să iasă la număr”, a punctat un cadru medical, sub rezerva anonimatului.
Un motiv identificat de Liliana Lungu pentru prăbușirea activității a fost pandemia de COVID 19, unitatea fiind spital suport, de linia a doua. „Înainte de pandemie aveam în jur de 360-400 de pacienți în internare continuă pe lună, internare de zi se făceau încă vreo 300. Acum am avut luni în care am mers chiar cu 200 de bolnavi, ceea ce e foarte puțin. Vreo 350, cam aici ar trebui să fie la internare continuă”, a spus ea. Dacă nu sunt pacienți, nu vin nici banii.
Contractul cu CJAS Iași ar fi de aproximativ 600.000 – 650.000 lei lunar, dar decontările pe cazuri se ridică la maxim 450.000 lei. De la începutul acestui an, procentual, contractul cu Casa de Asigurări a fost îndeplinit, în medie, cam 70%.
„Pot face servicii de 600.000 de lei pe lună, că așa am contract cu Casa, dar au fost luni în care am făcut doar de 400.000 lei că n-am avut cerere, pacienți. La acești bani se mai adaugă partea de influențe salariale care e undeva la 670.000 lei la lună. Iar cheltuielile totale se duc în 1,3-1,4 milioane de lei/lună. Salarii, aproximativ 1 milion, la care mai vin 40.000 lei medicamente, 30.000 lei alimentele, 70.000-80.000 lei gazul, plus mentenanța aparatelor, softuri și altele”, a declarat Lungu. Practic, spitalul merge cu un deficit lunar de 200.000-300.000 lei.
Secția de nașteri are 20 de paturi dar nu exista nicio pacientă
Au chirurgie dar nu se operează nimeni
Cu tot cu sporuri, salariile de la spitalul orășenesc din Hârlău variază între 3.700 – 4.500 lei brut (spălătorese, paznici), peste 17.000 lei brut managerul și aproape 25.000 lei brut un medic primar cu tot cu sporuri. Exemple de salarii nete aferente anului 2022:
- asistent coordonator – 5.000 – 6.000 lei
- medic coordonator – 12.000 - 15.000 lei
- director medical – 9.000 lei
Șefa unității a afirmat că deconturile mai mari vin din cazurile complexe, adică din operații. Lipsa unui medic ATI (anestezie și terapie intensivă) care acum e suplinită part-time a făcut imposibile operațiile. Care au fost reluate recent.
„La Chirurgie suntem tare fericiți că am început din nou activitatea la sală. A fost o perioadă în care nu s-a operat nimic. Și ne-a ajutat Dumnezeu, săptămâna trecută a făcut două intervenții. Două hernii. Poate vi se pare o prostie. După cum au decurs, cred că o să aibă foarte multe în viitor. În momentul în care încep să lucrez aceste secții Maternitatea și Chirurgia, lucrurile se redresează. Foarte mult mi-a stricat activitatea lipsa acestui medic ATI”, a explicat Lungu.
Rodica Postică, medic ginecolog (foto mijloc) spune că doar 10% dintre femeile care vin să nască sunt redirecționate către Iași. Dar multe nici nu mai trec pe la spital, se duc direct în reședința de județ
Un medic la Hârlău câștigă 3.000 de euro/lună, cu tot cu gărzi
Spitalul de la Hârlău e de gradul IV. Mai jos decât această încadrare e a celor comunale, în măsura în care mai există în țară. La Hârlău sunt 110 paturi pentru spitalizare continuă și 8 paturi pentru spitalizare de zi. Sunt 24 de paturi la Medicină Internă și un singur medic primar.
„Ambulatoriu integrat care are nevoie de specialiști: îmi trebuie un neurolog, oftalmolog, balneologie și recuperare medicală. Noi tot am scos posturile la concurs, dar n-am avut niciun candidat interesat. O să mai reluăm”, a dat Lungu alte exemple.
La dermato este un medic care a terminat rezidențiatul anul trecut și apoi s-a prezentat la post, la ginecologie sunt doi medici primari la 20 de paturi, Mai sunt un medic radiolog și unul de laborator.
La chirurgie generală: 12 paturi, doi medici (un primar și un specialist), un medic ATI cu jumătate de normă, când sunt operații, un neonatolog la 10 paturi nou-născuți, un pediatru la 16 paturi și un medic la recuperare medicală și balneologie cu 10 paturi.
„Diabetolog nu am. Cabinetul nu a existat în structura spitalului nostru, abia acum în iulie am primit acceptul ministerului ca să-l înființez. Mi-a dat undă verde pentru diabet și boli de nutriție, pentru cardiologie, pentru reumatologie și pentru endocrine. Abia am primit avizele. Casa va contracta aceste specialități, sper, în luna noiembrie. Îmi doresc foarte tare. S-ar putea să n-aibă bani și să zică «pas, ne vedem în iunie la anul»”, a identificat directoarea pozițiile vulnerabile.
Din cei 17 medici acum pe statul de plată, numai unul singur este localnic, ceilalți făcând naveta de la Iași. Deocamdată, nu li se decontează transportul. „Am vorbit cu domnul primar, poate reușim să acoperim aceste cheltuieli”, a zis Lungu. Un calcul sumar arată că fondurile necesare pentru plata combustibilului medicilor navetiști s-ar ridica la aproximativ 150.000 de lei anual.
Semnalistica pe clădiri este impecabilă. Nu sunt bani pentru expertizarea rezistenței la seism, deci pacienții sunt preveniți
Elicopterul SMURD e cel mai sigur după 3 după-amiaza
Ca program de lucru, medicii sunt de la 8:00 la 15:00. Radiologul pleacă și el, iar aparatura, chiar dacă există, nu poate fi folosită. Ce se întâmplă cu pacienții care ajung la spital după terminarea programului acestora? Cel puțin în teorie, directoarea Lungu este acoperită: „Avem în permanență linie de gardă. Pe specialitățile chirurgicale e o linie de gardă, pe specialitățile medicale e altă linie de gardă. Eu nu pot să am gardă pe radiologie, nu îmi permit. La traumatologie îi aduc aici. Care sunt cazuri pe care le putem noi gestiona, le ținem, le tratăm. Se ține bolnavul, se temporizează. Dar îți dai seama dacă un pacient e cu traumatism grav cranian, îți spun parametrii. Și dacă ne depășește, ori vine elicopterul, ori ambulanța. Linia noastră de gardă, contactează garda din Iași”.
Secțiile de Infecțioase și Balneologie sunt „suspendate”, de fapt desființate
Nici Laboratorul nu are acreditare
Spitalul ar avea aparatură și echipamente noi la serviciul de radiologie și imagistică medicală, dar și pentru laboratorul de analize. „Am accesat un proiect cu finanțare nerambursabilă și avem un Siemens cum n-au spitale din Iași. Avem și ecograf. Tot laboratorul este nou, toată aparatura este schimbată. Laboratorul este strict pentru cei internați”, a exemplificat Lungu.
Dar la Radiologie se închide la 15:00, iar laboratorul nu poate fi accesat de locuitorii din zonă dacă nu sunt internați. Ar trebui o acreditare RENAR, ce implică un cost de 80.000 de lei, bani pe care spitalul nu-i are, și ar mai trebui un angajat suplimentar, un biolog sau un biochimist.
Mândria spitalului: un ecograf foarte modern
Un spital care e mai tot timpul închis
Fără medici, fără aparatură funcțională în afara orelor de program, deci închisă timp de 16 ore din 24, s-ar putea întâmpla la Hârlău un al doilea caz Urziceni, cu femeia care a născut pe trotuar?
„Eu, teoretic, exclud din start această posibilitate. Dacă nu prezintă patologii și este o naștere spontană, fără probleme, se reține, naște. Asistentele sunt specialiste, plus medicul de gardă, ori e chirurg, ori e obstretician. Medicii care fac gardă la noi țin foarte aproape cu obstreticienii. Din fericire, singurul medic care e ne-navetist și e localnic e obstretică-ginecologie. Și dacă eu sunt chirurg și sunt de gardă și mă văd cu ceva depășit, îl chem pe om de acasă. Domnii doctori consideră că a rezolva pacientul e primul lucru”, a spus directoarea Lungu.
Aceasta a precizat că majoritatea gravidelor care ajung în spital pentru a naște o și fac, maxim 10% fiind redirecționate către Iași. „Am avut 73 de nașteri de la începutul anului”, a completat Lungu.
Foarte mult personal la Hârlău și toți par ocupați cu ceva. REPORTER s-a plimbat prin tot spitalul, alături de directoare, și n-am întâlnit mai mult de 4-5 pacienți. Estimam un număr maxim de 20 de internări la 110 paturi, Liliana Lungu fiind foarte evazivă în privința cifrelor exacte
Trei gravide trimise să nască la Iași în prima săptămână din august
Aceasta a fost contrazisă de medicul de gardă de la medicină internă care a spus că un doctor care nu este specializat își asumă riscuri dacă nașterea se complică.
Un altul, Rodica Postica, medic primar Obstretică-Ginecologie, a afirmat că redirecționarea către Iași se face în momentul în care există indicii că ar exista riscuri pentru mamă sau făt. „Mai sunt situațiile cu prematuri sau mamele minore și cele în care se cere cezariană”, a explicat Postica.
Doar în prima săptămână a lunii august, trei gravide au fost trimise de la spitalul din Hârlău la Iași pentru a naște, deci cifra de doar 10% redirecționări indicată de directoare n-are cum să stea în picioare.
Spitalul Hârlău aproape pustiu pe toate culoarele. Suma cheltuită pentru alimente, 30.000 de lei, dezvăluie de fapt numărul mediu de internați/zi: circa 20-25, la peste 150 de angajați
Spitalul n-are bani nici măcar de expertizarea pentru cutremure
La spitalul Hârlău, pe multe dintre construcțiile din incintă au fost amplasate plăcuțe cu mesajul „clădirea nu este autorizată la risc seismic și risc de incendiu”. Nu se știe nici care ar rezista la cutremur pentru că nici măcar nu au fost expertizate, nici vorbă de reabilitare.
Pe o alta scrie că unitatea sanitară este „în curs de acreditare”. Dacă nu va trece această etapă, consecința ar fi închiderea. „Noi am parcurs vizita de acreditare în luna iunie. Însă până ne vine raportul de acreditare care poate să dureze și 6 luni, rămânem cu aceeași tăbliță. Abia apoi o să punem gradul de acreditare. Spitalele se încadrează în cinci categorii, în funcție de câți din indicatori sunt îndepliniți. Noi am ratat vizita de acreditare din 2018. Ne-am reînscris în procedura de acreditare, cu acordul ministerului, dar au fost suspendate în perioada pandemiei. Trebuia să reluăm procedura în 2020, dar s-a întâmplat abia anul acesta. Acreditările se fac pe cicluri de cinci ani. Nu poți încheia contract cu Casa de Asigurări dacă nu ai parcurs aceste etape. Este evaluată din punctul de vedere al îndeplinirii unor standarde de calitate privind siguranța pacientului, siguranța angajaților, dotări, a tuturor activităților care se desfășoară în spital”, a declarat directoarea Liliana Lungu.
Deci neacreditarea echivalează cu lacătul pe poartă.
