Un document făcut public, săptămâna trecută, de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, arată multiplele legături ale episcopului Petru Gherghel cu Poliția Politică. Acesta a condus Episcopia Romano-Catolică din Iași între 1978 și 2019.
Gherghel îi suna pe ofițerii Securității pentru a le povesti detalii despre vizitele turiștilor și preoților străini, despre întâlnirile pe care le avea peste hotare cu înalți prelați catolici sau despre numirile de preoți în parohii.
Există indicii că Gherghel era folosit de Securitate pentru a influența decizii din Biserica Catolică. O informație arată că ieșeanul ar fi lucrat la infiltrarea unui preot-informator în Misiunea Catolică din Paris.
În iunie 1989, Gherghel i-a povestit infamului Constantin Ciurlău, șeful Securității la acel moment, conținutul unei discuții pe care o avusese anterior, la Vatican, cu Papa Ioan Paul al II-lea.
Legăturile dintre Gherghel cu Securitatea erau atât de strânse încât, în 1985, Gherghel le-a cerut securiștilor din Iași să-i recupereze permisul de conducere ridicat de milițienii din Dolj. Aceștia s-au executat.
În ciuda descoperirilor din trecutul lui Gherghel, Consiliul a decis că acesta nu a fost colaborator al Securității deoarece nu s-au îndeplinit, simultan, cele două condiții necesare: prin activitatea sa, episcopul a îngrădit drepturile omului, dar nu a denunțat activități potrivnice regimului totalitar.
Contactat de REPORTER, episcopul Gherghel a spus de mai multe ori, pe un ton împăciuitor: „Am lucrat pentru oameni. Noi am fost corecți. Am făcut tot ce este bun”.
Dezvăluirile despre omul-cheie în Episcopia din Iași timp de 41 de ani vin în contrast cu o tragedie din istoria catolicismului din Moldova: în 1951, aceeași Securitate l-a ucis pe Anton Durcovici, predecesor al lui Gherghel. Ironie a sorții, după 1989, episcopul-martir a fost beatificat la insistențele lui Gherghel.
Un document făcut public, săptămâna trecută, de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, arată multiplele legături ale episcopului Petru Gherghel cu Poliția Politică. Acesta a condus Episcopia Romano-Catolică din Iași între 1978 și 2019.
Gherghel îi suna pe ofițerii Securității pentru a le povesti detalii despre vizitele turiștilor și preoților străini, despre întâlnirile pe care le avea peste hotare cu înalți prelați catolici sau despre numirile de preoți în parohii.
Există indicii că Gherghel era folosit de Securitate pentru a influența decizii din Biserica Catolică. O informație arată că ieșeanul ar fi lucrat la infiltrarea unui preot-informator în Misiunea Catolică din Paris.
În iunie 1989, Gherghel i-a povestit infamului Constantin Ciurlău, șeful Securității la acel moment, conținutul unei discuții pe care o avusese anterior, la Vatican, cu Papa Ioan Paul al II-lea.
Legăturile dintre Gherghel cu Securitatea erau atât de strânse încât, în 1985, Gherghel le-a cerut securiștilor din Iași să-i recupereze permisul de conducere ridicat de milițienii din Dolj. Aceștia s-au executat.
În ciuda descoperirilor din trecutul lui Gherghel, Consiliul a decis că acesta nu a fost colaborator al Securității deoarece nu s-au îndeplinit, simultan, cele două condiții necesare: prin activitatea sa, episcopul a îngrădit drepturile omului, dar nu a denunțat activități potrivnice regimului totalitar.
Contactat de REPORTER, episcopul Gherghel a spus de mai multe ori, pe un ton împăciuitor: „Am lucrat pentru oameni. Noi am fost corecți. Am făcut tot ce este bun”.
Dezvăluirile despre omul-cheie în Episcopia din Iași timp de 41 de ani vin în contrast cu o tragedie din istoria catolicismului din Moldova: în 1951, aceeași Securitate l-a ucis pe Anton Durcovici, predecesor al lui Gherghel. Ironie a sorții, după 1989, episcopul-martir a fost beatificat la insistențele lui Gherghel.
